Connect with us

U.E.

Comisia Europeană propune un buget al UE pentru redresare de peste 166 mld. de euro în 2021, completat de alte 344 mld. de euro în granturi și împrumuturi în cadrul Next Generation EU

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a propus astăzi, 24 iunie, un buget al UE de 166,7 miliarde EUR pentru 2021, care va fi completat de granturi în valoare de 211 miliarde EUR și de împrumuturi în valoare de aproximativ 133 de miliarde EUR în cadrul Next Generation EU, instrumentul temporar de redresare menit să mobilizeze investiții și să relanseze economia europeană, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

În 2021, bugetul anual și instrumentul Next Generation EU vor mobiliza împreună investiții semnificative pentru a repara daunele economice și sociale imediate cauzate de pandemia de coronavirus, a lansa o redresare durabilă, a proteja locurile de muncă și a crea altele noi. Bugetul este, de asemenea, în deplină concordanță cu angajamentul de a investi în viitor pentru realizarea unei Europe mai verzi, mai digitale și mai reziliente.

Odată adoptat, acesta va fi primul buget din noul cadru financiar multianual 2021-2027 și primul buget anual propus de Comisia condusă de președinta von der Leyen.

„În această perioadă extraordinară, propunerea Comisiei Europene mobilizează, la rândul său, un sprijin fără precedent. Bugetul anual pe 2021 va ajuta sute de mii de oameni, întreprinderi și regiuni să depășească criza și să iasă din criză mai puternici. Pentru ca acest lucru să se concretizeze, avem nevoie de un acord privind bugetul pe termen lung și instrumentul Next Generation EU – un acord care să transmită un semnal de încredere în întreaga Europă”, a declarat Johannes Hahn, comisarul european responsabil cu bugetul UE.

Proiectul de buget pe 2021, consolidat de instrumentul Next Generation EU, direcționează fonduri către domeniile în care acestea pot avea cel mai mare impact, în funcție de nevoile cele mai importante în materie de redresare ale statelor membre ale UE și ale partenerilor noștri din întreaga lume.

Fondurile vor contribui la reconstrucția și modernizarea Uniunii noastre, prin încurajarea tranziției verzi și a tranziției digitale, prin crearea de locuri de muncă și prin consolidarea rolului Europei la nivel mondial.

Bugetul reflectă prioritățile Europei, care sunt relevante pentru asigurarea unei redresări durabile. În acest scop, Comisia propune să se aloce:

– 1,34 miliarde EUR programului Europa digitală, pentru apărarea cibernetică a Uniunii și sprijinirea tranziției digitale;

– 3 miliarde EUR Mecanismului pentru interconectarea Europei, sumă destinată investițiilor într-o infrastructură de transport modernă, de înaltă performanță, pentru a facilita conexiunile transfrontaliere;

– 575 de milioane EUR Programului privind piața unică, 36,2 milioane EUR și, respectiv, 127 de milioane EUR programelor de sprijinire a cooperării în domeniul fiscal și vamal;

– 2,89 miliarde EUR programului Erasmus+, pentru a investi în tineri, și 306 milioane EUR pentru sectorul cultural și cel creativ, prin intermediul programului Europa creativă;

– 1,1 miliarde EUR Fondului pentru azil și migrație și 1 miliard EUR Fondului de gestionare integrată a frontierelor, pentru a consolida cooperarea în materie de gestionare a frontierelor externe, precum și politica privind migrația și azilul;

– 55,2 miliarde EUR politicii agricole comune și 813 milioane EUR Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime, pentru fermierii și pescarii din Europa, dar și pentru consolidarea rezilienței sectorului agroalimentar și a sectorului pescuitului și asigurarea anvergurii necesare a acțiunilor de gestionare a crizelor;

– 228 de milioane EUR Fondului pentru securitate internă și 1,05 milioane EUR Fondului european de apărare pentru a sprijini autonomia strategică și securitatea europeană;

– 1,9 miliarde EUR asistenței de preaderare, pentru a-i sprijini pe vecinii noștri, inclusiv pe cei din Balcanii de Vest.

