Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune noi inițiative menite să pună capăt defrișărilor la nivel mondial, să inoveze gestionarea deșeurilor și să protejeze solul: Ne asumăm responsabilitatea și trecem la fapte

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat trei noi inițiative pentru a facilita tranziția la economia circulară, pentru a proteja natura și a ridica standardele de mediu în Uniunea Europeană și în lume, aducând Pactul ecologic european mai aproape de realitate.

Astfel, instituția europeană propune noi norme pentru a reduce aportul UE la defrișări, precum și noi prevederi menite să faciliteze transportul de deșeuri în interiorul Uniunii Europene care vor contribui la promovarea economiei circulare și la combaterea exportului de deșeuri ilegale către țări terțe.

În egală măsură, Comisia Europeană a prezentat o nouă strategie privind solurile prin care se urmărește ca toate terenurile europene să fie refăcute, reziliente și protejate în mod adecvat până în 2050.

”Pentru a reuși în lupta globală împotriva schimbărilor climatice și a crizei biodiversității, trebuie să ne asumăm responsabilitatea de a acționa atât acasă, cât și în străinătate. Regulamentul nostru privind defrișările răspunde solicitărilor cetățenilor de a reduce la minimum contribuția europeană la defrișări și de a promova consumul durabil. Noile noastre norme de reglementare a transporturilor de deșeuri vor stimula economia circulară și vor garanta că exporturile de deșeuri nu dăunează mediului sau sănătății umane în altă parte. Iar strategia noastră privind solul va permite ca solul să se însănătoșească, să fie utilizat în mod durabil și să primească protecția juridică de care are nevoie”, a subliniat Frans Timmermans, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene responsabil pentru Pactul ecologic european.

La rândul său, comisarul european pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius, a subliniat că UE trebuie să ”înceteze să exporte poluare și să sprijine defrișările.”

”Dacă ne așteptăm la politici mai ambițioase în materie de climă și de mediu din partea partenerilor, ar trebui să încetăm să exportăm poluare și să sprijinim noi înșine defrișările. Reglementările privind defrișările și transporturile de deșeuri pe care le punem în discuție sunt cele mai ambițioase încercări legislative de a aborda aceste probleme la nivel mondial. Prin aceste propuneri, ne asumăm responsabilitatea și trecem la fapte, reducând amprenta noastră asupra poluării și pierderii biodiversității. De asemenea, am prezentat o strategie revoluționară a UE privind solurile, cu o agendă politică solidă care își propune să le acorde același nivel de protecție ca în cazul apei, mediului marin și aerului”, a detaliat oficialul european.

Conservarea pădurilor prin reducerea contribuției UE la degradarea acestora

Comisia propune un nou regulament pentru a reduce defrișările și degradarea pădurilor provocate de UE. Din 1990 până în 2020, lumea a pierdut 420 de milioane de hectare de pădure – o suprafață mai mare decât cea a Uniunii Europene. Noile norme propuse vor garanta că produsele pe care cetățenii UE le cumpără, le utilizează și le consumă pe piața UE nu contribuie la defrișările și la degradarea pădurilor la nivel mondial. Aceste procese sunt stimulate de expansiunea agricolă legată de soia, carne de vită, ulei de palmier, lemn, cacao și cafea, precum și de unele dintre produsele derivate ale acestora.

Regulamentul stabilește norme obligatorii de verificare ce vizează companiile care doresc să introducă aceste produse de bază pe piața UE, cu scopul de a se asigura că doar produsele care nu au legătură cu defrişările vor intra pe piaţa din UE. Comisia va utiliza un sistem de analiză comparativă pentru a evalua țările și nivelul de risc privind defrișarea și degradarea pădurilor generat de produsele de bază care intră în domeniul de aplicare al regulamentului.

Comisia Europeană își va intensifica dialogul cu alte țări mari consumatoare și se va angaja la nivel multilateral pentru a-și uni eforturile. Prin promovarea consumului de produse ”fără defrișări” și prin reducerea impactului UE asupra defrișărilor și degradării pădurilor la nivel mondial, se așteaptă ca noile norme să reducă emisiile de gaze cu efect de seră și pierderea biodiversității.

