Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune noi norme de guvernanță economică prin care statele membre vor trebui să prezinte planul cu obiective bugetare, reforme și investiții prioritare pe o perioadă de cel puțin patru ani

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a prezentat propuneri legislative pentru implementarea celei mai cuprinzătoare reforme a normelor de guvernanță economică ale UE din perioada de după criza economică și financiară. Obiectivul central al acestor propuneri este de a consolida sustenabilitatea datoriei publice și de a promova o creștere durabilă și incluzivă în toate statele membre, prin reforme și investiții.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, propunerile abordează deficiențele cadrului actual. Ele țin cont de necesitatea de a reduce nivelurile foarte ridicate ale datoriei publice, de a valorifica învățămintele desprinse din răspunsul în materie de politici dat de UE crizei COVID-19, de a pregăti UE pentru provocările viitoare prin sprijinirea progreselor către o economie verde, digitală, incluzivă și rezilientă, și de a spori competitivitatea UE.

”Avem nevoie de norme bugetare care să fie adaptate provocărilor acestui deceniu. Noile norme vor contribui la reducerea nivelurilor ridicate ale datoriei publice într-un mod realist, treptat și susținut. În același timp, ele vor spori asumarea responsabilității la nivel național pe baza unor norme comune ale UE și vor consolida asigurarea respectării legislației. Existența unor finanțe publice solide ne permite să investim și mai mult în lupta împotriva schimbărilor climatice, să ne digitalizăm economia, să finanțăm modelul nostru social european incluziv și să sporim competitivitatea economiilor noastre. Aștept cu interes un acord rapid cu privire la această reformă crucială”, a subliniat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Noile norme vor facilita reformele și investițiile necesare și vor contribui la reducerea ratelor ridicate ale datoriei publice într-un mod realist, treptat și susținut, în conformitate cu discursul privind starea Uniunii din 2022 al președintei von der Leyen. Reforma va simplifica guvernanța economică, va spori asumarea responsabilității la nivel național, va pune un accent sporit pe obiectivele pe termen mediu și va întări respectarea normelor, în contextul unui cadru comun transparent al UE.

Propunerile sunt rezultatul unei perioade prelungite de reflecție și al unui amplu proces de consultare.

O asumare mai puternică a responsabilității la nivel național și planuri cuprinzătoare pe termen mediu, pe baza normelor comune ale UE

Planurile bugetare structurale naționale pe termen mediu reprezintă piatra de temelie a propunerilor Comisiei.

Statele membre vor elabora și prezenta planuri în care își vor stabili obiectivele bugetare, măsurile de eliminare a dezechilibrelor macroeconomice, precum și reformele și investițiile prioritare pe o perioadă de cel puțin patru ani. Aceste planuri vor fi evaluate de Comisie și aprobate de Consiliu pe baza unor criterii comune ale UE.

Integrarea într-un plan unic pe termen mediu a obiectivelor bugetare, de reformă și de investiții va contribui la crearea unui proces coerent și raționalizat. Aceasta va consolida asumarea responsabilității la nivel național, oferind statelor membre o marjă de manevră mai mare în stabilirea propriilor traiectorii de ajustare bugetară și a propriilor angajamente în materie de reformă și investiții. Statele membre vor prezenta rapoarte anuale privind progresele înregistrate, pentru a facilita o monitorizare și o asigurare mai eficace a implementării acestor angajamente.

Noul proces de supraveghere bugetară va fi integrat în semestrul european, care va rămâne cadrul central pentru coordonarea politicilor economice și de ocupare a forței de muncă.

Norme mai simple, care țin cont de diferitele provocări bugetare  

Situațiile bugetare, provocările și perspectivele economice variază foarte mult între cele 27 de state membre ale UE. Prin urmare, nu se poate aplica o abordare universală. Propunerile urmăresc trecerea la un cadru de supraveghere bazat în mai mare măsură pe riscuri, care să pună în centrul preocupărilor sale sustenabilitatea datoriei publice, promovând în același timp o creștere durabilă și incluzivă. Această abordare va adera la un cadru comun transparent al UE.

