COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană propune revizuirea legislației UE în domeniul farmaceutic, cea mai mare reformă din ultimii 20 de ani, care include crearea unei piețe unice a medicamentelor la prețuri accesibile
Published
1 month agoon
By
Teodora Ion
Comisia Europeană a propus miercuri revizuirea legislației UE în domeniul farmaceutic – cea mai mare reformă din ultimii 20 de ani – pentru a o face mai suplă, mai flexibilă și mai adaptată la nevoile cetățenilor și întreprinderilor din întreaga UE.
Conform unui comunicat al instituției mai sus amintite, revizuirea va face ca medicamentele să fie mai disponibile, mai accesibile și mai abordabile ca preț. Ea va sprijini inovarea și va stimula competitivitatea și atractivitatea industriei farmaceutice din UE, promovând, în același timp, standarde mai înainte de mediu. Pe lângă această reformă, Comisia propune o recomandare a Consiliului pentru intensificarea luptei împotriva rezistenței la antimicrobiene (RAM).
”Astăzi adăugăm un alt pilon central la uniunea noastră europeană a sănătății. Prezentăm propuneri pentru a ne asigura că medicamentele ajung la pacienți pretutindeni în Europa, în timp util și în mod echitabil. Este o reformă care asigură faptul că Europa rămâne atractivă pentru întreprinderi și că industria noastră farmaceutică este un motor al inovării la nivel mondial. Construirea unei piețe unice pentru medicamente este o necesitate atât pentru cetățenii noștri, cât și pentru întreprinderile noastre”, a precizat Stella Kyriakides, comisar pentru sănătate și siguranță alimentară.
Provocările cu care se confruntă această reformă sunt fundamentale. Medicamentele autorizate în UE nu ajung încă suficient de repede la pacienți și nu sunt accesibile în mod egal în toate statele membre. Există lacune semnificative în abordarea nevoilor medicale nesatisfăcute, a bolilor rare și a rezistenței la antimicrobiene (RAM).
Prețurile mari la tratamentele inovatoare și penuriile de medicamente rămân o preocupare importantă pentru pacienți și pentru sistemele de sănătate. În plus, pentru a se asigura că UE continuă să fie un loc atractiv pentru investiții și un lider mondial în dezvoltarea de medicamente, Uniunea trebuie să își adapteze normele la transformarea digitală și la noile tehnologii, reducând în același timp birocrația și simplificând procedurile. În fine, noile norme trebuie să abordeze impactul producției de medicamente asupra mediului, în conformitate cu obiectivele Pactului verde european.
Revizuirea include propuneri pentru o nouă directivă și un nou regulament, care revizuiesc și înlocuiesc legislația existentă în domeniul farmaceutic, inclusiv legislația privind medicamentele pentru copii și pentru bolile rare. Ea vizează atingerea următoarelor obiective principale:
- să creeze o piață unică a medicamentelor, care să asigure că toți pacienții din întreaga UE au acces în timp util și în mod echitabil la medicamente sigure, eficace și la prețuri abordabile;
- să ofere în continuare un cadru atractiv și favorabil inovării pentru cercetarea, dezvoltarea și producția de medicamente în Europa;
- să reducă drastic sarcina administrativă prin accelerarea semnificativă a procedurilor, reducând durata procedurilor de autorizare a medicamentelor, astfel încât acestea să ajungă mai rapid la pacienți;
- să sporească disponibilitatea și să se asigure faptul că medicamentele pot fi întotdeauna furnizate pacienților, indiferent de locul în care locuiesc în UE;
- să abordeze rezistența la antimicrobiene (RAM) și prezența produselor farmaceutice în mediu printr-o abordare de tip „O singură sănătate”;
- să pună la dispoziție medicamente care să fie mai sustenabile din punctul de vedere al mediului.
Pentru a atinge aceste obiective, reforma vizează întregul ciclu de viață al medicamentelor.
Principalele elemente ale propunerii:
- Un acces mai bun la medicamente inovatoare și la prețuri abordabile pentru pacienți și pentru sistemele naționale de sănătate: noile stimulente vor încuraja întreprinderile să își pună medicamentele la dispoziția pacienților din toate țările UE și să dezvolte produse care să răspundă nevoilor medicale nesatisfăcute. În plus, va fi facilitată disponibilitatea mai timpurie a medicamentelor generice și biosimilare, iar procedurile de autorizare a introducerii pe piață vor fi simplificate. Vor fi introduse măsuri pentru o mai mare transparență a finanțării publice a dezvoltării de medicamente și se va stimula generarea de date clinice comparative.
- Promovarea inovării și a competitivității printr-un cadru de reglementare eficient și simplificat: reforma va crea un mediu de reglementare favorabil inovării pentru dezvoltarea de noi medicamente și repoziționarea celor existente. Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) va oferi un sprijin științific și de reglementare timpuriu și mai bun dezvoltatorilor de medicamente promițătoare pentru a facilita aprobarea rapidă și pentru a ajuta IMM-urile și dezvoltatorii non-profit. Evaluarea științifică și autorizarea medicamentelor vor fi accelerate (de exemplu, procedurile de autorizare ale EMA vor dura 180 de zile, ceea ce va contribui la reducerea mediei de 400 de zile din prezent), iar sarcina de reglementare va fi redusă prin proceduri simplificate (de exemplu, prin eliminarea, în majoritatea cazurilor, a reînnoirii autorizației de introducere pe piață și prin introducerea unor proceduri mai simple pentru medicamentele generice) și prin digitalizare (de exemplu, transmiterea electronică a cererilor și informații referitoare la produs disponibile în format electronic). Se vor menține cele mai înalte standarde de calitate, siguranță și eficacitate pentru autorizarea medicamentelor.