 În cele din urmă, combaterea defrișărilor și a degradării pădurilor va avea un impact pozitiv asupra comunităților locale, inclusiv asupra celor mai vulnerabile persoane, cum ar fi populațiile indigene, care depind în mare măsură de ecosistemele forestiere.

Pași alerți către economia circulară

În cadrul regulamentului revizuit privind transportul deșeurilor, Comisia își îndeplinește ambițiile privind economia circulară și neutralitatea climatică prin propunerea unor norme mai stricte privind exporturile de deșeuri, a unui sistem mai eficient de circulație a deșeurilor ca resursă și a unor măsuri ferme împotriva traficului cu deșeuri.

Exporturile de deșeuri către țările care nu fac parte din OCDE vor fi restricționate și vor fi permise numai dacă țările terțe sunt dispuse să primească anumite deșeuri și sunt capabile să le gestioneze în mod durabil. Transporturile de deșeuri către țările OCDE vor fi monitorizate și pot fi suspendate dacă generează probleme grave de mediu în țara de destinație.

Conform propunerii, toate societățile din UE care exportă deșeuri în afara UE ar trebui să se asigure că unitățile care primesc aceste deșeuri sunt supuse unui audit independent care să demonstreze o gestionare ecologică a acestora.

În cadrul UE, Comisia propune o simplificare semnificativă a procedurilor stabilite, facilitând reintrarea deșeurilor în economia circulară, fără a reduce nivelul necesar de control. Acest lucru contribuie la reducerea dependenței UE de materiile prime primare și sprijină inovarea și decarbonizarea industriei UE pentru a atinge obiectivele europene în materie de climă. De asemenea, noile norme aduc transporturile de deșeuri în era digitală prin introducerea schimbului electronic de documente.

Regulamentul privind transportul deșeurilor consolidează acțiunile de combatere a traficului cu deșeuri, una dintre cele mai grave forme de infracțiuni împotriva mediului. Îmbunătățirea eficienței și eficacității regimului de aplicare a legii include înființarea unui grup al UE de aplicare a legislației privind transporturile de deșeuri. Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) este astfel împuternicit să sprijine investigațiile transnaționale ale statelor membre UE privind traficul de deșeuri.

O nouă strategie a UE privind solul

Comisia Europeană a prezentat și o nouă strategie a UE privind solul – un rezultat important al Pactului ecologic european și al Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030 pentru a aborda crizele climatice și de biodiversitate.

Solurile sănătoase stau la baza a 95% din alimentele pe care le consumăm, găzduiesc peste 25% din biodiversitatea din lume și reprezintă cel mai mare rezervor de carbon terestru de pe planetă. Cu toate acestea, 70% din solurile din UE nu sunt în stare bună. Strategia stabilește un cadru cu măsuri concrete pentru protecția, refacerea și utilizarea durabilă a solurilor și propune un set de măsuri facultative și obligatorii din punct de vedere juridic.

Această strategie vizează creșterea cantității de carbon din solul agricol, combaterea deșertificării, refacerea terenurilor și a solurilor degradate și garantarea faptului că, până în 2050, toate ecosistemele terestre sunt în stare bună.

Strategia prevedere că solul va fi beneficia de același nivel de protecția care se aplică în cazul apei, mediului marin și aerului.

Până în 2023,va fi elaborată o nouă legislație privind sănătatea solului, în urma unei evaluări de impact și a unei extinse consultări a părților interesate și a statelor membre. Strategia mobilizează, de asemenea, angajamentul societal și resursele financiare necesare, împărtășește cunoștințele și promovează practicile de gestionare durabilă și monitorizare a solului, sprijinind ambiția UE de a acționa la nivel mondial în acest domeniu.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: România va primi 60 mld. de euro din bugetul UE 2028-2034, a șasea cea mai mare alocare și a doua în calitate de beneficiar net, cu peste 13 mld. mai mult decât în bugetul actual

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană a publicat vineri propunerile defalcate ale alocărilor de fonduri europene pentru cele 27 de state membre ale UE în următorul cadru financiar multianual 2028-2034, executivul european propunând alocarea a 60,2 miliarde de euro pentru România în cei șapte ani ai viitorului ciclu bugetar, a șasea cea mai mare alocare.

