Comisia Europeană propune norme actualizate pentru a consolida guvernanța spațiului Schengen. Modificările vizate vor aduce o mai bună coordonare la nivelul UE și vor permite statelor membre să facă față mai bine provocărilor emergente în gestionarea atât a frontierelor externe comune ale UE, cât și a frontierelor interne din spațiul Schengen. Actualizarea urmărește să garanteze că reintroducerea controalelor la frontierele interne rămâne o măsură de ultimă instanță. Noile norme introduc, de asemenea, instrumente comune pentru gestionarea mai eficientă a frontierelor externe în cazul unei crize de sănătate publică, pe baza lecțiilor învățate în urma pandemiei COVID-19. Instrumentalizarea migranților este, de asemenea, abordată prin actualizarea normelor Schengen, precum și printr-o propunere paralelă privind măsurile pe care statele membre le pot lua în domeniul azilului și al repatrierii într-o astfel de situație.
Spațiul Schengen găzduiește peste 420 de milioane de persoane din 26 de țări. Eliminarea controalelor la frontierele interne între statele Schengen face parte integrantă din modul de viață european: aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-un stat Schengen și lucrează în alt stat. Oamenii și-au construit viața în jurul libertăților oferite de spațiul Schengen, 3,5 milioane de persoane tranzitând zilnic granițele dintre statele din acest spațiu.
Pentru a spori rezistența Schengen la amenințări grave și pentru a adapta normele Schengen la provocările în evoluție, Comisia a anunțat, în noul său Pact privind migrația și azilul prezentat în septembrie 2020, precum și în Strategia din iunie 2021 pentru un spațiu Schengen pe deplin funcțional și rezilient, că va propune revizuirea Codului frontierelor Schengen. În discursul său privind starea Uniunii din 2021, președintele von der Leyen a anunțat, de asemenea, noi măsuri pentru a aborda instrumentalizarea migranților în scopuri politice și pentru a asigura unitatea în gestionarea frontierelor externe ale UE.
Răspuns coordonat la amenințările comune
Propunerea de modificare a Codului Frontierelor Schengen urmărește să tragă învățămintele din pandemia COVID-19 și să asigure existența unor mecanisme puternice de coordonare pentru a face față amenințărilor la adresa sănătății. Normele actualizate vor permite Consiliului să adopte rapid norme obligatorii care stabilesc restricții temporare de călătorie la frontierele externe în cazul unei amenințări la adresa sănătății publice. Vor fi prevăzute derogări, inclusiv pentru călătorii esențiali, precum și pentru cetățenii și rezidenții Uniunii. Acest lucru va asigura aplicarea uniformă a restricțiilor de călătorie, pe baza experienței din ultimii ani.
Normele includ, de asemenea, un nou mecanism de salvgardare Schengen pentru a oferi un răspuns comun la frontierele interne în cazul unor amenințări care afectează majoritatea statelor membre, cum ar fi amenințările la adresa sănătății sau alte amenințări la adresa securității interne și a ordinii publice. Prin acest mecanism, care completează mecanismul existent pentru deficiențe la frontiera externă, controalele la frontiera internă în majoritatea statelor membre ar putea fi autorizate printr-o decizie a Consiliului în cazul unei amenințări comune. O astfel de decizie ar trebui, de asemenea, să identifice măsurile de atenuare a impactului negativ al controalelor.