- Stimulente eficiente pentru inovare: protecția normativă de până la maximum 12 ani pentru medicamentele inovatoare, combinată cu drepturile de proprietate intelectuală existente, vor asigura faptul că Europa rămâne un centru atractiv pentru investiții și inovare. Pentru a crea o piață unică pentru medicamente, reforma propusă va face ca sistemul actual de protecție normativă „universală” să evolueze către un cadru mai eficace de stimulente pentru inovare, care să promoveze, totodată, interesele în materie de sănătate publică. Pentru a realiza acest lucru, Comisia propune o perioadă minimă de protecție normativă de 8 ani, care poate fi prelungită în următoarele cazuri: dacă medicamentele sunt lansate în toate statele membre, dacă abordează nevoi medicale nesatisfăcute, dacă se efectuează studii clinice comparative sau dacă se dezvoltă o nouă indicație terapeutică. Combinarea drepturilor de proprietate intelectuală existente cu noile perioade de protecție normativă va proteja, de asemenea, avantajul competitiv al UE în dezvoltarea farmaceutică, care oferă unul dintre cele mai mari grade de protecție din lume. Reforma va stimula eforturile astfel încât cercetarea și dezvoltarea să se concentreze asupra celor mai mari nevoi ale pacienților și să existe un acces mai rapid și mai echitabil al pacienților la medicamente în întreaga UE.
- Abordarea penuriei de medicamente și asigurarea securității aprovizionării: reforma introduce noi cerințe pentru monitorizarea penuriei de medicamente de către autoritățile naționale și de către EMA, precum și un rol de coordonare mai puternic pentru EMA. Obligațiile întreprinderilor vor fi consolidate, inclusiv raportarea mai timpurie a penuriilor și a retragerilor de pe piață ale medicamente, precum și elaborarea și menținerea unor planuri de prevenire a penuriilor. Va fi stabilită, la nivelul UE, o listă a medicamentelor esențiale, iar vulnerabilitățile lanțului de aprovizionare cu aceste medicamente vor fi evaluate, cu recomandări specifice privind măsurile care trebuie luate de întreprinderi și de alte părți interesate din lanțul de aprovizionare. În plus, Comisia poate adopta măsuri obligatorii din punct de vedere juridic pentru a consolida securitatea aprovizionării cu medicamente esențiale specifice.
- Un nivel mai înalt de protecție a mediului: o mai bună impunere a cerințelor de mediu actuale va limita potențialele consecințe negative ale medicamentelor asupra mediului și asupra sănătății publice.
- Abordarea rezistenței la antimicrobiene (RAM): RAM este considerată una dintre cele trei amenințări prioritare la adresa sănătății din UE. Reforma oferă stimulente prin intermediul voucherelor transferabile întreprinderilor care investesc în antimicrobiene noi care pot trata agenți patogeni rezistenți, abordând disfuncționalitatea actuală a pieței. Vor fi introduse, de asemenea, măsuri și obiective pentru utilizarea prudentă a antimicrobienelor, inclusiv cerințe privind ambalarea adaptată și prescrierea, pentru a menține eficacitatea antimicrobienelor.
Intensificarea acțiunilor UE de combatere a RAM în cadrul unei abordări de tip „O singură sănătate”
Antimicrobienele sunt medicamente esențiale. Cu toate acestea, de-a lungul anilor, utilizarea excesivă și necorespunzătoare a acestora au condus la creșterea rezistenței la antimicrobiene (RAM), ceea ce înseamnă că antimicrobienele își pierd eficacitatea, iar tratarea infecțiilor devine mai dificilă, dacă nu chiar imposibilă. Prin urmare, pachetul de astăzi include, de asemenea, o propunere de recomandare a Consiliului care conține măsuri complementare de combatere a RAM în domeniul sănătății umane, al sănătății animale și al mediului, prin așa-numita abordare de tip „O singură sănătate”.
Propunerea sprijină utilizarea prudentă a antimicrobienelor, recomandând obiective concrete și măsurabile pentru reducerea utilizării acestora și pentru promovarea unor niveluri înalte de prevenire, în special în mediul spitalicesc, și de control al infecțiilor în domeniul sănătății umane. În plus, propunerea îmbunătățește sensibilizarea publicului, educarea și formarea personalului relevant și încurajează cooperarea între părțile interesate din toate sectoarele implicate.
Obiectivele recomandate au fost concepute cu sprijinul Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și țin seama de situațiile naționale (niveluri diferite de consum de antimicrobiene, răspândirea principalilor agenți patogeni rezistenți în statele membre). Ele permit, de asemenea, o mai bună monitorizare a progreselor înregistrate în următorii ani.
În plus, propunerea va stimula planurile naționale de acțiune bazate pe abordarea de tip „O singură sănătate” în domeniul RAM, va încuraja cercetarea și inovarea, va consolida supravegherea și monitorizarea RAM și a consumului de antimicrobiene, va consolida acțiunile la nivel mondial, va contribui la conceperea unui stimulent financiar multinațional al UE pentru a ameliora accesul la antimicrobiene și va stimula dezvoltarea altor contramăsuri medicale împotriva RAM, cum ar fi vaccinurile și mijloacele de diagnosticare rapidă.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

