Connect with us

U.E.

Comisia Europeană propune norme actualizate pentru a consolida guvernanța spațiului Schengen

Published

on

© European Communities, 1995 /Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană propune norme actualizate pentru a consolida guvernanța spațiului Schengen. Modificările vizate vor aduce o mai bună coordonare la nivelul UE și vor permite statelor membre să facă față mai bine provocărilor emergente în gestionarea atât a frontierelor externe comune ale UE, cât și a frontierelor interne din spațiul Schengen. Actualizarea urmărește să garanteze că reintroducerea controalelor la frontierele interne rămâne o măsură de ultimă instanță. Noile norme introduc, de asemenea, instrumente comune pentru gestionarea mai eficientă a frontierelor externe în cazul unei crize de sănătate publică, pe baza lecțiilor învățate în urma pandemiei COVID-19. Instrumentalizarea migranților este, de asemenea, abordată prin actualizarea normelor Schengen, precum și printr-o propunere paralelă privind măsurile pe care statele membre le pot lua în domeniul azilului și al repatrierii într-o astfel de situație.

Spațiul Schengen găzduiește peste 420 de milioane de persoane din 26 de țări. Eliminarea controalelor la frontierele interne între statele Schengen face parte integrantă din modul de viață european: aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-un stat Schengen și lucrează în alt stat. Oamenii și-au construit viața în jurul libertăților oferite de spațiul Schengen, 3,5 milioane de persoane tranzitând zilnic granițele dintre statele din acest spațiu.

Pentru a spori rezistența Schengen la amenințări grave și pentru a adapta normele Schengen la provocările în evoluție, Comisia a anunțat, în noul său Pact privind migrația și azilul prezentat în septembrie 2020, precum și în Strategia din iunie 2021 pentru un spațiu Schengen pe deplin funcțional și rezilient, că va propune revizuirea Codului frontierelor Schengen. În discursul său privind starea Uniunii din 2021, președintele von der Leyen a anunțat, de asemenea, noi măsuri pentru a aborda instrumentalizarea migranților în scopuri politice și pentru a asigura unitatea în gestionarea frontierelor externe ale UE.

Răspuns coordonat la amenințările comune

Propunerea de modificare a Codului Frontierelor Schengen urmărește să tragă învățămintele din pandemia COVID-19 și să asigure existența unor mecanisme puternice de coordonare pentru a face față amenințărilor la adresa sănătății. Normele actualizate vor permite Consiliului să adopte rapid norme obligatorii care stabilesc restricții temporare de călătorie la frontierele externe în cazul unei amenințări la adresa sănătății publice. Vor fi prevăzute derogări, inclusiv pentru călătorii esențiali, precum și pentru cetățenii și rezidenții Uniunii. Acest lucru va asigura aplicarea uniformă a restricțiilor de călătorie, pe baza experienței din ultimii ani.

Normele includ, de asemenea, un nou mecanism de salvgardare Schengen pentru a oferi un răspuns comun la frontierele interne în cazul unor amenințări care afectează majoritatea statelor membre, cum ar fi amenințările la adresa sănătății sau alte amenințări la adresa securității interne și a ordinii publice. Prin acest mecanism, care completează mecanismul existent pentru deficiențe la frontiera externă, controalele la frontiera internă în majoritatea statelor membre ar putea fi autorizate printr-o decizie a Consiliului în cazul unei amenințări comune. O astfel de decizie ar trebui, de asemenea, să identifice măsurile de atenuare a impactului negativ al controalelor.