Noi norme pentru promovarea unor alternative eficiente la controalele la frontierele interne
Propunerea urmărește să promoveze utilizarea unor măsuri alternative la controalele la frontierele interne și să se asigure că, în cazul în care acestea sunt necesare, controalele la frontierele interne rămân o măsură de ultimă instanță. Măsurile includ:
- O procedură mai structurată pentru orice reintroducere a controalelor la frontierele interne, cu mai multe garanții: Începând de astăzi, orice stat membru care decide să reintroducă controalele trebuie să evalueze caracterul adecvat al reintroducerii și impactul probabil al acesteia asupra liberei circulații a persoanelor. În conformitate cu noile norme, acestea trebuie să evalueze, în plus, impactul asupra regiunilor de frontieră. În plus, un stat membru care ia în considerare prelungirea controalelor ca răspuns la amenințări previzibile ar trebui să evalueze mai întâi dacă nu cumva măsuri alternative, cum ar fi controalele polițienești specifice și cooperarea polițienească consolidată, ar putea fi mai adecvate. Pentru prelungirile care depășesc 6 luni ar trebui să se furnizeze o evaluare a riscurilor. În cazul în care controalele interne au fost în vigoare timp de 18 luni, Comisia va trebui să emită un aviz privind proporționalitatea și necesitatea acestora. În toate cazurile, controalele temporare la frontieră nu ar trebui să depășească o perioadă totală de 2 ani, cu excepția unor circumstanțe foarte specifice. Acest lucru va contribui la asigurarea faptului că controalele interne la frontiere rămân o măsură de ultimă instanță și durează doar atât timp cât este strict necesar.
- Promovarea utilizării de măsuri alternative: În conformitate cu noul Cod de Cooperare Polițienească al UE, propus de Comisie la 8 decembrie 2021, noile norme Schengen promovează utilizarea unor alternative eficiente la controalele la frontierele interne sub forma unor controale polițienești sporite și mai operaționale în regiunile de frontieră, clarificând faptul că acestea nu sunt echivalente cu controalele la frontieră.
- Limitarea impactului controalelor la frontierele interne asupra regiunilor de frontieră: Învățând lecțiile pandemiei, care a avut un impact asupra lanțurilor de aprovizionare, statele membre care reintroduc controalele ar trebui să ia măsuri pentru a limita impactul negativ asupra regiunilor de frontieră și a pieței interne. Acestea pot include facilitarea trecerilor pentru lucrătorii transfrontalieri și crearea de benzi verzi pentru a garanta tranzitul fără probleme al bunurilor esențiale.
- Abordarea circulației neautorizate în spațiul Schengen: Pentru a aborda fenomenul numărului relativ mic, dar constant, de deplasări neautorizate, noile norme vor crea o nouă procedură pentru a aborda deplasările neautorizate în timpul operațiunilor comune ale poliției, precum și pentru a permite statelor membre să revizuiască acordurile bilaterale de readmisie existente sau să încheie noi acorduri bilaterale de readmisie între ele. Acest lucru completează și ar trebui privit în conjuncție cu măsurile propuse în cadrul Noului Pact privind migrația și azilul, în special cu cadrul obligatoriu de solidaritate.
Sprijinirea statelor membre în gestionarea situațiilor de instrumentalizare a migrației
Normele Schengen revizuite recunosc rolul important pe care statele membre de la frontierele externe îl joacă în numele tuturor statelor membre și al Uniunii în ansamblu. Acestea introduc noi măsuri pe care statele membre le pot lua pentru a gestiona în mod eficient frontierele externe ale UE într-o situație în care migranții sunt instrumentalizați în scopuri politice. Acestea includ limitarea numărului de puncte de trecere a frontierei și intensificarea supravegherii frontierelor.
În plus, Comisia propune măsuri suplimentare în temeiul normelor UE privind azilul și returnarea pentru a clarifica modul în care statele membre pot reacționa în astfel de situații, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale. Printre acestea se numără posibilitatea de a prelungi termenul de înregistrare a cererilor de azil cu până la 4 săptămâni și de a examina toate cererile de azil la frontieră, cu excepția cazurilor medicale. Accesul efectiv la procedura de azil ar trebui să fie garantat în continuare, iar statele membre ar trebui să asigure accesul organizațiilor umanitare care oferă asistență. Statele membre vor avea, de asemenea, posibilitatea de a institui o procedură de gestionare a returnărilor de urgență. În cele din urmă, în cazul în care se solicită, agențiile UE (Agenția UE pentru Azil, Frontex, Europol) ar trebui să ofere cu prioritate sprijin operațional statului membru în cauză.
Parlamentul European și Consiliul urmează să examineze și să adopte cele două propuneri.