You may like
-
Twitter suspendă aplicarea Codului UE de bune practici împotriva dezinformării. Comisarul european pentru piață internă: ”Poți fugi, dar nu te poți ascunde”
-
Studiu PwC: Peste 70% din companiile din România au inițiat implementarea cloud-ului și planifică o adoptare mai largă în următorii doi ani
-
Proiect de țară în domeniul cercetării și inovației în sănătate: Ministerul Sănătății, Alianța Universitară G6-UMF și Local American Working Group lansează Hubul de Inovație în Sănătate din România
-
Clienții eMAG consideră că educația este cel mai important factor care poate contribui la progresul țării. Prin donațiile acestora, peste 4.300 de elevi au participat la ore de educație remedială
-
Comisia Europeană prezintă cea mai ambițioasă și cuprinzătoare reformă a uniunii vamale a UE de la înființarea acesteia în 1968. Măsurile prezintă o viziune de prim rang la nivel mondial, bazată pe date
-
ARPIM: Doar 30% din noile medicamente inovatoare din Europa sunt disponibile în România. Un medicament ajunge la pacientul român în 918 zile, comparativ cu 128 în Germania
COMISIA EUROPEANA
UE ”este foarte îngrijorată” de stabilirea unei comisii poloneze de anchetă privind influența rusă, care ”ar putea fi folosită pentru a limita posibilitatea persoanelor de a candida pentru funcții publice”
Published
5 hours agoon
May 30, 2023By
Teodora Ion
Comisia Europeană ”este foarte îngrijorată” de adoptarea unei legi în Polonia, care creează o comisie specială pentru a investiga influența rusă asupra securității interne a acestei țări între 2007 și 2022.
”Această nouă lege generează preocupări legate de faptul că ar putea fi utilizată pentru a limita posibilitatea persoanelor de a candida pentru funcții publice, fără un tratament corect. Astăzi, comisarul pentru justiție, Didier Reynders, a abordat această problemă cu miniștrii în cadrul Consiliului Afaceri Generale. Comisia Europeană analizează în prezent această nouă lege și nu va ezita să ia măsuri imediate, dacă este necesar”, este precizat într-un comunicat al instiuției.
Uniunea Europeană se alătură astfel Statelor Unite care și-au exprimat preocuparea cu privire la adoptarea de către Polonia a acestei legislații care, în viziunea Washingtonului, ar putea ”fi folosită în mod abuziv pentru a interfera cu alegerile libere și corecte din Polonia”.
Preşedintele polonez, Andrzej Duda, a dat undă verde luni creării acestei comisii de anchetă asupra ”influenţei ruse în Polonia”, o entitate calificată drept ”anticonstituţională” şi de ”tip stalinist” de către opoziţie şi numeroşi jurişti, înaintea alegerilor legislative din toamnă, conform Agerpres.
Alcătuită din nouă membri aleşi de o cameră inferioară a parlamentului dominată de tabăra naţionalistă populistă aflată la putere, comisia va putea decide dacă responsabili politici ai ţării au cedat sau nu influenţei ruse în perioada 2007-2022 şi îi va putea condamna, fără un control efectiv din partea justiţiei, avertizează observatorii.
Oricărei persoane găsite vinovate i se poate interzice să ocupe funcţii publice legate de accesul la finanţele publice şi la informaţii clasificate timp de 10 ani.
COMISIA EUROPEANA
Twitter suspendă aplicarea Codului UE de bune practici împotriva dezinformării. Comisarul european pentru piață internă: ”Poți fugi, dar nu te poți ascunde”
Published
1 day agoon
May 29, 2023By
Teodora Ion
Twitter a renunțat la Codul UE de bune practici împotriva dezinformării, a anunțat comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, dar acesta a insistat că ”obligațiile rămân”, informează Politico Europe.
