U.E.
Comisia Europeană propune norme actualizate pentru a consolida guvernanța spațiului Schengen
Published
3 years agoon

Comisia Europeană propune norme actualizate pentru a consolida guvernanța spațiului Schengen. Modificările vizate vor aduce o mai bună coordonare la nivelul UE și vor permite statelor membre să facă față mai bine provocărilor emergente în gestionarea atât a frontierelor externe comune ale UE, cât și a frontierelor interne din spațiul Schengen. Actualizarea urmărește să garanteze că reintroducerea controalelor la frontierele interne rămâne o măsură de ultimă instanță. Noile norme introduc, de asemenea, instrumente comune pentru gestionarea mai eficientă a frontierelor externe în cazul unei crize de sănătate publică, pe baza lecțiilor învățate în urma pandemiei COVID-19. Instrumentalizarea migranților este, de asemenea, abordată prin actualizarea normelor Schengen, precum și printr-o propunere paralelă privind măsurile pe care statele membre le pot lua în domeniul azilului și al repatrierii într-o astfel de situație.
Spațiul Schengen găzduiește peste 420 de milioane de persoane din 26 de țări. Eliminarea controalelor la frontierele interne între statele Schengen face parte integrantă din modul de viață european: aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-un stat Schengen și lucrează în alt stat. Oamenii și-au construit viața în jurul libertăților oferite de spațiul Schengen, 3,5 milioane de persoane tranzitând zilnic granițele dintre statele din acest spațiu.
Pentru a spori rezistența Schengen la amenințări grave și pentru a adapta normele Schengen la provocările în evoluție, Comisia a anunțat, în noul său Pact privind migrația și azilul prezentat în septembrie 2020, precum și în Strategia din iunie 2021 pentru un spațiu Schengen pe deplin funcțional și rezilient, că va propune revizuirea Codului frontierelor Schengen. În discursul său privind starea Uniunii din 2021, președintele von der Leyen a anunțat, de asemenea, noi măsuri pentru a aborda instrumentalizarea migranților în scopuri politice și pentru a asigura unitatea în gestionarea frontierelor externe ale UE.
Răspuns coordonat la amenințările comune
Propunerea de modificare a Codului Frontierelor Schengen urmărește să tragă învățămintele din pandemia COVID-19 și să asigure existența unor mecanisme puternice de coordonare pentru a face față amenințărilor la adresa sănătății. Normele actualizate vor permite Consiliului să adopte rapid norme obligatorii care stabilesc restricții temporare de călătorie la frontierele externe în cazul unei amenințări la adresa sănătății publice. Vor fi prevăzute derogări, inclusiv pentru călătorii esențiali, precum și pentru cetățenii și rezidenții Uniunii. Acest lucru va asigura aplicarea uniformă a restricțiilor de călătorie, pe baza experienței din ultimii ani.
Normele includ, de asemenea, un nou mecanism de salvgardare Schengen pentru a oferi un răspuns comun la frontierele interne în cazul unor amenințări care afectează majoritatea statelor membre, cum ar fi amenințările la adresa sănătății sau alte amenințări la adresa securității interne și a ordinii publice. Prin acest mecanism, care completează mecanismul existent pentru deficiențe la frontiera externă, controalele la frontiera internă în majoritatea statelor membre ar putea fi autorizate printr-o decizie a Consiliului în cazul unei amenințări comune. O astfel de decizie ar trebui, de asemenea, să identifice măsurile de atenuare a impactului negativ al controalelor.
Noi norme pentru promovarea unor alternative eficiente la controalele la frontierele interne
Propunerea urmărește să promoveze utilizarea unor măsuri alternative la controalele la frontierele interne și să se asigure că, în cazul în care acestea sunt necesare, controalele la frontierele interne rămân o măsură de ultimă instanță. Măsurile includ:
