Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune un buget pe 2022 de 167,8 miliarde de euro, completat de granturi NextGenerationEU de 143,5 miliarde de euro: Vom investi în reziliența și modernizarea UE

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a propus un buget anual al UE pe 2022 în valoare de 167,8 miliarde de euro, care va fi completat de granturi cu o valoare estimată de aproximativ 143,5 miliarde de euro din cadrul instrumentului NextGenerationEU.

Potrivit unui comunicat, capacitatea combinată a acestor două instrumente va mobiliza investiții semnificative menite să stimuleze redresarea economică, să protejeze durabilitatea și să creeze locuri de muncă. Se va acorda prioritate cheltuielilor legate de tranziția verde și digitală pentru a se asigura că Europa devine mai rezilientă și este pregătită pentru viitor.

”Propunem astăzi un nivel de sprijin financiar fără precedent pentru a consolida redresarea Europei în urma crizei economice și sanitare. Vom ajuta persoanele, întreprinderile și regiunile cele mai afectate de pandemie. Vom investi în reziliența și în modernizarea Europei prin intermediul tranziției verzi și digitale. Principalele noastre priorități sunt readucerea Europei pe drumul cel bun, accelerarea redresării sale și asigurarea faptului că este pregătită pentru viitor”, a transmis comisarul european responsabil pentru bugetul UE, Johannes Hahn.

Proiectul de buget pe 2022, consolidat de instrumentul NextGenerationEU, direcționează fonduri către domeniile în care acestea pot avea cel mai mare impact, în funcție de nevoile cele mai importante în materie de redresare ale statelor membre ale UE și ale partenerilor noștri din întreaga lume.

Fondurile vor contribui la reconstrucția și modernizarea Uniunii, prin încurajarea tranziției verzi și digitale, prin crearea de locuri de muncă și prin consolidarea rolului Europei în lume.

Bugetul reflectă prioritățile politice ale UE, care sunt relevante pentru asigurarea unei redresări durabile. În acest scop, Comisia propune alocarea următoarelor sume (ca angajamente):