Planurile statelor membre vor stabili traiectoriile de ajustare bugetară ale acestora. Ele vor fi formulate în termeni de obiective multianuale privind cheltuielile, care vor constitui indicatorul operațional unic pentru supravegherea bugetară, simplificând astfel normele bugetare.

Pentru fiecare stat membru cu un deficit public de peste 3 % din PIB sau cu o datorie publică de peste 60 % din PIB, Comisia va emite o „traiectorie tehnică” specifică fiecărei țări. Această traiectorie va urmări să asigure faptul că datoria este plasată pe o traiectorie descendentă plauzibilă sau menținută la niveluri prudente, și că deficitul rămâne sau este adus și menținut sub 3 % din PIB pe termen mediu.

În ceea ce privește statele membre cu un deficit public sub 3 % din PIB și cu o datorie publică sub 60 % din PIB, Comisia le va furniza informații tehnice pentru a se asigura că deficitul public este menținut sub valoarea de referință de 3 % din PIB și pe termen mediu.

Aceste traiectorii tehnice și informații tehnice vor ghida statele membre în elaborarea obiectivelor multianuale în materie de cheltuieli pe care le vor include în planurile lor.  

Se vor aplica garanții comune pentru a se asigura sustenabilitatea datoriei. Valorile de referință de 3 % și 60 % din PIB pentru deficit și, respectiv, datorie vor rămâne neschimbate. Ponderea datoriei publice în PIB va trebui să fie mai mică la sfârșitul perioadei acoperite de plan decât la începutul perioadei respective, iar, atât timp cât deficitul rămâne de peste 3 % din PIB, va trebui implementată o ajustare bugetară minimă de 0,5 % din PIB pe an ca valoare de referință. În plus, statele membre care beneficiază de o perioadă extinsă de ajustare bugetară vor trebui să se asigure că efortul bugetar nu este amânat pentru ultimii ani ai perioadei.

Clauzele derogatorii generale și cele specifice fiecărei țări vor permite abateri de la obiectivele privind cheltuielile în cazul unei încetiniri puternice a creșterii economice în UE sau în zona euro în ansamblu, sau în cazul unor circumstanțe excepționale aflate în afara controlului statului membru și cu un impact major asupra finanțelor publice. Consiliul, pe baza unei recomandări din partea Comisiei, va decide cu privire la activarea și dezactivarea acestor clauze.

Facilitarea reformelor și a investițiilor în beneficiul priorităților UE

Atât reformele, cât și investițiile sunt esențiale. Tranziția verde și tranziția digitală, consolidarea rezilienței economice și sociale și necesitatea de a spori capacitatea Europei în materie de securitate vor necesita investiții publice susținute și de mare amploare în anii următori. Reformele de consolidare a unei creșteri durabile și incluzive rămân o componentă esențială a unor planuri credibile de reducere a datoriei. Interacțiunea pozitivă dintre reforme și investiții își demonstrează deja avantajele în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență al NextGenerationEU.

Prin urmare, propunerile urmăresc să faciliteze și să încurajeze statele membre în implementarea unor importante măsuri în domeniul reformelor și al investițiilor. Statele membre vor beneficia de o traiectorie de ajustare bugetară mai treptată dacă se angajează, în planurile lor, să implementeze un set de reforme și investiții care să respecte criterii specifice și transparente.

Asigurarea respectării efective a normelor

Este necesar ca normele să fie respectate. Pe de o parte, propunerile oferă statelor membre un control mai mare asupra elaborării propriilor planuri pe termen mediu, iar pe de altă parte, ele instituie un regim mai strict de asigurare a respectării normelor, pentru a asigura îndeplinirea de către statele membre a angajamentelor asumate în planurile lor bugetar-structurale pe termen mediu.