- O procedură mai structurată pentru orice reintroducere a controalelor la frontierele interne, cu mai multe garanții: Începând de astăzi, orice stat membru care decide să reintroducă controalele trebuie să evalueze caracterul adecvat al reintroducerii și impactul probabil al acesteia asupra liberei circulații a persoanelor. În conformitate cu noile norme, acestea trebuie să evalueze, în plus, impactul asupra regiunilor de frontieră. În plus, un stat membru care ia în considerare prelungirea controalelor ca răspuns la amenințări previzibile ar trebui să evalueze mai întâi dacă nu cumva măsuri alternative, cum ar fi controalele polițienești specifice și cooperarea polițienească consolidată, ar putea fi mai adecvate. Pentru prelungirile care depășesc 6 luni ar trebui să se furnizeze o evaluare a riscurilor. În cazul în care controalele interne au fost în vigoare timp de 18 luni, Comisia va trebui să emită un aviz privind proporționalitatea și necesitatea acestora. În toate cazurile, controalele temporare la frontieră nu ar trebui să depășească o perioadă totală de 2 ani, cu excepția unor circumstanțe foarte specifice. Acest lucru va contribui la asigurarea faptului că controalele interne la frontiere rămân o măsură de ultimă instanță și durează doar atât timp cât este strict necesar.
- Promovarea utilizării de măsuri alternative: În conformitate cu noul Cod de Cooperare Polițienească al UE, propus de Comisie la 8 decembrie 2021, noile norme Schengen promovează utilizarea unor alternative eficiente la controalele la frontierele interne sub forma unor controale polițienești sporite și mai operaționale în regiunile de frontieră, clarificând faptul că acestea nu sunt echivalente cu controalele la frontieră.
- Limitarea impactului controalelor la frontierele interne asupra regiunilor de frontieră: Învățând lecțiile pandemiei, care a avut un impact asupra lanțurilor de aprovizionare, statele membre care reintroduc controalele ar trebui să ia măsuri pentru a limita impactul negativ asupra regiunilor de frontieră și a pieței interne. Acestea pot include facilitarea trecerilor pentru lucrătorii transfrontalieri și crearea de benzi verzi pentru a garanta tranzitul fără probleme al bunurilor esențiale.
- Abordarea circulației neautorizate în spațiul Schengen: Pentru a aborda fenomenul numărului relativ mic, dar constant, de deplasări neautorizate, noile norme vor crea o nouă procedură pentru a aborda deplasările neautorizate în timpul operațiunilor comune ale poliției, precum și pentru a permite statelor membre să revizuiască acordurile bilaterale de readmisie existente sau să încheie noi acorduri bilaterale de readmisie între ele. Acest lucru completează și ar trebui privit în conjuncție cu măsurile propuse în cadrul Noului Pact privind migrația și azilul, în special cu cadrul obligatoriu de solidaritate.
Sprijinirea statelor membre în gestionarea situațiilor de instrumentalizare a migrației
Normele Schengen revizuite recunosc rolul important pe care statele membre de la frontierele externe îl joacă în numele tuturor statelor membre și al Uniunii în ansamblu. Acestea introduc noi măsuri pe care statele membre le pot lua pentru a gestiona în mod eficient frontierele externe ale UE într-o situație în care migranții sunt instrumentalizați în scopuri politice. Acestea includ limitarea numărului de puncte de trecere a frontierei și intensificarea supravegherii frontierelor.
În plus, Comisia propune măsuri suplimentare în temeiul normelor UE privind azilul și returnarea pentru a clarifica modul în care statele membre pot reacționa în astfel de situații, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale. Printre acestea se numără posibilitatea de a prelungi termenul de înregistrare a cererilor de azil cu până la 4 săptămâni și de a examina toate cererile de azil la frontieră, cu excepția cazurilor medicale. Accesul efectiv la procedura de azil ar trebui să fie garantat în continuare, iar statele membre ar trebui să asigure accesul organizațiilor umanitare care oferă asistență. Statele membre vor avea, de asemenea, posibilitatea de a institui o procedură de gestionare a returnărilor de urgență. În cele din urmă, în cazul în care se solicită, agențiile UE (Agenția UE pentru Azil, Frontex, Europol) ar trebui să ofere cu prioritate sprijin operațional statului membru în cauză.
Parlamentul European și Consiliul urmează să examineze și să adopte cele două propuneri.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
Summitul AI de la Paris: Marea Britanie și Statele Unite au refuzat să semneze declarația internațională privind inteligența artificială
Marcel Ciolacu, discuții cu directorul SG RECOVER al Comisiei Europene despre implementarea PNRR într-un „ritm dinamizat” la nivelul ministerelor: 2025 este anul investițiilor pentru România
Studiu: Populiștii de extremă dreapta folosesc cel mai des dezinformarea și știrile false pentru a obține avantaje politice față de partidele cu altă orientare politică
Nume de cod “InvestAI”: UE face prima sa mutare în cursa inteligenței artificiale, printr-o inițiativă de mobilizare a 200 de miliarde de euro în investiții pentru IA