În plus, o mare parte a fondurilor va fi alocată acțiunilor prioritare identificate în legătură cu instrumentul Next Generation EU, și anume:

– statelor membre li se vor putea acorda împrumuturi în valoare de 131,5 miliarde EUR și granturi în valoare de aproximativ 133 de miliarde EUR în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, ca parte a instrumentului Next Generation EU;

– 17,3 miliarde EUR sunt alocate programului Orizont Europa, pentru a consolida sprijinul european destinat activităților de cercetare și inovare în domeniul sănătății și al climei, din care 5 miliarde EUR în cadrul instrumentului Next Generation EU;

– 10,13 miliarde EUR sunt alocate programului InvestEU, pentru investiții în infrastructură durabilă, inovare și digitalizare. O parte din fonduri vor fi alocate Mecanismului de investiții strategice, pentru a construi autonomia strategică în cadrul lanțurilor de aprovizionare vitale de la nivel european;

– 8,28 miliarde EUR sunt alocate Instrumentului de sprijin pentru solvabilitate, astfel cum a fost propus în cadrul Next Generation EU, pentru a răspunde problemelor în materie de solvabilitate ale întreprinderilor viabile din toate sectoarele economice;

– 47,15 miliarde EUR sunt alocate politicii de coeziune, la care se adaugă 42,45 miliarde EUR prin mecanismul REACT-UE, astfel cum a fost propus în cadrul instrumentului Next Generation EU. Fondurile vor fi destinate subvențiilor pentru ocuparea forței de muncă, sistemelor de șomaj tehnic, măsurilor de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor, precum și lichidității și solvabilității pentru IMM-uri;

– 9,47 miliarde EUR sunt alocate Fondului pentru o tranziție justă, pentru a se asigura faptul că tranziția către neutralitatea climatică nu lasă pe nimeni în urmă, din care 7,96 miliarde EUR în cadrul instrumentului Next Generation EU;

– 619 milioane EUR sunt alocate rescEU, mecanismul de protecție civilă al Uniunii, pentru a se asigura faptul că Uniunea are capacitatea de a răspunde la situații de urgență la scară largă;

– 1,19 miliarde EUR sunt alocate EU4Health, noul program în domeniul sănătății, destinat să echipeze Uniunea împotriva viitoarelor amenințări la adresa sănătății, din care 1,17 miliarde EUR în cadrul instrumentului Next Generation EU;

– 15,36 miliarde EUR sunt alocate partenerilor noștri externi, prin Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI), din care 3,29 miliarde EUR în cadrul instrumentului Next Generation EU;

– 2,8 miliarde EUR sunt alocate ajutoarelor umanitare, din care 1,3 miliarde EUR în cadrul instrumentului Next Generation EU, pentru nevoile umanitare din ce în ce mai mari înregistrate în părțile cele mai vulnerabile ale lumii.

Proiectul de buget pentru 2021 se bazează pe propunerea Comisiei privind următorul buget pe termen lung al UE prezentată la 27 mai 2020. După ce Parlamentul European și Consiliul vor ajunge la un acord cu privire la CFM 2021-2027, inclusiv cu privire la instrumentul Next Generation EU, Comisia își va adapta în consecință propunerea privind bugetul 2021 printr-o scrisoare rectificativă.

Este esențial ca proiectul de buget să fie adoptat rapid, astfel încât sute de mii de antreprenori, cercetători, fermieri și municipalități din întreaga Europă să poată începe să beneficieze de fonduri și să le investească într-un viitor mai bun pentru generațiile următoare.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Polonia cumpără de la SUA un sistem de recunoaștere a spațiului aerian în valoare de 960 milioane de dolari

Published

on

© Ministry of National Defence Poland

Polonia a semnat un acord cu Statele Unite pentru livrarea unui sistem de recunoaștere a spațiului aerian în valoare de 960 milioane de dolari pentru monitorizarea frontierelor sale de nord-est, a declarat miercuri ministrul apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, informează Reuters, preluat de Agerpres.

„Polonia va fi a doua țară din lume care va folosi acest sistem”, a spus el. „Acordul definește securitatea noastră, este un alt act de cooperare între Polonia și SUA”.

Polonia a majorat cheltuielile pentru apărare în acest an la aproximativ 4% din produsul intern brut, în timp ce încearcă să își consolideze forțele armate după invazia Rusiei în Ucraina. Ea își propune să investească 10 miliarde de zloți (2,6 miliarde de dolari) în protejarea graniței de est.

În cadrul contractului, Polonia va primi patru aerostate, sau baloane ancorate, care vor fi amplasate în posturi de-a lungul frontierelor de est și nord-est ale Poloniei, ajutând Sistemul de apărare aeriană și Sistemul de observare a coastelor al Poloniei.

Contractul prevede, de asemenea, suport logistic și de program aferent. Sistemul va fi livrat și complet operațional până în 2027, a declarat Kosiniak-Kamysz.