”Poți fugi, dar nu te poți ascunde”, a avertizat Breton într-un mesaj publicat pe această rețea de socializare, după ce platforma deținută de Elon Musk a luat această decizie de a părăsi Codul UE de bune practici împotriva dezinformării, pe care alte platforme de socializare s-au angajat să-l respecte.
Twitter leaves EU voluntary Code of Practice against disinformation.
But obligations remain. You can run but you can’t hide.
Beyond voluntary commitments, fighting disinformation will be legal obligation under #DSA as of August 25.
Our teams will be ready for enforcement.
— Thierry Breton (@ThierryBreton) May 26, 2023
”Dincolo de angajamentele voluntare, combaterea dezinformării va fi o obligație legală în cadrul DSA începând cu 25 august”, a completat Breton, referindu-se la Actul privind Serviciile Digitale.
”Echipele noastre vor fi pregătite pentru aplicarea legii”, a declarat comisarul.
Codul de bune practici împotriva dezinformării reprezintă un set de reguli voluntare care solicită platformelor sociale să urmărească publicitatea politică, să pună capăt monetizării dezinformării și să ofere un mai bun acces persoanelor din exterior.
Acesta este în armonie cu Actul privind Serviciile Digitale (DSA), o premieră mondială în domeniul reglementării digitale care conține prevederi obligatorii pentru aceste companii online.
DSA definește în mod clar răspunderea și responsabilitățile furnizorilor de servicii intermediare, cum ar fi platformele de comunicare socială, piețele online, platformele online foarte mari și motoarele de căutare online foarte mari. Normele sunt concepute în mod asimetric, ceea ce înseamnă că serviciile intermediare de dimensiuni mai mari cu un impact societal semnificativ (platformele online foarte mari și motoarele de căutare online foarte mari) fac obiectul unor norme mai stricte.
În temeiul DSA, platformele nu numai că vor trebui să fie mai transparente, ci vor fi, de asemenea, trase la răspundere pentru rolul lor în difuzarea de conținut ilegal și dăunător. Printre altele, DSA:
- stabilește obligații speciale pentru piețele online în vederea combaterii vânzării online de produse și servicii ilegale;
- introduce măsuri împotriva conținutului ilegal online și obligația platformelor de a reacționa rapid, respectând în același timp drepturile fundamentale;
- sporește protecția minorilor prin faptul că interzice platformelor să recurgă la publicitate direcționată bazată pe utilizarea datelor personale ale minorilor astfel cum sunt definite în legislația UE;
- impune anumite limite în ceea ce privește prezentarea publicității și utilizarea datelor sensibile cu caracter personal pentru publicitatea direcționată, inclusiv genul, rasa și religia;
- interzice interfețele înșelătoare cunoscute în limba engleză sub denumirea de „dark patterns” (elemente de design manipulator) și practicile care vizează inducerea în eroare.
Se aplică norme mai stricte pentru platformele și motoarele de căutare online foarte mari, care vor trebui:
- să le ofere utilizatorilor un sistem de recomandare a conținutului care să nu se bazeze pe crearea de profiluri;
- culoare: inherit; să analizeze riscurile sistemice pe care le creează – riscurile legate de difuzarea de conținut ilegal, efectele negative asupra drepturilor fundamentale, asupra proceselor electorale și asupra violenței bazate pe gen sau a sănătății mintale.
COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană și compania BioNTech-Pfizer modifică termenii contractului privind livrarea de vaccinuri împotriva COVID-19, reducând numărul de doze și prelungind termenul de livrare
Published
4 days agoon
May 26, 2023By
Teodora Ion