Anvelopa financiară propusă pentru fonduri de coeziune și pentru agricultură alocate României este cu 14 miliarde mai mare decât ceea ce a obținut țara noastră în perioada 2021-2027, respectiv 46-47 de miliarde de euro, însă și bugetul propus de Comisia Europeană este cu peste 50% mai mare decât cel actual.

În actualul buget, fondurile alocate României sunt defalcate în 31 de miliarde de euro pentru politica de coeziune și 15,83 miliarde de euro pentru politica agricolă comună. Cu toate acestea, România a avut alocați în acești ani aproape 80 de miliarde euro, întrucât fondurilor tradiționale li s-au adăugat și cele aproape 30 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.

În propunerea actuală, Comisia Europeană include o finanțare de 60,2 miliarde de euro pentru România, defalcată astfel: 54,6 miliarde de euro alocare generală, 1 miliard de euro pentru migrație, securitate și afaceri interne și 4,6 miliarde euro prin Fondul Social pentru Climă.

Conform tabelului dat publicității de executivul european, România are a șasea cea mai mare alocare după Polonia (123,3 miliarde de euro), Franța (90,1 miliarde de euro), Spania (88,1 miliarde de euro), Italia (86,6 de miliarde) și Germania (68,4 miliarde de euro).

© Comisia Europeană (click pentru document integral)

În cea mai mare parte, bugetul Uniunii Europene este conceput din contribuțiile statelor membre. Dintre cele 27 de state membre, 17 sunt beneficiari neți (primesc mai mult decât contribuie), iar 10 sunt contributori neți (primesc mai puțin decât contribuie).

Cele zece state care contribuie cel mai mult la bugetul UE sunt Germania, Franța, Olanda, Italia, Spania, Austria, Irlanda, Suedia, Danemarca și Finlanda.

Astfel, dintre cele șase state care vor primi cele mai multe fonduri, singurele țări net beneficiare vor fi Polonia și România.

Comisia Europeană a adoptat miercuri propunerea sa de buget multianual al UE 2028-2034, “un buget pentru o nouă epocă, care se ridică la nivelul ambiției Europei” cu o anvelopă propusă de 2.000 de miliarde de euro, o sporire de la 1,1% din PIB-ul statelor UE la 1,26% și o creștere cu peste 50% față de cadrul financiar multianual (CFM) anterior și mai mare decât alocările decise în urmă cu cinci ani ce au cuprins și fondul de redresare și reziliență. Cu toate acestea, Parlamentul European a criticat propunerea, subliniind că bugetul 2028-2034 propus de Comisia Europeană reprezintă “o înghețare a investițiilor” și criticând introducerea agriculturii și coeziunii în “megafonduri-umbrelă”. De asemenea, 14 state membre, între care și România, au transmis deja o scrisoare președintei Comisiei Europene, comunicând că se opun reducerii fondurilor de coeziune sau comasării cu cele agricole.

Citiți și Cum vor funcționa planurile naționale și regionale în bugetul UE, comasând agricultura și coeziunea? România ar putea primi 60 de miliarde de euro și este în tabăra esticilor câștigători cu prioritate la finanțarea securității interne

Bugetul propus de executivul european pentru ciclul 2028-2034 este structurat pe trei piloni. Primul pilon prevede comasarea politicilor tradiționale (agricultură și coeziune) sub forma unor planuri de parteneriat naționale și regionale cu o anvelopă de 865 de miliarde de euro, urmat de pilonul competitivității (cu accent pe inovație, securitate, apărare și spațiu) cu o alocare de 410 miliarde de euro și de pilonul Europei globale, cu o putere financiară de 200 de miliarde de euro care include parteneriatele globale, extinderea și un fond special de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina.