Pentru statele membre care se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește datoria publică, abaterea de la traiectoria de ajustare bugetară convenită va conduce, în mod implicit, la deschiderea unor proceduri de deficit excesiv.

O neîndeplinire a angajamentelor în materie de reformă și de investiții care justifică o prelungire a perioadei de ajustare bugetară ar putea conduce la scurtarea perioadei de ajustare.

Ajungerea la un acord rapid privind revizuirea normelor bugetare ale UE și a altor elemente ale cadrului de guvernanță economică este o prioritate majoră în actualul context critic pentru economia UE.

În concluziile aprobate și de Consiliul European, Consiliul a solicitat încheierea lucrărilor legislative în 2023. Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să ajungă la un acord, cât mai curând posibil, cu privire la propunerile legislative prezentate astăzi, astfel încât să răspundă în mod adecvat provocărilor viitoare.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Ministrul german de finanțe o atacă pe Ursula von der Leyen: Anii Comisiei pe care o prezidează au fost ani pierduți pentru competitivitatea UE

Published

on

© European Union, 2024

Ministrul german de finanţe Christian Lindner a criticat-o joi în termeni duri pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, acuzând-o pentru dificultăţile economice ale UE în competiţia globală, relatează AFP.

Să o spunem direct, anii petrecuţi sub responsabilitatea unei Comisii prezidate de Ursula von der Leyen au fost ani pierduţi pentru competitivitate“, a declarat liderul Partidului Liberal Democrat (FDP) german, într-o critică neobişnuită pe scena europeană împotriva compatrioatei sale din Uniunea Creştin Democrată (CDU, opoziţie).

Din păcate, Ursula von der Leyen nu şi-a pus mandatul sub semnul consolidării economiei europene, ci şi-a stabilit alte priorităţi. Trebuie să recuperăm întârzierile în lunile şi anii care urmează“, a spus el, înainte de o întâlnire cu omologii săi europeni la Luxemburg, potrivit Agerpres.

Acuzațiile lui Lindner vin și înaintea unui summit informal al Consiliului European care va avea loc la Bruxelles în perioada 17-18 aprilie și în cadrul căruia liderii europeni vor solicita un nou acord privind competitivitatea UE și o nouă strategie pentru piața unică care să asigură poziția de lider tehnologic a Europei. tema competitivității europene, viitorul pieței unice și impulsionarea avantajului tehnologic global se află și în centrul discuțiilor privind viitoarea agendă strategică a UE pentru perioada 2024-2029, care va fi adoptată în iunie 2024, după alegerile europene.

Aleasă la limită în 2019 pentru cinci ani în fruntea executivului european după un proces mai mult controversat, decât transparent, Ursula von der Leyen, în vârstă de 65 de ani, candidează pentru un nou mandat la alegerile europene programate pentru începutul lunii iunie. Ea a primit sprijinul conservatorilor din Partidul Popular European (PPE), cea mai mare familie politică europeană.

Potrivit AFP, Consumatorii industriali se plâng în mod regulat de preţurile la energie în Europa, dar şi de reglementările de mediu adoptate în ultimii ani, despre care spun că sunt prea grele şi prea numeroase.

Economia europeană a stagnat de la invazia Rusiei din Ucraina. În 2023, creşterea produsului intern brut (PIB) în UE a fost limitată la 0,4%, faţă de 2,5% în Statele Unite şi 5,2% în China.

Europa este afectată de creşterea preţurilor la energie, legată de întreruperea aprovizionării cu gaze ruseşti. Grupurile industriale europene “plătesc în medie de trei ori mai mult pentru electricitate decât în Statele Unite”, a recunoscut miercuri comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, într-un discurs în Grecia.

