Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a respins acuzațiile potrivit cărora Uniunea Europeană ar fi exercitat presiuni pentru cenzurarea conținutului online în timpul alegerilor, afirmând că libertatea de exprimare trebuie protejată pentru oameni, nu pentru conturi false și rețele de manipulare. Declarațiile vin în contextul publicării unui raport al Comisiei juridice a Camerei Reprezentanților din SUA, document care a generat reacții atât la Bruxelles, cât și în mai multe state europene, inclusiv în România.
Întrebată despre acest raport în cadrul emisiunii „Cutia neagră”, de la TV8, Maia Sandu a subliniat că libertatea de expresie nu poate fi invocată pentru a justifica manipularea online. „Libertatea de expresie este pentru oameni, nu pentru conturi false, nu pentru boţi şi tot felul de alte chestii”, a declarat şefa statului moldovean.
Ea a acuzat platformele online că urmăresc în primul rând profitul, inclusiv prin tolerarea rețelelor de boți și a conținutului neautentic. „Pentru ei, banul contează. Pentru noi contează sănătatea democraţiei noastre”, a adăugat Maia Sandu.
Președinta Republicii Moldova a atras atenția că problema majoră apare atunci când conținutul este amplificat artificial prin conturi false, în spatele cărora se află resurse financiare considerabile.
„În spatele acestor operaţiuni stau bani foarte mulţi şi, noi ce? Trebuie să stăm şi să acceptăm aşa comportament?”, a întrebat retoric Maia Sandu, avertizând că, în cazul unei țări mici precum Republica Moldova, o platformă online poate ajunge să controleze întregul spațiu informațional.
În acest context, Maia Sandu s-a referit și la situația din România, invocată în raportul american. „În cazul României, TikTok, care are aproape două miliarde de utilizatori (…) şi am avut un candidat care, în câteva zile, a ajuns să fie pe locul 9 între aceste două miliarde de conturi, cu zero cheltuieli. Deci, despre ce vorbim noi aici?”, a spus președinta, insistând că platformele digitale trebuie să respecte reguli clare.
Întrebată despre argumentul potrivit căruia acuzațiile nu ar fi fost probate prin acțiuni în justiție, Maia Sandu a afirmat că autoritățile de la Chișinău dispun de dovezi. „În Republica Moldova avem multe probe şi le putem transmite fără griji”, a spus ea.
Maia Sandu a concluzionat că protejarea democrației trebuie să rămână o prioritate, reiterând că „libertatea de expresie este pentru oameni, nu pentru conturi false”.
România nu este subiectul Raportului preliminar al Comitetului Judiciar al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, iar referirile din document la adresa țării noastre sunt strict contextuale, într-o dezbatere mult mai amplă despre libertatea de exprimare, a transmis miercuri și președintele Nicușor Dan, într-o reacție la controversatul document care acuză Comisia Europeană că interferează în mod regulat în alegerile naționale ale statelor membre ale Uniunii Europene, inclusiv în România.
Citiți și Raport SUA: Comisia Europeană interferează în alegerile din statele UE; Alegerile anulate din România, cazul cu cele mai agresive măsuri de cenzură
Potrivit raportului american care se întinde pe 160 de pagini, de la intrarea în vigoare a Legii privind serviciile digitale (DSA), în 2023, Comisia Europeană a exercitat presiuni asupra marilor platforme online pentru a cenzura conținut politic înaintea alegerilor naționale din Slovacia, Țările de Jos, Franța, Republica Moldova, România și Irlanda, precum și înaintea alegerilor pentru Parlamentul European din iunie 2024.
Citiți și Românii, peste media UE: 61% se declară “foarte îngrijorați” de ingerințele țărilor din afara UE în alegerile și politica din România (Eurobarometru)
Cele mai agresive măsuri de cenzură ar fi fost adoptate, potrivit raportului, în timpul alegerilor prezidențiale din România din 2024, când Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur de scrutin, câștigat de candidatul independent Călin Georgescu, descris ca populist și puțin cunoscut. Decizia instanței constituționale a fost luată după ce serviciile de informații românești au susținut că Rusia l-ar fi sprijinit în secret pe Georgescu printr-o campanie coordonată desfășurată pe platforma TikTok.
În decembrie 2024, Comisia Europeană a inițiat proceduri oficiale împotriva TikTok pentru o presupusă încălcare a Legii privind serviciile digitale (DSA) în legătură cu obligația TikTok de a evalua și a atenua în mod corespunzător riscurile sistemice legate de integritatea alegerilor, în special în contextul recentelor alegeri prezidențiale din România din 24 noiembrie. Deși TikTok nu a recunoscut că a permis propagarea dezinformării în cadrul alegerilor din România, Comisia Europeană a securizat în decembrie 2025 angajamentul TikTok de a furniza registre de publicitate care să asigure transparența deplină în ceea ce privește anunțurile publicitare din serviciile sale, astfel cum se prevede în Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA), cu mențiunea că investigația legată de alegerile din România continuă.
Citiți și “Absurditate totală” – Reacția Comisiei Europene la un raport al SUA care o acuză de cenzură și interferență în alegeri, inclusiv în România
Comisia Europeană a respins ferm acuzațiile formulate în raportul preliminar din Congresul american. „În legătură cu cele mai recente acuzații de cenzură. O absurditate totală. Complet nefondate”, a declarat purtătorul de cuvânt al UE pentru afaceri digitale, Thomas Regnier.