Potrivit comisarului european din partea României, Roxana Mînzatu, țara noastră ar putea beneficia de 60 de miliarde de euro în următorul cadru financiar multianual. De asemenea, Bucureștiul este în tabăra esticilor câștigători cu prioritate la finanțarea securității interne ca urmare a învecinării directe cu Rusia, Belarus sau Ucraina.

Citiți și Realizare istorică: La “majoratul” aderării la UE, România a depășit pragul de 100 de miliarde de euro fonduri europene primite de la bugetul UE

De la aderarea sa la Uniunea Europeană, România a beneficiat de 100 de miliarde de euro din fonduri europene între 2007 și 2025. Potrivit celei mai recente (31.01.2025) balanțe a fluxurilor financiare România – UE, realizată de Ministerul Finanțelor, România a contribuit cu 32,6 miliarde de euro la bugetul UE în 17 ani și a primit în schimb 100,6 miliarde de euro, rezultând o balanță financiară pozitivă de peste 67,7 miliarde de euro care au intrat în economia românească. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Merz se opune creșterii bugetului UE. Germania, cea mai mare economie din Europa, consideră că “în esență” UE trebuie “să se descurce cu banii pe care îi are”

Published

on

© European Union 2025

Cancelarul german Friedrich Merz, aflat joi la Londra, a respins două dintre propunerile Comisiei Europene privind noile resurse proprii ale Uniunii Europene în viitorul buget multianual al blocului, subliniind că “în esență” UE trebuie “să se descurce cu banii pe care îi are”.

În planul prezentat miercuri, Comisia a propus o taxă europeană pe marile companii cu cifră de afaceri ridicată și un fond de criză de 400 de miliarde de euro, care ar putea fi finanțat prin împrumuturi comune. Propunerea a dat startul negocierilor care vor dura doi ani între executivul european, capitalele naționale și Parlamentul European — toate acestea fiind nevoite să ajungă la un acord pentru ca bugetul să poată fi aprobat, amintește Politico Europe.

„Nu se pune problema ca Uniunea Europeană să taxeze companiile, pentru că nu are bază legală pentru asta”, a declarat Merz într-o conferință de presă comună cu premierul britanic Keir Starmer la Londra, cu care a semnat un tratat istoric de prietenie post-Brexit între Regatul Unit și Germania.

Pot exclude posibilitatea ca Germania să urmeze această cale. Nu vom face acest lucru”, a insistat el.

Cancelarul a mai spus că Uniunea Europeană devine prea dependentă de datoria comună, explicând că, deși a fost „permisă ca excepție” în timpul pandemiei de Covid-19, turbulențele au devenit „noua normalitate” și nu mai justifică astfel de împrumuturi.

Germania — care s-a opus de mult timp ideii de împrumuturi comune garantate de toate cele 27 de state membre, mai ales pentru că Berlinul ar ajunge să răspundă pentru datoriile asumate de țările mai cheltuitoare — a cedat în timpul crizei pandemice, Angela Merkel acceptând atunci împrumuturi comune ca măsură unică pentru redresarea economică.

Oficialii Comisiei au sugerat în această săptămână că fondul permanent de criză al UE ar putea fi finanțat în același mod. Însă opoziția reînnoită a Germaniei pare din nou de neclintit.

Uniunea Europeană trebuie, în esență, să se descurce cu banii pe care îi are. De aceea va urma o luptă destul de dură în următorii doi ani“, a declarat Merz.

Comisia Europeană a adoptat miercuri propunerea sa de buget multianual al UE 2028-2034, “un buget pentru o nouă epocă, care se ridică la nivelul ambiției Europei” cu o anvelopă propusă de 2.000 de miliarde de euro, o sporire de la 1,1% din PIB-ul statelor UE la 1,26% și o creștere cu peste 50% față de cadrul financiar multianual (CFM) anterior și mai mare decât alocările decise în urmă cu cinci ani ce au cuprins și fondul de redresare și reziliență.