Trei ani de război. Parlamentul European își menține angajamentul de a sprijini Ucraina pe calea aderării la UE
Germania va trebui să se pregătească pentru creșteri drastice ale cheltuielilor cu apărarea, conform celor mai recente planuri NATO privind armamentele
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI
Virgil Popescu este convins că relația România-SUA va continua să fie una puternică: Voi susține activ și din PE dezvoltarea parteneriatului pe energie pentru a ne atinge obiectivele de securitate energetică
Published
3 hours agoon
February 11, 2025By
Teodora Ion
Eurodeputatul Virgil Popescu, membru al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, a dezbătut alături de ceilalți colegi, de comisarul Maroš Šefčovič și ministrul polonez pentru afaceri UE, Adam Szłapka, stadiul actual al relațiilor comerciale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite.
O altă temă aflată pe agenda discuțiilor a fost posibilul răspuns al UE în eventualitatea impunerii unor tarife suplimentare asupra produselor europene de către SUA.
”Sunt încrezător că vom continua să avem o relație bilaterală puternică cu SUA, iar parteneriatele încheiate vor avansa și vom crește volumul schimburilor comerciale. Voi susține activ, și din Parlamentul European, dezvoltarea parteneriatului pe energie, pentru a ne atinge obiectivele de asigurare a independenței și securității energetice”, a dat asigurări Popescu, referindu-se la relația dintre România și SUA.
De asemenea, Parlamentul European și-a reiterat sprijinul pentru Ucraina și pentru eforturile continue pentru instaurarea păcii, în contextul în care se apropie data de 24 februarie ce va marca trei ani de când Rusia a invadat ilegal și neprovocat Ucraina.
În cadrul sesiunii de vot, eurodeputatul a susținut ”inițiative esențiale pentru bunăstarea cetățenilor europeni, consolidând astfel proiectele menite să aducă stabilitate și prosperitate în Uniunea Europeană”.
”Europa trebuie să rămână unită și puternică, atât în fața provocărilor economice, cât și a celor geopolitice. Este important să dăm dovadă de solidaritate și hotărâre!”, a conchis Virgil Popescu.
PARLAMENTUL EUROPEAN
Îngrijorat de rata istorică a inflației, Parlamentul European solicită BCE să facă mai mult pentru a stopa acest fenomen
Published
5 hours agoon
February 11, 2025By
Diana Zaim
Parlamentul European solicită, în premieră, Băncii Centrale Europene (BCE) să facă mai mult pentru a stopa inflația, ale cărei efecte cele mai grave sunt resimțite de cei mai vulnerabili din societate, și să se asigure că orice lansare a unui euro digital ia în considerare preocupările cetățenilor.
Astfel, plenul Legislativului European a votat un set de recomandări (378 de voturi pentru, 233 împotrivă și 26 de abțineri) ca BCE să realizeze o evaluare privind modul în care conflictele internaționale pot afecta stabilitatea prețurilor, potrivit unui comunicat oficial, remis CaleaEuropeana.ro.
Preocupări legate de inflație
Deputații europeni sunt îngrijorați de nivelurile „istorice și persistente” ridicate ale inflației, susținând că majorările de prețuri îi afectează cel mai mult pe cei cu venituri mai mici. Ei notează că BCE a greșit crezând că inflația va fi doar tranzitorie și că modelele de prognoză economică trebuie îmbunătățite pentru a permite o mai bună elaborare a politicilor. Parlamentul deplânge „subvenția semnificativă” acordată băncilor ca rezultat indirect al politicilor BCE, care a condus la plata unor dobânzi mari pentru depozitele bancare la BCE, și solicită măsuri pentru atenuarea acestei probleme.
Implementarea monedei euro digitale
Deputații europeni susțin că încrederea publicului este necesară pentru implementarea cu succes a monedei euro digitale și doresc ca BCE să demonstreze beneficiile acesteia înainte ca legiuitorii, mai degrabă decât Consiliul guvernatorilor BCE, să ia decizia privind introducerea sa. Ei insistă asupra faptului că euro digital trebuie să coexiste cu numerarul fizic, care „ar trebui să rămână disponibil pe scară largă în orice moment”. Preocupările legate de stabilitatea financiară și potențialele schimbări în structura sectorului financiar care rezultă din introducerea unui euro digital trebuie, de asemenea, luate în considerare de BCE, spun deputații europeni.
Pentru prima dată, deputații europeni cer BCE să elaboreze un plan geopolitic 2025-2030 pentru a înțelege mai bine implicațiile războaielor și conflictelor asupra stabilității prețurilor.