Potrivit șefului Agenției de Armament din Polonia, generalul Artur Kuptel, care a descris sistemul în presa poloneză la începutul acestei luni, radarele suspendate de baloanele ancorate vor monitoriza cerul până în Ucraina, Belarus și exclava rusă Kaliningrad din spațiul aerian polonez.

Acestea au capacitatea de a detecta o gamă largă de obiecte, cum ar fi rachete, avioane, drone și nave de suprafață pe o rază de peste 300 km.

În luna februarie, Departamentul de Stat al SUA a aprobat posibila vânzare de sisteme aerostat de recunoaștere radar a spațiului aerian și de suprafață, precum și elemente conexe de logistică și sprijin pentru program.

Continue Reading

BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ

Șefa BCE: Sunt foarte încrezătoare că avem inflația sub control

Published

on

© European Central Bank/ Flickr

Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a indicat că o reducere a ratei dobânzii este probabilă luna viitoare, în condițiile în care creșterea rapidă a prețurilor de consum a fost în mare parte limitată, transmite Bloomberg, preluat de Agerpres.

„În cazul în care datele pe care le primim consolidează nivelul de încredere pe care îl avem – că vom atinge o inflație de 2% pe termen mediu, care este obiectivul nostru, misiunea noastră, datoria noastră – atunci există o probabilitate puternică” de a face o mișcare pe 6 iunie, a declarat ea pentru postul irlandez RTE One într-un interviu televizat difuzat marți.

„Sunt foarte încrezătoare că avem inflația sub control”, a spus șefa BCE. „Prognoza pe care o avem pentru anul viitor și anul următor se apropie într-adevăr foarte, foarte mult de țintă, dacă nu chiar de țintă. Așadar, sunt încrezătoare că am trecut la o fază de control.”

O decizie cu privire la momentul în care oficialii vor stabili următoarea politică a fost anticipată pe scară largă. Rata dobânzii la facilitatea de depozit – care a fost la un nivel record de 4% din toamna anului trecut – este de așteptat să fie redusă cu un sfert de punct, investitorii estimând un alt pas de această amploare în septembrie și înclinând, de asemenea, spre o reducere definitivă în decembrie 2024.

Membrii Consiliului Guvernatorilor refuză, însă, să se pronunțe asupra unei anumite traiectorii a ratei – un sentiment împărtășit de Lagarde în interviul RTE One. Mulți au indicat însă că pronosticurile pieței ar putea fi similare cu propria lor gândire.

Comentând într-un interviu separat pentru Handelsblatt publicat tot marți, președintele Bundesbank, Joachim Nagel, a îndemnat la prudență după o primă reducere probabilă.

„Nu ar trebui să reducem ratele în grabă și să punem în pericol ceea ce am realizat”, a spus el, adăugând că incertitudinea este “încă ridicată”. Astfel, „chiar dacă ratele vor fi reduse pentru prima dată în iunie, asta nu înseamnă că vom mai reduce ratele” în ședințele ulterioare, a adăugat Nagel. „Nu suntem pe pilot automat”.

Lagarde a avertizat, de asemenea, asupra incertitudinii, dar a fost mai circumspectă.

„Trebuie să fim dependenți de date”, a spus ea. „Este o decizie colectivă care este luată de toți membrii Consiliului Guvernatorilor împreună și este foarte dificil să prescrii sau să prognozezi o traiectorie după prima reducere, dacă va exista o astfel de reducere.”

Ritmul inflației din zona euro a încetinit drastic, deși s-a oprit la 2,4% în aprilie și nu se estimează că va scădea spre obiectivul de 2% al BCE până în a doua jumătate a anului viitor.

Președinta BCE a apărat, de asemenea, rezultatele instituției sale – „nu am făcut o treabă proastă” – deși a recunoscut că majorările de dobândă din 2022 ar fi putut începe potențial mai repede, menționând opțiunea de a începe „cu trei luni mai devreme”.

„Am fi putut începe puțin mai devreme”, a spus ea. „Dar nu sunt sigură că rezultatul ar fi fost atât de diferit”.

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurobarometru: 78% dintre români consideră că toată lumea ar trebui să vorbească cel puțin o limbă străină în UE. 65% cred că îmbunătățirea competențelor lingvistice ar trebui să fie o prioritate politică

Published

on

© European Commission / Facebook

Marea majoritate a europenilor (86%) consideră că toată lumea ar trebui să vorbească cel puțin o limbă străină, iar aproape trei din cinci europeni (59%) pot purta o conversație într-o altă limbă decât cea maternă, relevă cele mai recente date ale unui Eurobarometru, publicat de Comisia Europeană de Ziua mondială pentru diversitate culturală, marcată anual la 21 mai.