Bugetul propus de executivul european pentru ciclul 2028-2034 este structurat pe trei piloni. Primul pilon prevede comasarea politicilor tradiționale (agricultură și coeziune) sub forma unor planuri de parteneriat naționale și regionale cu o anvelopă de 865 de miliarde de euro, urmat de pilonul competitivității (cu accent pe inovație, securitate, apărare și spațiu) cu o alocare de 410 miliarde de euro și de pilonul Europei globale, cu o putere financiară de 200 de miliarde de euro care include parteneriatele globale, extinderea și un fond special de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina.

Pentru a finanța această creștere, executivul european a prezentat trei noi taxe.

Deși, conform tradiției, contribuțiile directe ale statelor membre vor acoperi cea mai mare parte a bugetului, von der Leyen propune și introducerea unor taxe noi la nivelul UE – pe deșeuri electrice, tutun și profiturile companiilor – pentru a permite Bruxelles-ului să genereze venituri proprii suplimentare, în scopul rambursării datoriei post-Covid, estimată la un cost anual de 25–30 de miliarde de euro.

Liderul celei mai mari economii din Uniunea Europeană a felicitat-o totuși pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru un aspect din propunerea de buget.

„Propunerea aflată acum pe masă este bună dintr-un punct de vedere, și anume că proporțiile între diferitele cheltuieli vor fi reechilibrate”, a spus el, referindu-se la creșterea alocărilor pentru apărare.

Cancelarul german îl va primi miercurea viitoare, la Berlin, pe președintele francez, Emmanuel Macron, într-o întâlnire în care problemele internaționale vor reprezenta principalul punct pe agenda discuțiilor.

Deplasarea președintelui francez în Germania se va produce la o săptămână după ce Comisia Europeană a adoptat miercuri propunerea sa de buget multianual al UE 2028-2034

Guvernul german a anunțat imediat după publicarea acestei propuneri că se va opune creșterii bugetului european pentru ciclul 2028-2034.

“O creștere substanțială a bugetului UE este inacceptabilă într-un moment în care toate statele membre depun eforturi considerabile pentru a-și consolida bugetele naționale. Acesta este motivul pentru care nu vom putea accepta propunerea Comisiei”, a declarat miercuri seară, într-un scurt comunicat, purtătorul de cuvânt al guvernului, Stefan Kornelius.

Este cunoscut faptul că Berlinul și Parisul, cei mai mare contributori la bugetul Uniunii, joacă un rol cheie în definirea priorităților și alocărilor bugetare ale Uniunii.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană cere României să transpună integral Directiva privind cotele de TVA și să alinieze legislația națională la noile norme europene privind regimul special de TVA pentru întreprinderile mici

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană a decis joi să trimită avize motivate României și altor state membre pentru neconformarea legislației naționale cu directivele europene în domeniul TVA. Mai exact, țara noastră, alături de alte patru state membre, nu a transpus în legislația națională dispozițiile obligatorii ale Directivei (UE) 2022/542 privind cotele de TVA.

Potrivit comunicatului oficial, Directiva permite utilizarea pe scară mai largă de către statele membre a cotelor reduse, inclusiv utilizarea cotelor zero pentru produse esențiale, cum ar fi alimentele, produsele farmaceutice și produsele de uz medical. Cele cinci state membre menționate mai sus nu au comunicat transpunerea integrală a directivei, care ar fi trebuit să aibă loc până la 31 decembrie 2024.

În consecință, Comisia Europeană a decis să emită avize motivate adresate Belgiei, Bulgariei, Greciei, Spaniei și României, care din acest moment au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare.

Totodată, Comisia a transmis avize motivate României și altor trei state membre pentru că nu și-au aliniat legislațiile naționale la modificările introduse de Directiva (UE) 2020/285 privind regimul special pentru întreprinderile mici. Directiva permite întreprinderilor mici să vândă bunuri și servicii fără a percepe TVA și simplifică obligațiile de conformitate în materie de TVA.

În plus, întreprinderile mici stabilite în alt stat membru decât cel în care este datorată TVA pot scuti de TVA livrările de bunuri și/sau prestările de servicii în același mod în care întreprinderile mici stabilite pe plan intern pot fi scutite în statul lor membru.