  • 118,4 miliarde de euro sub formă de granturi din instrumentul NextGenerationEU în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (RRF), pentru a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și a face economiile și societățile din UE mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile tranziției verzi și digitale;
  • 53,0 miliarde de euro politicii agricole comune și 972 de milioane de euro Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime, pentru fermierii și pescarii din Europa, dar și pentru consolidarea rezilienței sectorului agroalimentar și a sectorului pescuitului și pentru asigurarea anvergurii necesare a măsurilor de gestionare a crizelor. Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) ar putea primi încă 5,7 miliarde de euro din instrumentul NextGenerationEU;
  • 36,5 miliarde de euro pentru dezvoltare regională și coeziune, la care se adaugă 10,8 miliarde de euro din instrumentul NextGenerationEU în cadrul REACT-EU pentru a sprijini răspunsul în situații de criză și repararea daunelor provocate de criză;
  • 14,8 miliarde de euro pentru sprijinirea partenerilor și a intereselor noastre în lume, din care 12,5 miliarde de euro în cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – Europa în lume (IVCDCI – Europa în lume) și 1,6 miliarde de euro pentru ajutor umanitar (HUMA);
  • 13,1 miliarde de euro pentru cercetare și inovare, din care 12,2 miliarde de euro pentru programul emblematic de cercetare al Uniunii – Orizont Europa. Acesta ar putea primi încă 1,8 miliarde de euro din instrumentul NextGenerationEU;
  • 5,5 miliarde de euro pentru investiții strategice europene, din care 1,2 miliarde de euro pentru InvestEU în vederea realizării priorităților-cheie (cercetarea și inovarea, dubla tranziție verde și digitală, sectorul sănătății și tehnologiile strategice), 2,8 miliarde de euro pentru Mecanismul pentru interconectarea Europei în vederea îmbunătățirii infrastructurii transfrontaliere și 1,2 miliarde de euro pentru programul Europa digitală în vederea conturării viitorului digital al Uniunii. InvestEU ar putea primi încă 1,8 miliarde de euro din instrumentul NextGenerationEU;
  • 4,7 miliarde de euro pentru componenta „Capitalul uman, coeziune socială și valori”, din care 3,4 miliarde de euro pentru Erasmus+ în vederea creării de oportunități de educație și mobilitate pentru cetățeni, 401 milioane de euro pentru sprijinirea artiștilor și a creatorilor din întreaga Europă și 250 de milioane EUR pentru promovarea justiției, a drepturilor și a valorilor;
  • 2,1 miliarde de euro pentru cheltuieli destinate spațiului, în special pentru Programul spațial european, în cadrul căruia vor fi reunite acțiunile Uniunii în acest domeniu strategic;
  • 1,9 miliarde de euro pentru mediu și politici climatice, din care 708 milioane de euro pentru programul LIFE în vederea sprijinirii atenuării schimbărilor climatice și adaptării la acestea, și 1,2 miliarde de euro pentru Fondul pentru o tranziție justă în vederea asigurării faptului că tranziția verde aduce beneficii tuturor. Fondul pentru o tranziție justă ar putea primi încă 4,3 miliarde de euro din instrumentul NextGenerationEU;
  • 1,9 miliarde de euro pentru protejarea frontierelor, din care 780 de milioane de euro pentru Fondul de gestionare integrată a frontierelor (FGIF) și 758 de milioane de euro pentru Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex);
  • 1,9 miliarde de euro pentru a sprijini țările candidate și potențial candidate să îndeplinească cerințele procesului de aderare la Uniune, în principal prin intermediul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA III);
  • 1,3 miliarde de euro pentru cheltuielile legate de migrație, din care 1,1 miliarde de euro pentru sprijinirea migranților și a solicitanților de azil în conformitate cu valorile și prioritățile noastre;
  • 1,2 miliarde de euro pentru abordarea provocărilor în materie de apărare și securitate comună, din care 950 de milioane de euro pentru sprijinirea dezvoltării capabilităților și a cercetării în cadrul Fondului european de apărare (FEA) și 232 de milioane de euro pentru sprijinirea mobilității militare;
  • 905 milioane de euro pentru a asigura funcționarea pieței unice, inclusiv 584 de milioane de euro pentru Programul privind piața unică și aproape 200 de milioane de euro pentru activități legate de combaterea fraudei, fiscalitate și vamă;
  • 789 de milioane de euro pentru Programul „UE pentru sănătate” în vederea asigurării unui răspuns cuprinzător în materie de sănătate la nevoile cetățenilor, precum și 95 de milioane de euro pentru mecanismul de protecție civilă al Uniunii (rescEU), astfel încât acesta să poată trimite rapid asistență operațională în caz de criză. RescEU ar putea primi încă 680 de milioane de euro din instrumentul NextGenerationEU;
  • 600 de milioane de euro pentru securitate, din care 227 de milioane de euro pentru Fondul pentru securitate internă (FSI), care va combate terorismul, radicalizarea, criminalitatea organizată și criminalitatea informatică.

Proiectul de buget pe 2022 face parte din bugetul pe termen lung al Uniunii, astfel cum a fost adoptat la sfârșitul anului 2020, și urmărește să transforme prioritățile acestuia în rezultate anuale concrete.

Prin urmare, o parte semnificativă a fondurilor va fi consacrată combaterii schimbărilor climatice, în conformitate cu obiectivul cheltuirii unui procent de 30 % din bugetul pe termen lung și din instrumentul de redresare NextGenerationEU pentru această prioritate de politică.

Proiectul de buget al UE pe 2022 include cheltuielile din cadrul instrumentului NextGenerationEU, care vor fi finanțate prin împrumuturi de pe piețele de capital, și cheltuielile acoperite de creditele din cadrul plafoanelor bugetare pe termen lung, care sunt finanțate din resurse proprii. Pentru acestea din urmă, în proiectul de buget sunt propuse două sume pentru fiecare program – angajamente și plăți. „Angajamentele” se referă la fondurile care pot fi convenite prin contracte în cursul unui an, iar „plățile” desemnează sumele plătite efectiv. În cadrul bugetului UE propus pentru 2022, angajamentele se ridică la 167,8 miliarde de euro, iar plățile la 169,4 miliarde de euro. Toate sumele sunt exprimate în prețuri curente.