Sondajul subliniază o conștientizare din ce în ce mai mare a importanței diversității lingvistice în îmbunătățirea înțelegerii culturale, a oportunităților economice și a coeziunii sociale în Europa.

Să nu uităm că în Uniunea Europeană există 24 de limbi oficiale și în jur de 60 de limbi regionale și minoritare, astfel că multilingvismul este un exemplu dinamic de diversitate culturală europeană.

”Acest sondaj Eurobarometru subliniază importanța vitală a multilingvismului în promovarea unei Uniuni Europene unite și bogate din punct de vedere cultural. Vedem cu entuziasm că europenii recunosc valoarea învățării limbilor străine. Acest lucru nu numai că le sporește oportunitățile personale și profesionale, ci consolidează și identitatea noastră colectivă și înțelegerea reciprocă. Comisia se angajează să promoveze diversitatea lingvistică prin inițiative precum Erasmus + și Europa creativă”, a declarat Iliana Ivanova, comisar european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Realizat la doisprezece ani de la ultimul sondaj pe această temă, Eurobarometru arată că cetățenii au atitudini foarte pozitive față de multilingvism:

  • 86 % dintre respondenți consideră că toată lumea ar trebui să vorbească cel puțin o altă limbă străină ( 78% dintre români), iar 69 % sunt în favoarea cunoașterii a două sau mai multe limbi străine, România fiind în media europeană;
  • 76 % consideră că îmbunătățirea competențelor lingvistice ar trebui să fie o prioritate politică, în vreme ce 65% dintre români împărtășesc această opinie; 
  • 84 % consideră că limbile regionale și minoritare ar trebui protejate, 70% dintre români fiind de aceeași opinie. 

© Eurobarometru

Comisia Europeană promovează diversitatea lingvistică în Uniunea Europeană prin proiecte finanțate prin programele Erasmus + și Europa Creativă.

În ceea ce privește cunoașterea limbilor străine, sondajul Eurobarometru arată progrese pozitive, deși modeste, față de ultimul sondaj din 2012:

  • trei din cinci europeni pot purta o conversație într-o altă limbă decât limba lor maternă, cu 3 puncte procentuale (pp) peste valorile înregistrate în 2012. 
  • proporția crește la patru din cinci în rândul tinerilor europeni (79 % în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani), cu o creștere de 5 puncte procentuale.

Acest lucru aduce UE mai aproape de obiectivul său pentru tineret stabilit în Recomandarea Consiliului din 2019 privind o abordare cuprinzătoare a predării și învățării limbilor, și anume dobândirea de competențe în limba de școlarizare și cunoașterea altor două limbi înainte de sfârșitul învățământului secundar superior.

Pe de altă parte, se înregistrează mai puține progrese în ceea ce privește a doua limbă străină: 28 % dintre europeni (+ 1 pp) și 39 % dintre tineri (+ 2 pp) pot purta o conversație în mai multe limbi străine. Dintre europenii care vorbesc cel puțin o altă limbă străină, 31 % folosesc zilnic prima lor limbă străină (+ 8 pp).

Engleza este vorbită de aproape jumătate dintre europeni (47 %) ca limbă străină. Aceasta este o creștere semnificativă de 5 puncte procentuale față de 2012. 7 din 10 de tineri europeni pot purta o conversație în limba engleză, cu 9 puncte procentuale mai mult decât sondajul din 2012.  Este percepută ca fiind limba cea mai importantă pentru ca copiii să învețe pentru viitorul lor (de 85 % dintre participanții la sondaj), urmată de spaniolă, germană, franceză și chineză. După engleză, franceză (11 %), germană (10 %) și spaniolă (7 %) sunt limbile străine cel mai des vorbite în UE. 

Aceste constatări sunt în concordanță cu rezultatele raportului Eurydice privind datele-cheie din 2023 privind predarea limbilor străine în școli în Europa, care a arătat că 98,3 % dintre elevii europeni din învățământul secundar inferior și, din ce în ce mai mult, de la o vârstă mai fragedă, învață limba engleză.