Noi norme pentru promovarea unor alternative eficiente la controalele la frontierele interne

Propunerea urmărește să promoveze utilizarea unor măsuri alternative la controalele la frontierele interne și să se asigure că, în cazul în care acestea sunt necesare, controalele la frontierele interne rămân o măsură de ultimă instanță. Măsurile includ:

  • O procedură mai structurată pentru orice reintroducere a controalelor la frontierele interne, cu mai multe garanții: Începând de astăzi, orice stat membru care decide să reintroducă controalele trebuie să evalueze caracterul adecvat al reintroducerii și impactul probabil al acesteia asupra liberei circulații a persoanelor. În conformitate cu noile norme, acestea trebuie să evalueze, în plus, impactul asupra regiunilor de frontieră. În plus, un stat membru care ia în considerare prelungirea controalelor ca răspuns la amenințări previzibile ar trebui să evalueze mai întâi dacă nu cumva măsuri alternative, cum ar fi controalele polițienești specifice și cooperarea polițienească consolidată, ar putea fi mai adecvate. Pentru prelungirile care depășesc 6 luni ar trebui să se furnizeze o evaluare a riscurilor. În cazul în care controalele interne au fost în vigoare timp de 18 luni, Comisia va trebui să emită un aviz privind proporționalitatea și necesitatea acestora. În toate cazurile, controalele temporare la frontieră nu ar trebui să depășească o perioadă totală de 2 ani, cu excepția unor circumstanțe foarte specifice. Acest lucru va contribui la asigurarea faptului că controalele interne la frontiere rămân o măsură de ultimă instanță și durează doar atât timp cât este strict necesar.
  • Promovarea utilizării de măsuri alternative: În conformitate cu noul Cod de Cooperare Polițienească al UE, propus de Comisie la 8 decembrie 2021, noile norme Schengen promovează utilizarea unor alternative eficiente la controalele la frontierele interne sub forma unor controale polițienești sporite și mai operaționale în regiunile de frontieră, clarificând faptul că acestea nu sunt echivalente cu controalele la frontieră.
  • Limitarea impactului controalelor la frontierele interne asupra regiunilor de frontieră: Învățând lecțiile pandemiei, care a avut un impact asupra lanțurilor de aprovizionare, statele membre care reintroduc controalele ar trebui să ia măsuri pentru a limita impactul negativ asupra regiunilor de frontieră și a pieței interne. Acestea pot include facilitarea trecerilor pentru lucrătorii transfrontalieri și crearea de benzi verzi pentru a garanta tranzitul fără probleme al bunurilor esențiale.
  • Abordarea circulației neautorizate în spațiul Schengen: Pentru a aborda fenomenul numărului relativ mic, dar constant, de deplasări neautorizate, noile norme vor crea o nouă procedură pentru a aborda deplasările neautorizate în timpul operațiunilor comune ale poliției, precum și pentru a permite statelor membre să revizuiască acordurile bilaterale de readmisie existente sau să încheie noi acorduri bilaterale de readmisie între ele. Acest lucru completează și ar trebui privit în conjuncție cu măsurile propuse în cadrul Noului Pact privind migrația și azilul, în special cu cadrul obligatoriu de solidaritate.

Sprijinirea statelor membre în gestionarea situațiilor de instrumentalizare a migrației

Normele Schengen revizuite recunosc rolul important pe care statele membre de la frontierele externe îl joacă în numele tuturor statelor membre și al Uniunii în ansamblu. Acestea introduc noi măsuri pe care statele membre le pot lua pentru a gestiona în mod eficient frontierele externe ale UE într-o situație în care migranții sunt instrumentalizați în scopuri politice. Acestea includ limitarea numărului de puncte de trecere a frontierei și intensificarea supravegherii frontierelor.

În plus, Comisia propune măsuri suplimentare în temeiul normelor UE privind azilul și returnarea pentru a clarifica modul în care statele membre pot reacționa în astfel de situații, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale. Printre acestea se numără posibilitatea de a prelungi termenul de înregistrare a cererilor de azil cu până la 4 săptămâni și de a examina toate cererile de azil la frontieră, cu excepția cazurilor medicale. Accesul efectiv la procedura de azil ar trebui să fie garantat în continuare, iar statele membre ar trebui să asigure accesul organizațiilor umanitare care oferă asistență. Statele membre vor avea, de asemenea, posibilitatea de a institui o procedură de gestionare a returnărilor de urgență. În cele din urmă, în cazul în care se solicită, agențiile UE (Agenția UE pentru Azil, Frontex, Europol) ar trebui să ofere cu prioritate sprijin operațional statului membru în cauză.

Parlamentul European și Consiliul urmează să examineze și să adopte cele două propuneri.