Fabricile mari consumatoare de energie sunt astfel tentate să se relocheze, în special peste Atlantic, unde pot beneficia uneori şi de planuri generoase de subvenţii.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Intră în vigoare Actul privind Europa interoperabilă care va facilita schimbul transfrontalier de date și va accelera transformarea digitală a sectorului public

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Actul privind Europa interoperabilă, care intră în vigoare joi, va facilita schimbul transfrontalier de date și va accelera transformarea digitală a sectorului public.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, actul este esențial pentru atingerea obiectivelor deceniului digital al UE, cum ar fi disponibilitatea online a 100 % din serviciile publice esențiale până în 2030.

Interoperabilitatea este o caracteristică esențială a unei piețe unice digitale funcționale și contribuie la o punere în aplicare mai eficace a caracteristicilor digitale ale politicilor publice, de la justiție la sănătate la transporturi.

”Interoperabilitatea este esențială pentru a servi mai bine oamenii și întreprinderile și pentru a reduce sarcinile administrative inutile. Ea ajută administrațiile însele să lucreze mai bine. Sunt foarte încântat să văd că Actul privind interoperabilitatea Europei este în vigoare, răspunzând astfel apelurilor pentru servicii publice digitale mai bune și interoperabile în UE. Acest act pune bazele unui sector public al UE eficient și interconectat și ale unei transformări digitale incluzive, transparente și responsabile. Acesta îmbunătățește colaborarea între administrațiile publice din statele membre și extinde accesul la serviciile publice digitale transfrontaliere în UE, fără a lăsa pe nimeni în urmă”, a transmis Johannes Hahn, comisarul european pentru buget și administrație.

Cetățenii, întreprinderile și administrațiile publice vor beneficia de cea mai mare parte a noului regulament atunci când utilizează servicii publice digitale interconectate care necesită schimbul transfrontalier de date.

Printre exemplele de astfel de servicii se numără recunoașterea reciprocă a diplomelor academice sau a calificărilor profesionale, schimburile de date privind vehiculele pentru siguranța rutieră, accesul la datele privind securitatea socială și sănătatea, schimbul de informații legate de impozitare, vamă, acreditarea licitațiilor publice, permisele de conducere digitale, registrele comerciale. Conform evaluării impactului, se preconizează că legea va economisi până la 5 miliarde EUR anual.

Legea va fi pusă în aplicare printr-un set de măsuri-cheie:

  • Instituirea unui cadru de cooperare pe mai multe niveluri, care să reunească cei mai înalți practicieni din domeniul guvernării digitale din statele membre, precum și o comunitate largă a societății civile, experți, cadre universitare și actori locali, pentru a defini o agendă comună de interoperabilitate și un ecosistem în continuă evoluție de soluții comune de interoperabilitate. Acest cadru va fi coordonat de Comitetul pentru Europa interoperabilă și sprijinit de comunitatea Europei interoperabile.
  • Introducerea unor evaluări obligatorii ale interoperabilității pentru a construi servicii publice „interoperabile din faza de proiectare”. Acest lucru va ajuta organismele din sectorul public să exploreze și, după caz, să abordeze aspectele legate de interoperabilitatea transfrontalieră încă din faza de proiectare a noilor servicii sau instrumente. Comisia va furniza orientările și sprijinul necesare.
  • Portalul „Europa interoperabilă”, un ghișeu unic pentru a încuraja partajarea și reutilizarea unor soluții de interoperabilitate fiabile și de înaltă calitate între administrațiile publice.
  • Consolidarea mecanismelor de inovare și de sprijinire a politicilor, inclusiv formare, spații de testare în materie de reglementare pentru experimentarea politicilor, proiecte public-privat GovTech și proiecte de sprijinire a punerii în aplicare a politicilor, pentru dezvoltarea, testarea și extinderea soluțiilor.

Regulamentul se aplică organismelor din sectorul public, inclusiv instituțiilor și organismelor UE. Punerea în aplicare a Actului privind Europa interoperabilă va fi finanțată prin programul Europa digitală (DIGITAL).

Conform calendarului definit în regulament, majoritatea dispozițiilor se vor aplica în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare.