De asemenea, Parlamentul dorește ca BCE să evalueze modul în care schimbările climatice afectează capacitatea sa de a menține stabilitatea prețurilor. Instituția ar trebui să utilizeze instrumentele disponibile pentru a se asigura că băncile iau în serios riscurile financiare și externe, inclusiv riscurile climatice și geopolitice, se arată în rezoluție.
INTERNAȚIONAL
Summitul AI de la Paris: Marea Britanie și Statele Unite au refuzat să semneze declarația internațională privind inteligența artificială
Published
6 hours agoon
February 11, 2025By
Andreea Radu
SUA și Regatul Unit nu au semnat declarația finală a Summitului de Acțiune privind Inteligența Artificială de la Paris, relatează BBC și The Guardian.
61 de țări au semnat declarația, printre care Franța, China și India. Declarația promite o abordare „deschisă”, „inclusivă” și „etică” în dezvoltarea acestei tehnologii.
Discuțiile de la Summitul pentru Acțiune privind Inteligența Artificială de la Paris s-au concentrat asupra impactului inteligenței artificiale asupra societății și mediului și asupra măsurilor necesare pentru a valorifica beneficiile acesteia și a preveni riscurile
SUA și Regatul Unit nu au precizat motivele pentru care nu au semnat declarația.
Însă, anterior, vicepreședintele SUA, J.D. Vance, le-a spus delegaților din Paris că o reglementare excesivă a inteligenței artificiale (IA) ar putea „distruge o industrie transformatoare tocmai când aceasta începe să se dezvolte”.
Vance le-a spus liderilor mondiali reuniți marți la summitul de la Paris că IA reprezintă „o oportunitate pe care administrația Trump nu o va irosi” și a subliniat că ar trebui acordată o prioritate mai mare stimulării creșterii economice în domeniul IA decât siguranței.
Vorbind în fața președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, reglementarea a fost criticată de Vance de mai multe ori. Uniunea Europeană este în fruntea reglementării IA cu actul său privind IA – iar Vance și-a exprimat clar disconfortul față de orice legislație care ar putea fi interpretată ca excesivă. Actul privind serviciile digitale al UE – care reglementează rețelele sociale – și regulamentul GDPR axat pe confidențialitate au primit, de asemenea, critici pasagere.
„Credem că o reglementare excesivă a sectorului IA ar putea distruge o industrie transformatoare. Avem nevoie de regimuri internaționale de reglementare care să încurajeze crearea tehnologiei IA, nu să o sufoce, și avem nevoie ca prietenii noștri europeni, în special, să privească această nouă frontieră cu optimism, nu cu teamă”, a spus Vance.
Ursula von der Leyen a lansat marți, la summitul de la Paris consacrat inteligenței artificiale, planul InvestAI, o inițiativă de mobilizare a 200 de miliarde de euro pentru investiții în IA, inclusiv un nou fond european de 20 de miliarde EUR pentru giga-fabrici de IA, reconfirmând anunțul făcut din discursul susținut luni la aceeași reuniune globală. “Cursa inteligenței artificiale este abia la început”, a spus ea.
Întrucât SUA s-au declarat nemulțumite de formularea textului, care include expresii precum „inteligență artificială durabilă și favorabilă incluziunii”, Politico Europe a relatat luni că și Regatul Unit ar fi decis să nu semneze comunicatul.
Vorbind în limba engleză, Macron a declarat că „vom adopta strategia Notre Dame de Paris” cu privire la proiectele IA care au văzut Franța reconstruind renumita catedrală în doar cinci ani după un incendiu devastator din 2019.
„Am arătat restului lumii că, atunci când ne angajăm la un termen clar, putem livra”, a spus Macron la Grand Palais din Paris, referindu-se repetat la planurile Franței de a investi 109 miliarde de euro în IA în următorii ani.
Decidenți politici, executivi și diplomați de la summitul de la Paris au discutat despre modalități de a valorifica beneficiile economice ale inovației IA, în timp ce abordează riscurile asociate tehnologiei.
„Acest summit este axat pe acțiune, și exact asta avem nevoie acum”, a spus președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, marți. Ea a menționat că abordarea Europei față de IA va pune accent și pe inovație, colaborare și „va îmbrățișa puterea tehnologiei open source”.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Ilie Bolojan promite să reprezinte România cu “decență” și “demnitate” din postura de președinte interimar, garantând partenerilor că “suntem o țară de încredere”