 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Înainte de a se adresa Parlamentului European, Maia Sandu s-a întâlnit cu premierul Belgiei: R. Moldova are nevoie de sprijinul tuturor statelor UE pentru a avansa pe calea integrării europene

Published

on

© Maia Sandu/ Facebook

Republica Moldova dorește să avanseze pe calea integrării europene, iar pentru asta are nevoie de sprijinul statelor membre ale UE, i-a transmis președintele Maia Sandu, joi, premierului Belgiei Alexander De Croo, cu care s-a întâlnit în contextul vizitei pe care liderul de la Chișinău o efectuează la Bruxelles, unde are programat un discurs în plenul Parlamentului European.

Sandu și De Croo au discutat despre relațiile dintre Republica Moldova și Regatul Belgiei, despre evoluțiile de securitate din regiune și despre agenda europeană a Republicii Moldova.

I-am mulțumit domnului De Croo pentru vizita sa recentă de solidaritate în Moldova și pentru ajutorul acordat în contextul războiului din Ucraina. Apreciez intensificarea dialogului bilateral moldo-belgian, care este în beneficiul cetățenilor ambelor țări. Republica Moldova dorește să avanseze pe calea integrării europene, iar pentru asta are nevoie de sprijinul statelor membre ale UE. Eforturile noastre diplomatice sunt îndreptate spre cultivarea și consolidarea acestor relații“, a scris Sandu, pe Facebook.

 

Maia Sandu efectuează o vizită de lucru la Bruxelles, unde s-a întâlnit deja cu președintele Consiliului European Charles Michel, căruia i-a transmis că “acordarea statutului de țară candidată Moldovei va reprezenta un semnal de încurajare și de sprijin”.

Miercuri, Maia Sandu va ține un discurs în plenul Parlamentului European, când va deveni primul șef de stat al Republicii Moldova care se va adresa eurodeputaților în plen.

După discursul Maiei Sandu, eurodeputații vor dezbate raportul anual de evaluare privind Acordul de asociere UE-Republica Moldova, iar votul asupra acestuia va avea loc joi.

În calitate de țară învecinată cu Ucraina, Republica Moldova a fost deosebit de grav afectată de războiul în curs. Pe lângă faptul că a primit un număr mare de refugiați ucraineni, țara s-a confruntat și cu atacuri cibernetice și o serie recentă de incidente de securitate în Transnistria, regiunea separatistă sprijinită de Rusia.

Președinta R. Moldova se află la Bruxelles în timp ce țara sa așteaptă un aviz din partea Comisiei Europene cu privire la cererea de aderare la UE. Republica Moldova a finalizat, la 22 aprilie, completarea primei părți a chestionarului de aderare la Uniunea Europeană pe care liderii țării – președinta Maia Sandu și premierul Natalia Gavrilița – l-au înmânat vineri ambasadorului Uniunii Europene în R. Moldova, în cadrul unei ceremonii organizate la Președinția de la Chișinău după ședința de constituire a Comisiei pentru integrare europeană condusă de șefa statului. La data de 12 mai, Republica Moldova a transmis și a doua parte a chestionarului de aderare la UE. Avizul din partea Comisiei Europene și o poziție din partea statelor membre privind acordarea statutului de țări candidate la UE Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei sunt așteptate la summitul Consiliului European din 23-24 iunie.

Continue Reading

U.E.

Macron: Livrările de arme și echipamente umanitare din Franța către Ucraina vor crește în intensitate în zilele și săptămânile următoare

Published

on

© Photo Collage (Emmanuel Macron Twitter & Volodimir Zelenski)

Livrările de arme și echipamente umanitare din Franța către Ucraina vor crește în intensitate în zilele și săptămânile următoare, a anunțat președintele francez Emmanuel Macron, într-o convorbire telefonică, marți, cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski, relatează Palatul Élysée.