Astfel, Comisia a decis să emită avize motivate adresate Bulgariei, Greciei, Spaniei și României, care din acest moment au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri, solicitând impunerea de sancțiuni financiare.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
U.E.3 hours ago

Friedrich Merz își exprimă o „anumită îngrijorare” cu privire la rezultatul alegerilor prezidențiale din Franța, din 2027, și consideră că UE trebuie să își facă „autocritica” pentru a se îmbunătăți

U.E.4 hours ago

Cehia incriminează promovarea propagandei comuniste. Legislația prevedere închisoare de până la 5 ani

FONDURI EUROPENE7 hours ago

AFIR depune eforturi pentru a absorbi până la finalul anului cele 800 de milioane de euro din fonduri europene destinate fermierilor, anunță directorul general al instituției

U.E.8 hours ago

Cancelarul german Friedrich Merz este sceptic cu privire la posibilitatea ca Ucraina să adere la UE până în 2034: Pentru noi, prioritatea absolută este să punem capăt războiului

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI10 hours ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, trasează obiectivele misiunii parlamentare în SUA: Vom discuta despre crearea unui program „Erasmus transatlantic”, consolidarea bazei industriale, impactul tarifelor

U.E.11 hours ago

Bugetul multianual al UE pentru 2028-2034: Spania critică majorarea cheltuielilor pentru apărare în detrimentul Politicii de Coeziune și Politicii Agricole Comune

ROMÂNIA1 day ago

Germania sprijină “cursul ambițios de reformă al guvernului român”, i-a transmis președintele Steinmeier omologului său român Nicușor Dan

ROMÂNIA1 day ago

Germania și România au semnat, la Berlin, un plan comun de acțiune axat pe UE, NATO, industria apărării, sprijin pentru Ucraina și R. Moldova și aderarea României la OCDE

ROMÂNIA1 day ago

Un “atac concret” prin care Rusia încearcă divizarea UE și NATO “s-a văzut în România”, afirmă Merz alături de Nicușor Dan. Șeful statului promite un raport “într-un termen rezonabil”

NATO1 day ago

România, menționată ca țintă a “atacurilor hibride sofisticate” ale Rusiei în declarații NATO și UE care condamnă acțiunile sponsorizate de GRU

INTERNAȚIONAL3 days ago

Giorgia Meloni subliniază că nu își poate permite să facă greșeli „într-o lume în care lucrurile se schimbă rapid”, comparând guvernarea țării cu „săritul cu parașuta”: Dacă parașuta nu se deschide, „alți italieni vor suporta consecințele”

MAREA BRITANIE1 week ago

Macron: Forța Expediționară Comună Franco-Britanică va fi extinsă la 50.000 de soldați și ar putea fi nucleul acțiunii de stabilizare în Ucraina post-conflict

CHINA2 weeks ago

UE nu dorește să se decupleze de China, dar își va apăra întotdeauna interesele, subliniază Ursula von der Leyen, prezentându-le eurodeputaților trei priorități pentru o relație bazată pe predictibilitate și fiabilitate

ROMÂNIA3 weeks ago

Prelungirea PNRR presupune un proces decizional complet inițiat de CE și nu este fezabilă din perspectiva timpului, afirmă noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene

ROMÂNIA4 weeks ago

Bogdan Ivan anunță că a transmis oficial Comisiei Europene proiectul pentru construirea unei giga-fabrici de inteligență artificială în România: Devenim un hub regional al tehnologiilor emergente

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE4 weeks ago

Luca Niculescu anunță lansarea unei campanii prin care le explică românilor „într-un limbaj clar, prietenos și interesant” aderarea României la OCDE: „Va însemna că vom juca în prima ligă a economiilor mondiale”

ROMÂNIA1 month ago

Predoiu: Legăturile economice și comerciale româno-germane au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani

U.E.1 month ago

UE nu susține o schimbare de regim în Iran și insistă asupra unei soluții diplomatice: Securitatea durabilă nu se construiește prin acțiune militară

INTERNAȚIONAL1 month ago

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

INTERNAȚIONAL1 month ago

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

Trending