Potrivit respondenților, printre principalele beneficii ale învățării unei noi limbi se numără oportunitățile de angajare (51 %), capacitatea de a înțelege persoane din alte culturi (45 %), obținerea unui loc de muncă mai bun în țara în care locuiesc (42 %), utilizarea acesteia în vacanțe în străinătate (42 %) și utilizarea acesteia la locul de muncă (inclusiv deplasarea în străinătate în interes de afaceri; 40 %).

Rezultatele sunt în concordanță cu un studiu recent al OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), susținut de Comisie, privind modul în care tinerii în vârstă de 15 ani învață limba engleză.

Acest studiu arată că tinerii învață din ce în ce mai multe limbi străine în afara sălii de clasă, prin utilizarea internetului, a platformelor de comunicare socială sau prin vizionarea de conținut în limba originală. Majoritatea europenilor (53 %), în special tinerii (65 %), preferă în prezent subtitrarea conținutului menționat. Acest lucru s-a schimbat considerabil în comparație cu 2012 (+ 11 pp).

În medie, 11,5 % dintre elevii din UE vorbesc o altă limbă acasă decât la școală, ceea ce arată că sălile de clasă multilingve sunt o realitate în Europa.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO12 mins ago

Klaus Iohannis: Nu există nicio amenințare directă la adresa României, dar militarii se pregătesc întotdeauna pentru toate situațiile posibile

NATO27 mins ago

Klaus Iohannis, despre cedarea unui sistem Patriot către Ucraina: Nu accept sub nicio formă ca România să rămână fără apărare antirachetă şi antiaeriană

SĂNĂTATE36 mins ago

Uniunea Europeană a Sănătății. Comisia Europeană publică progresele înregistrate în ultimii 4 ani în politica de sănătate a UE

U.E.1 hour ago

Polonia cumpără de la SUA un sistem de recunoaștere a spațiului aerian în valoare de 960 milioane de dolari

NATO1 hour ago

Ministrul german al Apărării face apel la aliați să furnizeze Ucrainei mai multe sisteme Patriot: Este crucial pentru evoluţia viitoare a acestui război şi în special pentru moralul, securitatea şi infrastructura ţării

NATO2 hours ago

Nicolae Ciucă: Va trebui să trăim ani de zile cu o Rusie agresivă în proximitate. Trebuie să investim în apărare și să întărim democrația românească

NATO3 hours ago

Șeful Statului Major al Apărării afirmă că România “apasă pedala apărării naționale și descurajării la nivel NATO” pentru a diminua probabilitatea escaladării conflictelor: Prezentul e marcat de război

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul Apărării afirmă că navigația maritimă este cea mai afectată de acțiunile de bruiaj electronic ale Rusiei

ROMÂNIA3 hours ago

BSDA 2024 / Marcel Ciolacu: Revitalizarea industriei naționale de apărare a devenit o prioritate a guvernului pe care îl conduc

NATO3 hours ago

Lituania își va consolida postura de apărare cu tacuri germane Leopard și sisteme antiaeriene IRIS-T

INTERNAȚIONAL18 hours ago

România și Turcia au înființat, la Ankara, Consiliul Cooperării Strategice la Nivel Înalt pentru a apropia cele două state “strategic, economic, militar, energetic și social”

INTERNAȚIONAL2 days ago

Gaza: Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale solicită mandate de arestare împotriva lui Netanyahu și a ministrului israelian al apărării pentru crime de război și crime împotriva umanității

SUA2 days ago

Biden sprijină „protestele pașnice și non-violente” ale studenților față de criza umanitară din Gaza: „Știu că vă frânge inima. O frânge și pe a mea”

ROMÂNIA4 days ago

Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces

ROMÂNIA5 days ago

Mai mulți copii palestinieni răniți vor fi tratați în spitalele din România, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rafila

INTERNAȚIONAL7 days ago

Președinta Georgiei consideră că noua lege privind ”influența străină” întoarce țara ”în trecut” și își arată intenția de a o respinge

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Marcel Ciolacu: Transformarea Portului Constanța în principalul hub logistic la Marea Neagră are relevanță sporită în contextul lansării procesului de reconstrucție a Ucrainei

ROMÂNIA1 week ago

Lansarea Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane pentru 2024-2028. Marcel Ciolacu: Blamarea traficanților nu este suficientă. Avem o strategie sinergică care ne va ajuta să combatem fenomenul

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Klaus Iohannis a fost distins în SUA cu premiul Distinguished International Leadership “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru NATO şi partener SUA”

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă afirmă că România trece printr-o situație „deosebit de complicată”, fiind necesară adaptarea strategiilor de țară și ralierea la temele europene

Trending