Comisia Europeană, acționând împreună cu statele membre ale UE și în numele acestora prin intermediul Autorității pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA), precum și cu dezvoltatorii de vaccinuri, BioNTech-Pfizer, au ajuns la un acord pentru a răspunde mai bine evaluării de către statele membre a nevoilor în continuă evoluție în materie de vaccinuri împotriva COVID-19.
Potrivit unui comunicat al instituției, modificarea contractului existent de furnizare a vaccinurilor ține seama de îmbunătățirea situației epidemiologice, continuând, în același timp, să asigure accesul la cea mai recentă versiune disponibilă a vaccinului, în cazul în care în viitor vor apărea variante îngrijorătoare de COVID-19.
”Salut călduros acordul la care s-a ajuns împreună cu statele membre și în numele acestora cu BioNTech-Pfizer pentru a adapta oferta de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru a răspunde nevoilor în continuă evoluție. Am reușit să ținem pandemia sub control în mare parte prin vaccinurile și vaccinările noastre. Și, deși COVID-19 nu mai este o urgență sanitară la nivel mondial, rămâne o amenințare cu care probabil ne vom mai confrunta. Prin urmare, este esențial să fim pregătiți pentru anii următori”, a precizat Stella Kyriakides, comisar pentru sănătate și siguranță alimentară.
Acordul anunțat vineri a garantat următoarele adaptări ale contractului existent:
- o reducere a cantității de doze achiziționate de statele membre în temeiul contractului. În urma plății unei taxe, dozele contractate inițial vor fi convertite în comenzi opționale;
- o prelungire a perioadei de timp în care statele membre vor putea prelua vaccinurile – până la 4 ani de acum înainte;
- posibilitatea de a continua să aibă acces la doze suplimentare până la volumul contractat inițial până la sfârșitul contractului, pentru a răspunde nevoilor, în cazul în care numărul cazurilor crește și situația epidemiologică se deteriorează;
- accesul continuu la vaccinuri adaptate la noile variante de îndată ce autoritățile de reglementare le autorizează.
Modificarea a fost făcută în urma negocierilor dintre dezvoltatorii de vaccinuri, statele membre și Comisie pentru a alinia mai bine strategiile de vaccinare și nevoile în continuă evoluție în materie de sănătate publică din statele membre.
Începând din 2020 și în conformitate cu Strategia UE privind vaccinurile, Uniunea Europeană a investit masiv în producția mondială de vaccinuri împotriva COVID-19. A fost extrem de important să avem vaccinuri cât mai rapid și în cantitatea necesară, fapt care a implicat investiții importante înainte de a ști dacă vreunul dintre aceste vaccinuri va fi eficace.
Implementarea Strategiei UE privind vaccinurile a depășit toate așteptările: statele membre ale UE au avut acces la vaccinuri sigure și eficace acoperind un portofoliu larg de tehnologii diferite și în cantitatea necesară, ceea ce a permis tuturor cetățenilor UE să aibă acces la primovaccinare și la vaccinarea de rapel, salvându-se astfel vieți și reducându-se impactul pandemiei asupra vieții sociale și economice.
În plus, un număr mare din aceste vaccinuri au fost utilizate și în cadrul eforturilor de la nivel mondial de combatere a pandemiei. Statele membre au partajat 526 de milioane de doze, dintre care aproximativ 494,4 milioane au fost deja livrate țărilor beneficiare.
În același timp, statele membre trebuie să se asigure în continuare că dispun de stocurile strategice de vaccinuri de care au nevoie pentru a proteja părțile vulnerabile ale populațiilor lor și pentru a face față evoluției epidemiologice potențiale a virusului COVID-19.
Comisia, statele membre și BioNTech-Pfizer au semnat anterior modificări ale contractului care au adaptat calendarele de livrare la nevoile statelor membre și au instituit un spațiu de depozitare central sporind capacitatea de stocare a statelor membre.