Plățile efective din cadrul instrumentului NextGenerationEU – și nevoile de finanțare pentru care Comisia Europeană va încerca să obțină finanțare de pe piață – pot fi mai mici și se vor baza pe estimări precise care evoluează în timp. Comisia va continua să publice planuri de finanțare semestriale prin care va oferi informații cu privire la volumele emisiunilor planificate în lunile următoare.

Cu un buget de 807 miliarde de euro în prețuri curente, NextGenerationEU va contribui la repararea daunelor economice și sociale imediate cauzate de pandemia de COVID-19 și la pregătirea UE pentru viitor. Acest instrument va contribui la construirea unei UE în urma pandemiei de COVID-19 care va fi mai verde, mai digitală, mai rezilientă și mai bine pregătită să facă față provocărilor actuale și viitoare. Pilonul central al instrumentului NextGenerationEU este Mecanismul de redresare și reziliență – un instrument de acordare de granturi și de împrumuturi pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor în statele membre ale UE. Contractele/angajamentele din cadrul NextGenerationEU pot fi încheiate până la sfârșitul anului 2023, plățile legate de împrumuturi urmând să fie efectuate până la sfârșitul anului 2026.

În urma aprobării deciziei privind resursele proprii de către toate statele membre ale UE, Comisia poate începe acum să adune resurse pentru a finanța redresarea Europei prin intermediul instrumentului NextGenerationEU.

COMISIA EUROPEANA

Finlanda a primit de la Comisia Europeană 271 de milioane de euro prefinanțare în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a acordat vineri Finlandei 271 de milioane de euro sub formă de prefinanțare, echivalentul a 13% din alocarea de granturi pentru această țară în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează Executivul european într-un comunicat de presă. 

Plata sub formă de prefinanțare va contribui la demararea punerii în aplicare a investițiilor și a măsurilor de reformă esențiale descrise în  planul național de redresare și de reziliență. Comisia Europeană va autoriza plăți suplimentare în funcție de punerea în aplicare a investițiilor și a reformelor descrise în planul național de redresare și de reziliență.

Finlanda urmează să primească în total 2,1 miliarde EUR  pe durata de viață a planului său.

Începând din iunie 2021, Comisia Europeană a mobilizat 71 de miliarde EUR pentru NextGenerationEU prin intermediul obligațiunilor UE pe termen lung – din care 12 miliarde EUR prin prima emisiune de obligațiuni verzi NextGenerationEU. La 14 decembrie, Comisia și-a publicat planul de finanțare pentru primul semestru al anului 2022. Planul prevede emiterea de obligațiuni  pe termen lung în valoare de 50 de miliarde EUR între ianuarie și iunie 2022, care vor fi completate de obligațiunile UE pe termen scurt. 

MRR se află în centrul NextGenerationEU, care va pune la dispoziție 800 de miliarde EUR, la prețurile actuale, pentru a sprijini investițiile și reformele în toate statele membre. Planurile estoniene și malteze fac parte din răspunsul fără precedent al UE pentru a ieși mai puternică din criza COVID-19, promovând tranziția ecologică și digitală și consolidând reziliența și coeziunea în societățile noastre.

Cele 2,1 miliarde de euro alocate Finlandei vor contribui la obiectivul acesteia de a atinge neutralitatea în materie de carbon până în 2035. Măsurile pe care Finlanda le-a prezentat în planul său de redresare cuprind creșterea ponderii surselor regenerabile de energie în mixul energetic, decarbonizarea industriei, reducerea emisiilor din clădiri și promovarea sistemelor de transport cu emisii reduse. Componenta digitală a planului include investiții în rețele de bandă largă de mare viteză și sprijină digitalizarea întreprinderilor și a sectorului public.

Fondul de redresare al UE pune la dispoziție 672,5 miliarde EUR (în prețurile din 2018) pentru a sprijini reformele și investițiile pe care statele membre le fac pentru a-și stimula economiile, acordând în același timp prioritate cheltuielilor ecologice și digitale.

Măsurile aprobate în planurile naționale se concentrează pe șase domenii de politică esențiale (“piloni”) și abordează recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019 și 2020. Atingerea etapelor și a obiectivelor stabilite pentru măsurile planificate este condiția prealabilă pentru plata contribuțiilor financiare ale UE.