Virgil Popescu este convins că relația România-SUA va continua să fie una puternică: Voi susține activ și din PE dezvoltarea parteneriatului pe energie pentru a ne atinge obiectivele de securitate energetică

SUA impun sancțiuni împotriva unei rețele rusești de criminalitate informatică

Marea Britanie, următoarea țintă în războiul tarifelor demarat de Trump? Președintele american a criticat deficitul ”uriaș” pe care SUA îl au în relația cu Regatul Unit: Nu vor exista ”excepții”

Îngrijorat de rata istorică a inflației, Parlamentul European solicită BCE să facă mai mult pentru a stopa acest fenomen

Summitul AI de la Paris: Marea Britanie și Statele Unite au refuzat să semneze declarația internațională privind inteligența artificială

Uniunea Competențelor va asigura acces egal fetelor și femeilor la competențe-cheie pentru competitivitatea și reziliența UE, subliniază vicepreședintele executiv Roxana Mînzatu: Talentul nu are gen

Ilie Bolojan, desemnat președinte interimar al României începând cu 12 februarie după demisia lui Klaus Iohannis din funcția de președinte

Marcel Ciolacu, discuții cu directorul SG RECOVER al Comisiei Europene despre implementarea PNRR într-un „ritm dinamizat” la nivelul ministerelor: 2025 este anul investițiilor pentru România

Studiu: Populiștii de extremă dreapta folosesc cel mai des dezinformarea și știrile false pentru a obține avantaje politice față de partidele cu altă orientare politică

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe

PE marchează Ziua Internațională a Comemorării Holocaustului printr-o ședință solemnă dedicată celor șase milioane de victime. Povestea violoncelistului Pál Hermann, ucis de naziști, a răsunat în hemiciclu

În fața Curții de Justiție a UE, Ursula von der Leyen se angajează să exploreze noi căi pentru a proteja tratatele și valorile atemporale ale Uniunii într-o lume aflată în schimbare
Trending
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ1 day ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- ROMÂNIA7 days ago
Un raport oficial francez confirmă “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine
- NATO1 week ago
NATO are idei “secrete” privind pacea în Ucraina: “Putin nu va mai încerca niciodată după asta” să cucerească Ucraina
- SUA1 week ago
Elon Mask propune desființarea USAID și susține că Donald Trump este de acord
- ROMÂNIA1 week ago
Raport comun OCDE-CE: România investește cel mai puțin din UE pentru îngrijirea pacienților oncologici și are cea mai scăzută participare la programele de screening