MAE marchează Ziua Tratatului de la Trianon printr-o expoziție dedicată rolului diplomației române la Conferința de Pace de la Paris 1919-1920

UE ”este foarte îngrijorată” de stabilirea unei comisii poloneze de anchetă privind influența rusă, care ”ar putea fi folosită pentru a limita posibilitatea persoanelor de a candida pentru funcții publice”

UE dublează flota de stingere a incendiilor rescEU pentru vara anului 2023. România va contribui cu pompieri în Franța, Grecia sau Portugalia

Klaus Iohannis, consultări cu sindicaliștii: Șeful statului, dispus să garanteze un acord politic între Guvern și sindicate pentru reluarea procesului educațional

UE solicită sârbilor și kosovarilor ”să dezamorseze tensiunile imediat şi necondiţionat”

Miniștrii de externe din NATO se întrunesc la Oslo pentru a găsi un numitor comun privind viitoarea aderare a Ucrainei și succesorul lui Jens Stoltenberg

eMAG a încheiat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 7,1 miliarde de lei și cu un profit de 123,7 milioane de lei

Banca Națională a Bulgariei: Ne aflăm pe ultima porțiune a drumului către zona euro

Germania pune la îndoială capacitatea Ungariei de a exercita președinția Consiliului UE în 2024

SUA, ”preocupate” de înființarea comisiei poloneze de anchetă privind influența rusă, care ”ar putea fi folosită în mod abuziv pentru a interfera cu alegerile libere și corecte” din toamnă

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

Ziua Eroilor. Klaus Iohannis: Prin lupta pentru desăvârșirea unității naționale, înaintașii noștri au acționat decisiv pentru conectarea României la spațiul politic european

Nicolae Ciucă a apreciat reiterarea de către președintele federal Steinmeier a sprijinului Berlinului pentru aderarea României la Spațiul Schengen

Klaus Iohannis cere coaliției ca rotația guvernamentală să se desfășoare “sticlă”: Oamenii trebuie să vadă că nu este vorba de tras sfori. Numai de instabilitate nu avem nevoie

Steinmeier l-a asigurat pe Iohannis că Germania se va implica pentru aderarea României la Schengen: Cancelarul Scholz și miniștrii de externe și interne vor aduce argumente Austriei și Olandei

Eurodeputatul Victor Negrescu a înregistrat în Parlamentul European petiția pentru sprijinirea satelor românești și a fermierilor români

Adunarea Națională “Moldova Europeană”. Maia Sandu: Calea aleasă de Moldova, calea europeană. Trebuie să aderăm la UE până în 2030

Dorin Recean: La Chişinău încă nu cad rachete, asta datorită ucrainenilor, dar Republica Moldova este atacată hibrid

Marcel Ciolacu: Regiunea Mării Negre are potențialul de a deveni un centru internațional de oportunități prin extinderea și modernizarea surselor de energie
Team2Share


Trending
-
REPUBLICA MOLDOVA1 week ago
Peste 75.000 de cetățeni prezenți la Adunarea Naţională “Moldova Europeană” au adoptat o rezoluție prin care cer includerea aderării la UE în Constituție
-
REPUBLICA MOLDOVA1 week ago
Adunarea Națională “Moldova Europeană”. Maia Sandu: Calea aleasă de Moldova, calea europeană. Trebuie să aderăm la UE până în 2030
-
CONSILIUL UE1 week ago
Bogdan Aurescu solicită adoptarea cât mai curând posibil a unei liste de sancțiuni pentru persoanele care încearcă să destabilizeze R. Moldova
-
NATO1 week ago
“Valencia Trio”: A fost lansată trilaterala Spania – România – Polonia la nivel de miniștri de externe, țări care reprezintă aproape un sfert din populația UE
-
INTERVIURI1 week ago
INTERVIU | Gabriela Dancău, ambasadorul României la Roma: Pregătim semnarea unei noi declarații comune a Parteneriatului Strategic. Există premisele unei participări româno-italiene la proiecte pentru reconstrucția Ucrainei