Președintele Republicii i-a cerut lui Volodimir Zelenski să-i prezinte situația de la fața locului, în special în Mariupol, unde continuă evacuările de la uzina Azovstal, precum și nevoile Ucrainei. În context, și-a reafirmat deplina determinare de a răspunde tuturor cererilor de sprijin exprimate de Ucraina, în special în ceea ce privește echipamentele de apărare, combustibilul, ajutorul umanitar, sprijinul economic și financiar, precum și lupta împotriva impunității.

Citiți și Volodimir Zelenski anunță că a avut o discuție „lungă și semnificativă” cu Emmanuel Macron: Am pus problema alimentării cu combustibil a Ucrainei

Astfel, Macron a confirmat că livrarea de arme de către Franța va continua și va crește în intensitate în zilele și săptămânile următoare, precum și livrarea de echipamente umanitare. La sfârșitul săptămânii trecute, au fost livrate 13 vehicule de ajutor suplimentare, ceea ce a dus cantitatea totală de ajutor umanitar livrat de la 24 februarie la peste 800 de tone.

Mai departe, liderii au discutat despre provocarea reprezentată de securitatea alimentară și despre posibilele modalități de a permite exportul de cereale ucrainene, de care depinde o mare parte a lumii pentru hrana sa.

Cei doi președinți au discutat, de asemenea, despre garanțiile de securitate pe care Franța le-ar putea oferi Ucrainei în cadrul unui acord internațional, pentru a asigura respectarea suveranității și integrității teritoriale a țării.

Todată, liderul de la Élysée i-a confirmat președintelui Zelenski că cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană va fi analizată la Consiliul European din iunie, pe baza avizului Comisiei Europene și în spiritul exprimat la Summitul de la Versailles de către toate țările membre, care au declarat că Ucraina face parte din familia europeană. Cu acest prilej, președintele a revenit la discursul său din 9 mai în fața Parlamentului European de la Strasbourg și la propunerea sa privind o „comunitate politică europeană”, care ar permite să însoțească țările candidate în cadrul unei cooperări utile pentru toți.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Josep Borrell pledează pentru creșterea investițiilor în domeniul apărării: A cheltui împreună este cel mai bun mod de a cheltui mai bine

Published

on

© European Union, 2022

Rezultatul analizei noastre privind deficitul de investiții în domeniul apărării este că europenii trebuie să cheltuiască împreună mai mult și mai bine, consideră Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, care a participat marți la Consiliul Afaceri Externe (CAE) unde au fost abordate aspectele legate de apărarea europeană.

”A cheltui împreună este cel mai bun mod de a cheltui mai bine”, a completat oficialul european. 

Consiliul Afaceri Externe a avut abordat în cadrul reuniunii punerea în aplicare a Busolei Strategice, document ce conține peste 80 de acțiuni concrete și termene exacte de realizare a acestora, dintre care 51 trebuie puse în aplicare până la finalul anului 2022.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, discuțiile s-au axat în principal pe modul în care UE își poate adapta misiunile și operațiunile din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC) și le poate face mai eficace.

Dialogul a evidențiat necesitatea de a dispune de o mai mare flexibilitate atunci când se răspunde nevoilor partenerilor, de o formare mai bine orientată, de asistență, de echipamente și de adaptabilitate la mediul de securitate, de exemplu, prin posibile sarcini executive. În plus, miniștrii au subliniat importanța prevenirii crizelor, oferind partenerilor formare, consiliere sau echipamente încă dinainte de izbucnirea unui conflict, eventual în echipe mai mici și mai agile.

Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei

Miniștrii apărării din UE au discutat despre agresiunea rusă în curs de desfășurare împotriva Ucrainei, cu participarea secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, și a ministrului apărării din Ucraina, Oleksii Reznikov. Acesta din urmă i-a informat pe miniștri cu privire la situația de pe teren și la nevoile armatei ucrainene pe care UE continuă să o sprijine.

Înaltul Reprezentant a subliniat că sprijinul UE face diferența pe câmpul de luptă și că UE trebuie să susțină efortul și să refacă resursele și stocurile ucrainene.

El a anunțat, de asemenea, că o tranșă suplimentară de 500 de milioane de euro în cadrul Facilității europene pentru pace va ridica în curând la 2 miliarde de euro sprijinul militar total al UE pentru forțele armate ucrainene de la începutul invaziei ruse.