În mod excepțional: 

  • Instituțiile, organismele și agențiile europene și organismele din sectorul public vor efectua evaluări ale interoperabilității începând din ianuarie 2025;
  • Statele membre vor desemna autoritățile naționale competente la 9 luni de la data intrării în vigoare a regulamentului, până în ianuarie 2025.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a acordat Ateneului Român Marca patrimoniului european pentru rolul semnificativ jucat în istoria și cultura Europei

Published

on

European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a acordat joi Ateneului Român și altor 6 situri din Uniunea Europeană Marca patrimoniului european, pentru rolul semnificativ jucat de către acestea în istoria și cultura Europei, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cele 7 situri sunt: Cisterscapes – Cistercian Landscapes Connecting Europe (Austria, Cehia, Germania, Polonia, Slovenia); mănăstirea San Jerónimo de Yuste (Spania); Muzeul Our Lord in the Attic (Țările de Jos); Teatrul Regal Toone (Belgia); Kalevala (Finlanda); Athenaeum Român (România) și Sant’Anna di Stazzema (Italia). 

Un juriu european de experți independenți din întreaga Europă a recomandat 7 situri din cele 16 preselectate de statele membre participante în cadrul selecției. Cele 7 situri câștigătoare din anul de selecție 2023 vor primi în mod oficial marca în timpul ceremoniei de decernare a MPE, care va avea loc la Anvers la 17 aprilie 2024.

Marca patrimoniului european este acordată monumentelor, siturilor naturale sau urbane, dar și obiectelor, bunurilor și patrimoniului imaterial. Aceasta recunoaște rolul lor esențial în istoria și cultura europeană, precum și în construirea a ceea ce este în prezent Uniunea Europeană. 

Ateneul Român

Ateneul Român este un edificiu marcant al orașului București. El a fost construit de Societatea Ateneul Român la sfârșitul secolului al XIX-lea pentru a găzdui o bibliotecă publică, conferințe, concerte de muzică clasică, expoziții și alte activități cultural-artistice, în cadrul misiunii sale de popularizare a culturii prin orice mijloace. Începând din 1889, Ateneul găzduiește Societatea Filarmonică Română (în prezent Filarmonica „George Enescu”), fondată cu aproape două decenii în urmă pentru a disemina cultura muzicală și pentru a populariza capodoperele compozitorilor clasici. Aceste societăți culturale și clădirea lor emblematică fac parte din procesul de modernizare a Principalelor Unite Române, care au fost declarate regat în 1881, după ce și-au dobândit independența ca stat față de Imperiul Otoman la sfârșitul războiului ruso-turc (1877-1878). Prin faptul că a găzduit și găzduiește concerte ale unor mari compozitori și orchestre din Europa, Ateneul Român a avut un rol esențial în difuzarea muzicii clasice europene încă de la crearea sa. Începând din 1958, Ateneul Român găzduiește unul dintre cele mai importante evenimente muzicale clasice din lume, Festivalul și Concursul Internațional „George Enescu”, numit în onoarea marelui compozitor român. De asemenea, Ateneul găzduiește conferințe publice cu laureați ai Premiului Nobel, scriitori renumiți și profesioniști din întreaga Europă, scoțând în evidență democrația și valorile europene și promovând cultura și știința.

Context

Marca patrimoniului european urmărește să îmbunătățească înțelegerea și aprecierea patrimoniului comun și divers al Uniunii Europene de către cetățeni, în special de către tineri. Marca patrimoniului european și-a dovedit relevanța pentru consolidarea dialogului intercultural și a sentimentului de apartenență la Uniunea Europeană. În plus, această acțiune a UE este esențială pentru dezvoltarea turismului cultural local, a beneficiilor economice sustenabile și a comunităților din întreaga Europă.