Citiți și:

NextGenerationEU: PNRR-urile Estoniei și Finlandei, adoptate oficial de Consiliul UE, alături de planul României

PNRR-ul României este oficial aprobat: Consiliul UE a adoptat planul de 29,2 miliarde de euro. Bucureștiul va putea accesa o prefinanțare de 3,6 miliarde de euro

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană contestă în cadrul OMC restricțiile la export impuse de Rusia asupra produselor din lemn

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană a solicitat vineri consultări cu Rusia în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) cu privire la restricțiile la export impuse de Rusia asupra produselor din lemn, informează comunicatul oficial. 

Restricțiile la export constau în creșterea semnificativă a taxelor la export pentru anumite produse din lemn și într-o reducere drastică a numărului de puncte de trecere a frontierei prin care pot avea loc exporturile de produse din lemn.

Restricțiile impuse de Rusia sunt extrem de dăunătoare pentru industria de prelucrare a lemnului din UE, care se bazează pe exporturile din Rusia, și creează o incertitudine semnificativă pe piața mondială a lemnului. Începând cu octombrie 2020, când autoritățile de la Moscova au anunțat aceste măsuri, UE a purtat mai multe discuții cu Rusia, fără succes. Măsurile au intrat în vigoare în ianuarie 2022.

Mai precis, Uniunea Europeană contestă:

  • Creșterea taxelor la export pentru anumite produse din lemn:

În cadrul OMC, Rusia s-a angajat să aplice taxe la export de maximum 13 % sau 15 % pentru anumite cantități de exporturi. Prin retragerea acestor contingente tarifare, Rusia aplică în prezent taxe la export la un nivel mult mai ridicat, de 80 %, și, prin urmare, nu își respectă angajamentele asumate în temeiul legislației OMC.

  • Reducerea numărului de puncte de trecere a frontierei pentru exporturile din Rusia de produse din lemn către UE:

Rusia a redus numărul de puncte de trecere a frontierei care gestionează exporturile de lemn către UE de la peste 30 la un singur punct (Luttya, în Finlanda). Prin interzicerea utilizării punctelor de trecere a frontierei existente care sunt capabile din punct de vedere tehnic să gestioneze astfel de exporturi, Rusia încalcă un principiu al OMC care interzice astfel de restricții.


Consultările în materie de soluționare a litigiilor pe care UE le-a solicitat reprezintă prima etapă a procedurilor de soluționare a litigiilor în cadrul OMC.

Dacă ele nu conduc la o soluție satisfăcătoare, UE poate solicita ca OMC să instituie un comitet care să ia o decizie cu privire la acest litigiu

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Încrederea este cea mai valoroasă monedă de schimb când vorbim despre redresare, a afirmat în această dimineață președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul său online din cadrul ediției anuale a Forumului Economic Mondial. De asemenea, a anunțat că Executivul European va înainta o propunere de lege privind cipurile în februarie.

 

Aceasta a subliniat faptul că pandemia a demonstrat că democrațiile sunt forma de guvernământ mai puternică, mai rezistentă și mai durabilă.

„În acest an, ca niciodată, încrederea este cea mai valoroasă monedă de schimb atunci când vorbim despre “starea lumii”. Încrederea în știință și în vaccinuri poate face diferența între viață și moarte. Încrederea între țări poate înclina balanța relațiilor internaționale spre cooperare în loc de conflict. Încrederea în societățile funcționale bazate pe statul de drept canalizează niveluri mai ridicate de investiții private pe termen lung, oferind acestor societăți un avantaj față de concurenți. Iar această încredere este, de asemenea, esențială pentru toate ambițiile principale ale Europei. Încrederea este esențială pentru ca cetățenii să îmbrățișeze transformarea ecologică și digitală sau să atragă tinere talente. Ideea este că redresarea – fie că este vorba de Europa sau de întreaga lume – nu poate fi construită decât pe baza încrederii și a încrederii”, a afirmat șefa Comisiei Europene.

În ceea ce privește semiconductorii și cipurile, președinta von der Leyen a subliniat necesitatea de a investi în dezvoltarea, producția și utilizarea acestei tehnologii-cheie:

„Până în 2030, 20% din producția mondială de microcipuri ar trebui să fie în Europa. Nu avem timp de pierdut. Vom propune legea noastră privind cipurile europene la începutul lunii februarie.”