Misiunea de consiliere a UE în Ucraina (EUAM Ucraina) își va relua activitatea la Kiev și a dezvoltat două direcții de lucru suplimentare, legate de sprijinirea gestionării frontierelor și de investigarea și urmărirea penală a crimelor de război.

Comitetul director al Agenției Europene de Apărare

Comitetul director ministerial al Agenției Europene de Apărare (AEA) s-a reunit înaintea reuniunii Consiliului.

Acesta a discutat analiza ”Scoping EU defence investment gaps” (Analiza lacunelor de investiții în domeniul apărării în UE) pe care agenția a realizat-o ca urmare a sarcinii date de șefii de stat sau de guvern în cadrul reuniunii lor informale de la Versailles din 10-11 martie 2022. În plus, Comitetul director a aprobat înființarea unui Hub european pentru inovare în domeniul apărării (HEDI) în cadrul AEA.

Comisia Europeană va prezenta miercuri un plan prin care va dobândi un nou rol revoluționar în domeniul apărării, ajutând țările membre să își coordoneze cheltuielile militare în creștere, anunță Politico Europe.

Confruntându-se cu acest continent care se remilitarizează, oficialii și diplomații au declarat că planul ”Defense-EU” de miercuri ar încerca să acorde Bruxelles-ului un rol în asigurarea unei mai mari eficiențe în ceea ce privește cheltuielile cu armele, permițând cumpărătorilor europeni să se grupeze pentru a avea o influență pe piață.

În concordanță cu ambițiile Europei pentru o mai mare ”autonomie strategică”, oficialii UE au insistat asupra faptului că pachetul va avea o componentă industrială puternică.

Se așteaptă ca o piesă centrală a anunțului să fie o evaluare de către Comisie a ”deficitelor de investiții în domeniul apărării” ale Europei.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA49 mins ago

Marcel Ciolacu, după adoptarea legii offshore: România a intrat în linie dreaptă pentru independență energetică

U.E.1 hour ago

Înainte de a se adresa Parlamentului European, Maia Sandu s-a întâlnit cu premierul Belgiei: R. Moldova are nevoie de sprijinul tuturor statelor UE pentru a avansa pe calea integrării europene

SUA2 hours ago

Departamentul de Stat al SUA înființează o unitate pentru cercetarea și documentarea ”atrocităților comise de Rusia în Ucraina”: Dovezile vor fi puse la dispoziția publicului larg pentru a contracara dezinformarea rusă

ENERGIE2 hours ago

Nicolae Ciucă anunță că legea offshore trece astăzi de Parlament: În luna iunie vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră. În cinci ani vom deveni independenți energetic

CONSILIUL DE SECURITATE2 hours ago

Bogdan Aurescu, invitat de Antony Blinken la două evenimente ale CS ONU privind securitatea alimentară pe fondul războiului din Ucraina

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul de Interne, la Washington: România a fost, este şi va rămâne un partener ”de nădejde” al SUA. Relaţia bilaterală este ”foarte puternică și a evoluat foarte mult în ultimele decenii”

ENERGIE2 hours ago

Klaus Iohannis: Este încurajatoare creșterea economică a României din primul trimestru al anului, peste așteptări în raport cu prognozele

U.E.3 hours ago

Macron: Livrările de arme și echipamente umanitare din Franța către Ucraina vor crește în intensitate în zilele și săptămânile următoare

CONSILIUL UE3 hours ago

Josep Borrell pledează pentru creșterea investițiilor în domeniul apărării: A cheltui împreună este cel mai bun mod de a cheltui mai bine

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Volodimir Zelenski anunță că a avut o discuție „lungă și semnificativă” cu Emmanuel Macron: Am pus problema alimentării cu combustibil a Ucrainei

NATO4 hours ago

Finlanda și Suedia au depus oficial cererile de aderare la NATO, o schimbare majoră a arhitecturii de securitate în Europa după invazia Rusiei în Ucraina

U.E.1 day ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO3 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO3 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL3 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO3 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE1 week ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

Team2Share

Trending