Pentru a primi Marca patrimoniului european, siturile trebuie să îndeplinească cele trei criterii care au fost introduse atunci când această marcă a devenit o inițiativă a UE: trebuie să își demonstreze semnificația europeană, să aducă la cunoștința publicului european dimensiunea lor europeană și să își demonstreze capacitatea operațională de a desfășura aceste activități. Siturile care primesc marca trebuie, de asemenea, să participe la activități de colaborare în rețea și la proiecte de cooperare. Procesul de selecție are loc o dată la doi ani. Participarea este deschisă tuturor statelor membre, cu condiția ca acestea să își confirme interesul.  Dintre ele, pe baza recomandărilor formulate de juriul european de experți independenți, Comisia Europeană acordă Marca patrimoniului european unui număr maxim de un sit per stat membru participant pe an. Siturile cărora li s-a acordat Marca patrimoniului european sunt monitorizate pentru a se asigura faptul că îndeplinesc în continuare criteriile pentru care au fost selectate. Monitorizarea are loc o dată la patru ani. O evaluare externă independentă are loc o dată la șase ani.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA DIGITALĂ14 mins ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA48 mins ago

Gala AOR. Ministrul Adrian Veștea asigură autoritățile locale de deschidere la dialog și colaborare: Fiți motorul care să ducă la progres

ROMÂNIA1 hour ago

Ministrul Adrian Câciu, la Gala AOR: Sunteți cei care ați sprijinit România să aibă un exercițiu financiar de succes în perioada 2014-2020, cu o absorbție de 97%, peste 23 de miliarde de euro

ROMÂNIA2 hours ago

Nicolae Ciucă: Reconfirmarea ratingului suveran al României cu perspectivă stabilă, o dovadă că măsurile de la guvernare sunt corecte

ROMÂNIA3 hours ago

Alte trei aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Regale Olandeze se alătură Centrului european de instruire din România

ROMÂNIA3 hours ago

Gala AOR. Președintele Curții de Conturi, recunoscător pentru ”parteneriatul solid și constructiv” pe care îl are cu Asociația Orașelor din România: Să continuăm colaborarea pentru a răspunde provocărilor urbane

ROMÂNIA4 hours ago

Marcel Ciolacu, vizită de lucru în Qatar: Avem în vedere atragerea de investiții în valoare de 15 miliarde de euro

ROMÂNIA5 hours ago

Klaus Iohannis merge la Bruxelles pentru reuniunea extraordinară a Consiliului European. Liderii din UE vor dezbate pe larg noul Pact european privind competitivitatea

ROMÂNIA5 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu, mesaj în cadrul Galei Asociației Orașelor din România: Să aveți în continuare energia și curajul să duceți comunitățile pe care le reprezentați spre un viitor cu adevărat european

SUA5 hours ago

Blinken îi asigură pe aliații de la Marea Neagră că pot conta pe sprijinul SUA pentru consolidarea securității și prosperității în regiune

ROMÂNIA DIGITALĂ14 mins ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO4 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

NATO6 days ago

“România – NATO, 20 ani”. Premierul Marcel Ciolacu: Ancorată ireversibil în comunitatea euro-atlantică, România este o ancoră strategică a NATO pe flancul estic

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că institutele de la Fundeni reprezintă priorități pentru investițiile în sănătate: Nu putem face sănătate performantă în clădiri de 65 de ani

ALEGERI EUROPENE 20241 week ago

Ciolacu, întâlnire cu Scholz la Palatul Victoria: România mizează pe susținerea Germaniei pentru aderarea completă la Schengen și dezvoltarea economiei

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu, la depunerea listei alianței PSD-PNL la europarlamentare: Venim cu o ofertă europeană de stabilitate și de construcție

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Bogdan Ivan: Prin mințile geniale ale tinerilor cercetători, Romania devine una din cele mai importante țări din regiune și chiar un potențial hub pentru tehnologii emergente, cercetare și inovare

NATO2 weeks ago

Un discurs cât pentru istoria de 75 ani a NATO. Stoltenberg: Europa are nevoie de SUA pentru securitatea sa. Influența aliaților europeni multiplică puterea Americii

Trending