În ceea ce privește energia, ea a subliniat că actuala criză a gazului trebuie să servească, de asemenea, la accelerarea tranziției către energia curată, oferind în același timp predictibilitatea mediului de afaceri și asigurând echitatea socială, și să ofere impulsul de care avem nevoie pentru a ne integra în continuare piața energetică.

„Trebuie să ne asigurăm că nu există insule energetice sau regiuni ale Europei care să fie izolate de rețeaua noastră, să ne concentrăm pe protejarea celor mai afectați și să ne asigurăm că avem furnizorii de încredere de care avem nevoie. Lucrăm la toate aceste aspecte – dar, cel mai important, trebuie să gestionăm cu atenție această tranziție necesară. Iar acest lucru se întoarce la această chestiune centrală a încrederii. Pentru că oamenii trebuie să aibă încredere că tranziția îi va sprijini pe cei mai vulnerabili. Întreprinderile trebuie să aibă încredere că tranziția le va îmbunătăți competitivitatea. Iar investitorii trebuie să aibă încredere că ne vom menține cursul ori de câte ori vor exista hopuri pe drum”, a subliniat Ursula von der Leyen.

În cele din urmă, președinta von der Leyen a vorbit și despre interferența Rusiei în vecinătatea UE, reiterând unitatea transatlantică în jurul contracarării prin sancțiuni de mare amploare acțiunile destabilizatoare ale Moscovei.

„Nu acceptăm încercările Rusiei de a împărți Europa în sfere de influență. Ne reafirmăm solidaritatea cu Ucraina și cu partenerii noștri europeni care sunt amenințați de Rusia. Ne dorim acest dialog. Vrem ca conflictele să fie rezolvate în cadrul organismelor care au fost formate în acest scop. Dar dacă situația se va deteriora, dacă vor exista noi atacuri asupra integrității teritoriale a Ucrainei, vom răspunde cu sancțiuni economice și financiare de mare amploare. Comunitatea transatlantică este fermă în această privință”, a mai spus șefa Comisiei Europene.

 

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL UE2 hours ago

Ministrul Energiei: Criza prețurilor la energie, o preocupare în toate statele UE. Am informat Comisia Europeană asupra planurilor autorităților române de a intensifica sprijinul acordat consumatorilor finali

U.E.4 hours ago

Germania cere din nou Comisiei Europene să nu includă energia nucleară pe lista investițiilor verzi, propunere sprijinită de Franța și România

RUSIA4 hours ago

Antony Blinken l-a asigurat pe Dmitro Kuleba că nu vor exista ”decizii despre Ucraina fără Ucraina” în discuțiile cu Rusia. Primul transport militar din ajutorul de securitate oferit de SUA a ajuns deja la Kiev

ROMÂNIA6 hours ago

Ambasadorul României în SUA a discutat cu oficialul american pentru controlul armamentelor și securitate internațională despre scutul de la Deveselu, ”o contribuție semnificativă pentru apărarea colectivă aliată”

NATO7 hours ago

”Neptune Strike 2022”: Pentagonul anunță un exercițiu naval al NATO în Marea Mediterană, cu participarea portavionului american USS Harry Truman

ROMÂNIA8 hours ago

Spiritul unității europene la 59 de ani de la Tratatul de la Élysée: Ambasadorii Franței și Germaniei la București vor face schimb de roluri pentru o zi

Cristian Bușoi9 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE, la reuniunea miniștrilor energiei din UE: Avem nevoie de mai multă solidaritate în fața creșterii prețurilor la electricitate și căldură

U.E.10 hours ago

Ministrul german de externe, la finalul unei săptămâni a diplomației: Mă voi lupta ”pentru fiecare milimetru” în discuțiile cu Rusia privind Ucraina

U.E.11 hours ago

Țările baltice răspund ”nevoilor Ucrainei” în caz de ”agresiune rusă” și trimit acesteia rachete antitanc și antiaeriene: Este important să o susținem ”în toate modurile posibile”

RUSIA12 hours ago

Polonia face apel la o poziție europeană fermă și unită de susținere a Ucrainei în fața Rusiei și respinge ”conceptul sferelor de influenţă”

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda2 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE3 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.3 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE3 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.3 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending