Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune un buget pe 2022 de 167,8 miliarde de euro, completat de granturi NextGenerationEU de 143,5 miliarde de euro: Vom investi în reziliența și modernizarea UE

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a propus un buget anual al UE pe 2022 în valoare de 167,8 miliarde de euro, care va fi completat de granturi cu o valoare estimată de aproximativ 143,5 miliarde de euro din cadrul instrumentului NextGenerationEU.

Potrivit unui comunicat, capacitatea combinată a acestor două instrumente va mobiliza investiții semnificative menite să stimuleze redresarea economică, să protejeze durabilitatea și să creeze locuri de muncă. Se va acorda prioritate cheltuielilor legate de tranziția verde și digitală pentru a se asigura că Europa devine mai rezilientă și este pregătită pentru viitor.

”Propunem astăzi un nivel de sprijin financiar fără precedent pentru a consolida redresarea Europei în urma crizei economice și sanitare. Vom ajuta persoanele, întreprinderile și regiunile cele mai afectate de pandemie. Vom investi în reziliența și în modernizarea Europei prin intermediul tranziției verzi și digitale. Principalele noastre priorități sunt readucerea Europei pe drumul cel bun, accelerarea redresării sale și asigurarea faptului că este pregătită pentru viitor”, a transmis comisarul european responsabil pentru bugetul UE, Johannes Hahn.

Proiectul de buget pe 2022, consolidat de instrumentul NextGenerationEU, direcționează fonduri către domeniile în care acestea pot avea cel mai mare impact, în funcție de nevoile cele mai importante în materie de redresare ale statelor membre ale UE și ale partenerilor noștri din întreaga lume.

Fondurile vor contribui la reconstrucția și modernizarea Uniunii, prin încurajarea tranziției verzi și digitale, prin crearea de locuri de muncă și prin consolidarea rolului Europei în lume.

Bugetul reflectă prioritățile politice ale UE, care sunt relevante pentru asigurarea unei redresări durabile. În acest scop, Comisia propune alocarea următoarelor sume (ca angajamente):

  • 118,4 miliarde de euro sub formă de granturi din instrumentul NextGenerationEU în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (RRF), pentru a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și a face economiile și societățile din UE mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile tranziției verzi și digitale;
  • 53,0 miliarde de euro politicii agricole comune și 972 de milioane de euro Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime, pentru fermierii și pescarii din Europa, dar și pentru consolidarea rezilienței sectorului agroalimentar și a sectorului pescuitului și pentru asigurarea anvergurii necesare a măsurilor de gestionare a crizelor. Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) ar putea primi încă 5,7 miliarde de euro din instrumentul NextGenerationEU;
  • 36,5 miliarde de euro pentru dezvoltare regională și coeziune, la care se adaugă 10,8 miliarde de euro din instrumentul NextGenerationEU în cadrul REACT-EU pentru a sprijini răspunsul în situații de criză și repararea daunelor provocate de criză;
  • 14,8 miliarde de euro pentru sprijinirea partenerilor și a intereselor noastre în lume, din care 12,5 miliarde de euro în cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – Europa în lume (IVCDCI – Europa în lume) și 1,6 miliarde de euro pentru ajutor umanitar (HUMA);
  • 13,1 miliarde de euro pentru cercetare și inovare, din care 12,2 miliarde de euro pentru programul emblematic de cercetare al Uniunii – Orizont Europa. Acesta ar putea primi încă 1,8 miliarde de euro din instrumentul NextGenerationEU;
  • 5,5 miliarde de euro pentru investiții strategice europene, din care 1,2 miliarde de euro pentru InvestEU în vederea realizării priorităților-cheie (cercetarea și inovarea, dubla tranziție verde și digitală, sectorul sănătății și tehnologiile strategice), 2,8 miliarde de euro pentru Mecanismul pentru interconectarea Europei în vederea îmbunătățirii infrastructurii transfrontaliere și 1,2 miliarde de euro pentru programul Europa digitală în vederea conturării viitorului digital al Uniunii. InvestEU ar putea primi încă 1,8 miliarde de euro din instrumentul NextGenerationEU;
  • 4,7 miliarde de euro pentru componenta „Capitalul uman, coeziune socială și valori”, din care 3,4 miliarde de euro pentru Erasmus+ în vederea creării de oportunități de educație și mobilitate pentru cetățeni, 401 milioane de euro pentru sprijinirea artiștilor și a creatorilor din întreaga Europă și 250 de milioane EUR pentru promovarea justiției, a drepturilor și a valorilor;
  • 2,1 miliarde de euro pentru cheltuieli destinate spațiului, în special pentru Programul spațial european, în cadrul căruia vor fi reunite acțiunile Uniunii în acest domeniu strategic;
  • 1,9 miliarde de euro pentru mediu și politici climatice, din care 708 milioane de euro pentru programul LIFE în vederea sprijinirii atenuării schimbărilor climatice și adaptării la acestea, și 1,2 miliarde de euro pentru Fondul pentru o tranziție justă în vederea asigurării faptului că tranziția verde aduce beneficii tuturor. Fondul pentru o tranziție justă ar putea primi încă 4,3 miliarde de euro din instrumentul NextGenerationEU;
  • 1,9 miliarde de euro pentru protejarea frontierelor, din care 780 de milioane de euro pentru Fondul de gestionare integrată a frontierelor (FGIF) și 758 de milioane de euro pentru Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex);
  • 1,9 miliarde de euro pentru a sprijini țările candidate și potențial candidate să îndeplinească cerințele procesului de aderare la Uniune, în principal prin intermediul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA III);
  • 1,3 miliarde de euro pentru cheltuielile legate de migrație, din care 1,1 miliarde de euro pentru sprijinirea migranților și a solicitanților de azil în conformitate cu valorile și prioritățile noastre;
  • 1,2 miliarde de euro pentru abordarea provocărilor în materie de apărare și securitate comună, din care 950 de milioane de euro pentru sprijinirea dezvoltării capabilităților și a cercetării în cadrul Fondului european de apărare (FEA) și 232 de milioane de euro pentru sprijinirea mobilității militare;
  • 905 milioane de euro pentru a asigura funcționarea pieței unice, inclusiv 584 de milioane de euro pentru Programul privind piața unică și aproape 200 de milioane de euro pentru activități legate de combaterea fraudei, fiscalitate și vamă;
  • 789 de milioane de euro pentru Programul „UE pentru sănătate” în vederea asigurării unui răspuns cuprinzător în materie de sănătate la nevoile cetățenilor, precum și 95 de milioane de euro pentru mecanismul de protecție civilă al Uniunii (rescEU), astfel încât acesta să poată trimite rapid asistență operațională în caz de criză. RescEU ar putea primi încă 680 de milioane de euro din instrumentul NextGenerationEU;
  • 600 de milioane de euro pentru securitate, din care 227 de milioane de euro pentru Fondul pentru securitate internă (FSI), care va combate terorismul, radicalizarea, criminalitatea organizată și criminalitatea informatică.

Proiectul de buget pe 2022 face parte din bugetul pe termen lung al Uniunii, astfel cum a fost adoptat la sfârșitul anului 2020, și urmărește să transforme prioritățile acestuia în rezultate anuale concrete.

Prin urmare, o parte semnificativă a fondurilor va fi consacrată combaterii schimbărilor climatice, în conformitate cu obiectivul cheltuirii unui procent de 30 % din bugetul pe termen lung și din instrumentul de redresare NextGenerationEU pentru această prioritate de politică.

Proiectul de buget al UE pe 2022 include cheltuielile din cadrul instrumentului NextGenerationEU, care vor fi finanțate prin împrumuturi de pe piețele de capital, și cheltuielile acoperite de creditele din cadrul plafoanelor bugetare pe termen lung, care sunt finanțate din resurse proprii. Pentru acestea din urmă, în proiectul de buget sunt propuse două sume pentru fiecare program – angajamente și plăți. „Angajamentele” se referă la fondurile care pot fi convenite prin contracte în cursul unui an, iar „plățile” desemnează sumele plătite efectiv. În cadrul bugetului UE propus pentru 2022, angajamentele se ridică la 167,8 miliarde de euro, iar plățile la 169,4 miliarde de euro. Toate sumele sunt exprimate în prețuri curente.

Plățile efective din cadrul instrumentului NextGenerationEU – și nevoile de finanțare pentru care Comisia Europeană va încerca să obțină finanțare de pe piață – pot fi mai mici și se vor baza pe estimări precise care evoluează în timp. Comisia va continua să publice planuri de finanțare semestriale prin care va oferi informații cu privire la volumele emisiunilor planificate în lunile următoare.

Cu un buget de 807 miliarde de euro în prețuri curente, NextGenerationEU va contribui la repararea daunelor economice și sociale imediate cauzate de pandemia de COVID-19 și la pregătirea UE pentru viitor. Acest instrument va contribui la construirea unei UE în urma pandemiei de COVID-19 care va fi mai verde, mai digitală, mai rezilientă și mai bine pregătită să facă față provocărilor actuale și viitoare. Pilonul central al instrumentului NextGenerationEU este Mecanismul de redresare și reziliență – un instrument de acordare de granturi și de împrumuturi pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor în statele membre ale UE. Contractele/angajamentele din cadrul NextGenerationEU pot fi încheiate până la sfârșitul anului 2023, plățile legate de împrumuturi urmând să fie efectuate până la sfârșitul anului 2026.

În urma aprobării deciziei privind resursele proprii de către toate statele membre ale UE, Comisia poate începe acum să adune resurse pentru a finanța redresarea Europei prin intermediul instrumentului NextGenerationEU.

COMISIA EUROPEANA

Summitul G7: Ursula von der Leyen anunță că Europa poate conta pe o alianță transatlantică puternică pentru a face față Rusiei, care subminează ordinea de securitate europeană

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Europa poate conta pe o alianță transatlantică puternică pentru a face față subminării securității europene de către Federația Rusă, a transmis, sâmbătă, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de la summitul G7 care are loc în Marea Britanie, într-un mesaj menit să ranforseze unitatea dintre Europa și Statele Unite înainte de summit-urile NATO, UE-SUA și SUA-Rusia.

“Sesiunea privind politica externă: am discutat pe larg despre vecinătatea estică a UE. În timp ce Rusia continuă să submineze ordinea de securitate europeană, putem conta pe o alianță transatlantică puternică pentru a face față acestei provocări“, a scris von der Leyen, pe Twitter, având în vedere că președintele american Joe Biden își va încheia vizita în Europa printr-o întâlnire cu președintele rus, Vladimir Putin.

Ea a indicat că Ucraina este o prioritate pe agenda comună și că partenerii din G7 sprijină integritatea teritorială a Ucrainei și sunt pregătiți să acorde asistență în eforturile de reformă ale acesteia.

De asemenea, șefa executivului european s-a arătat îngrijorată de situația din Belarus și că G7 va face ca sancțiunile luate de UE să fie mai eficiente.

“UE lucrează, de asemenea, la un plan de investiții de 3 miliarde de euro pentru a sprijini un viitor Belarus democratic”, a conchis ea.

Vineri, în prima zi a summitului, președinta Comisiei Europene a avut și prima sa discuție informală cu președintele american, Joe Biden, subliniind că așteaptă cu nerăbdare să îl întâmpine la Bruxelles pentru primul summit Uniunea Europeană – SUA din ultimii șapte ani.

“O strânsă unitate transatlantică este esențială pentru a face față provocărilor actuale – de la relațiile cu China la protejarea climei. M-am bucurat să schimb idei cu președintele Joe Biden”, a scris von der Leyen, tot pe Twitter.

Liderul SUA și președinții Comisiei Europene și Consiliului European vor participa marți, 15 iunie, la un summit UE-SUA, la Bruxelles, unde se vor angaja către un “nou răsărit” în relațiile dintre Uniunea Europeană și Statele Unite.

Șefii principalelor instituții ale UE și liderul de la Casa Albă vor conveni aprofundarea cooperării în vederea combaterii schimbărilor climatice, încetarea disputelor comerciale, cooperarea în politica faţă de China, și vor pleda pentru realizarea unui nou studiu privind originile COVID şi pentru susţinerea eforturilor de vaccinare a populaţiei mondiale, potrivit proiectului cu concluziile acestui summit, consultat miercuri de Reuters.

Relațiile dintre Uniunea Europeană și Rusia sunt la un nivel scăzut, iar UE va rămâne unită și solidară în fața acțiunilor provocatoare ale Federației Ruse, a transmis luni președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o convorbire telefonică pe care a avut-o cu președintele rus, Vladimir Putin.

Președintele Consiliului European a indicat că UE își va menține angajamentul față de cele cinci principii directoare care guvernează politica UE față de Rusia, având în vedere că, la summitul din 24-25 mai, liderii europeni au invitat Înaltul Reprezentant și Comisia Europeană să prezinte un document care să conțină opțiuni de politică privind viitoarele relații cu Federația Rusă, în perspectiva reuniunii Consiliului European din luna iunie.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană dezminte că PNRR-ul României a fost respins: România a solicitat o prelungire a perioadei de evaluare, iar Comisia a acceptat

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană dezminte că PNRR-ul României a fost respins și a menționat clar că aceste schimburi de informații sunt o parte cu totul normală și preconizată a procedurii de evaluare, astfel cum este prevăzut în Regulamentul de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență [articolul 19 alineatul (1)], potrivit Reprezentanței Comisiei Europene în România.

„Pe parcursul întregii perioade de evaluare, Comisia Europeană se află în contact permanent cu toate statele membre, inclusiv cu România, cu privire la conținutul planurilor lor de redresare și reziliență. Aceste schimburi sunt o parte cu totul normală și preconizată a procedurii de evaluare, astfel cum este prevăzut în Regulamentul de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență [articolul 19 alineatul (1)]. România a solicitat o prelungire a perioadei de evaluare, iar Comisia a acceptat”, a mai informat Reprezentanța.

De asemenea, în această dimineață, premierul României a transmis că Planul Național de Redresare și Reziliență depus la Bruxelles nu a fost nici respins şi nici retrimis.

După informațiile apărute în presă cu privire la respingerea Planului Național de Redresare și Reziliență, a început un schimb dur de replici între președintele PSD, Marcel Ciolacu și ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea.


© Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

„Este un dialog normal, tehnic și bazat pe evidențe, e cumva de așteptat că fiind greu de furat PSD nu înțelege nimic din proces. PSD a ”citit” anexele de la PNRR dând click dreapta și căutând autorii. L-au depistat pe Toshiba. Comisia a citit serios și a pus întrebări, pe care le vom lămuri. Dacă PSD are atâția experți deștepți, dat fiind că documentele sunt publice, de ce nu a pus PSD întrebările astea? PSD anunță din nou că PNRR a fost respins. Este a patra oară când PSD lansează acest fake news. La fiecare dialog cu Comisia, PSD are un atac de panică trucat. E cazul să se liniștească”, a declarat azi Cristian Ghinea.”


© Marcel Ciolacu – Facebook

Președintele PSD Marcel Ciolacu îi răspunde ministrului Cristian Ghinea, după ce acesta i-a propus un pariu. Ghinea l-a provocat pe Marcel Ciolacu să își asume că demisionează de la șefia PSD dacă PNRR este aprobat de Comisia Europeană, în caz contrar, dacă până la 30 septembrie planul este respins, va demisiona el din fruntea minsterului. „Ce demisii ceri tu, Cristian?! N-ai plecat? Încă mai ești în Guvernul României?”, scrie Ciolacu, într-un mesaj pe Facebook, relatează Digi24.

 

Reamintim că România a transmis la 31 mai Planul Național de Redresare și ReziliențăGuvernul României a publicat ulterior, la 2 iunie, documentul ce cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Regula stabilită prin propunerea de Regulament este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Potrivit unui comunicat al MIPE, ”în această săptămână au avut loc întâlniri sectoriale MIPE – ministere de linie – Comisia Europeană” pentru că ”toate detaliile trebuie stabilite înainte de începere – spre deosebire de fondurile europene clasice, unde se decid doar alocările înainte și proiectele concrete se fac ulterior”.

”Este un exercițiu complex de estimare ex-ante a costurilor pentru sute de investiții. Un exercițiu făcut pentru prima dată și de Comisie și de statele membre. Tabele cu multe pagini de solicitare de clarificare au fost trimise către toate statele membre. La fel vor fi întrebări pentru analizele de mediu și pentru etichetarea cheltuielilor de mediu/digital. La fel cum au mai fost cereri de clarificare, pe care le-am rezolvat. În această săptămână au avut loc întâlniri sectoriale MIPE – ministere de linie – Comisia Europeană unde s-a trecut prin aceste tabele. Unele întrebări au fost lămurite pe loc, altele urmează să o facem”, este precizat în comunicatul mai sus amintit. 

Începând cu săptămâna viitoare, Comisia Europeană va da undă verde primelor Planuri Naționale de Redresare și Reziliență

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană să angajează să pună capăt exploatării prin muncă a copiilor sub toate formele sale până în 2025

Published

on

© Concern Worldwide, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

În pofida progreselor înregistrate la nivel mondial de-a lungul anilor, în 2020, existau 160 de milioane de copii exploatați prin muncă, dintre care 79 de milioane de copii prinși în locuri de muncă periculoase, iar milioane de copii riscă în continuare să devină victime ale exploatării prin muncă din cauza pandemiei de COVID-19 și a consecințelor socio-economice ale acesteia, a transmis Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE, cu ocazia Zilei mondiale împotriva exploatării prin muncă a copiilor, informează comunicatul oficial. 

„Pentru prima dată în ultimii 20 de ani, asistăm la o creștere a numărului de copii exploatați prin muncă. Uniunea Europeană nu tolerează exploatarea prin muncă a copiilor. Strategia UE privind drepturile copilului cuprinde angajamente concrete de a depune eforturi pentru a elimina munca copiilor din lanțurile de aprovizionare ale întreprinderilor UE, precum și pentru a consolida sistemele de inspecție a muncii în vederea monitorizării și aplicării legislației privind munca copiilor”, se arată în comunicatul citat. 

Protecția copiilor joacă, de asemenea, un rol esențial în noua strategie a UE privind combaterea traficului de persoane 2021-2025, întrucât victimele exploatării prin muncă sunt adesea și victime ale traficului de persoane. De asemenea, lupta împotriva exploatării prin muncă a copiilor joacă un loc important în Planul de acțiune privind drepturile omului și democrația 2020-2024.

Potrivit comunicatului, UE acționează în întreaga lume pentru a elimina exploatarea prin muncă a copiilor și pentru a îi proteja prin intermediul cooperării pentru dezvoltare, al dialogului politic, al drepturilor omului, al politicilor sociale, umanitare și comerciale.

„Prin măsurile de combatere a inegalităților și a excluziunii sociale, încercăm să ajutăm părinții, familiile și îngrijitorii să iasă din sărăcie și să asigurăm accesul copiilor la o educație de calitate”, a transmis Comisia Europeană. 

Proiectul CLEAR Cotton este un exemplu concret al modului în care UE contribuie la eliminarea exploatării prin muncă a copiilor în lanțurile valorice ale bumbacului, textilelor și confecțiilor. Prin intermediul acestui proiect, UE a contribuit la eliberarea a peste 4.000 de copii din Burkina Faso și Mali și a ajutat la reintegrarea lor în sistemul de învățământ, pentru a învăța și a-și construi propriul viitor.

„Copiii sunt primii care suferă din cauza sărăciei, a excluziunii, a inegalităților și a conflictelor. Este vital să ajutăm țările să își consolideze și să își extindă sistemele de protecție socială, să garantăm continuitatea unei educații accesibile și de calitate și să asigurăm capacitatea de inspecție a muncii.  Trebuie să ne asigurăm că aceștia se află în centrul redresării globale post-COVID-19”, a punctat Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE. 

Potrivit comunicatului citat, Uniunea Europeană să angajează să accelereze ritmul pentru a pune capăt exploatării prin muncă a copiilor sub toate formele sale până în anul 2025.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Democrațiile lumii se unesc pentru competiția cu China: Țările G7 au decis să lanseze un parteneriat global de infrastructură care va rivaliza cu “Noul Drum al Mătăsii”

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Summitul G7: Ursula von der Leyen anunță că Europa poate conta pe o alianță transatlantică puternică pentru a face față Rusiei, care subminează ordinea de securitate europeană

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Summitul G7: Joe Biden și Angela Merkel s-au întâlnit pentru prima dată după inaugurarea noului președinte american

MAREA BRITANIE10 hours ago

Trilaterală încordată la summitul G7: Liderii UE cer Marii Britanii să respecte acordul post-Brexit. Boris Johnson vrea “să le bage în cap europenilor” că Regatul Unit e o singură țară

ROMÂNIA12 hours ago

Miniștrii de externe ai României și Poloniei evocă “identitatea atlantică” a Inițiativei celor Trei Mări: Amprenta economică a SUA ar împiedica influența actorilor care nu împărtășesc valorile democratice

MAREA BRITANIE12 hours ago

Summitul G7: Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE îi cer lui Boris Johnson să îşi respecte “cuvântul dat europenilor” privind protocolul nord-irlandez

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Joe Biden și Emmanuel Macron, mesaj de unitate de la summitul G7: Suntem uniți și gata să ne asumăm cele mai dificile provocări cu care ne confruntăm

RUSIA15 hours ago

În ajunul summitului NATO, Rusia a început noi exerciții militare în Crimeea, în timp ce un distrugător american urmează să intre în Marea Neagră

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Regina Elisabeta a II-a a găzduit o recepție pentru liderii G7 într-o atmosferă destinsă: “Se presupune că trebuie să arăţi ca şi cum te-ai simţi bine?”

Corina Crețu17 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu, despre situația post-Brexit din Irlanda de Nord: Nu Londra și Belfastul au adus pacea acolo, ci Uniunea Europeană

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE3 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE1 week ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

U.E.2 weeks ago

Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al UE, evocă un moment istoric prin lansarea EPPO: Avem o responsabilitate enormă. Primul caz înregistrat este din Germania

NATO2 weeks ago

Jens Stoltenberg: Din 2014, NATO și-a intensificat prezența militară pe flancul estic. Am făcut multe, dar continuăm să ne adaptăm

NATO2 weeks ago

NATO restrânge accesul în sediul său diplomaților din Belarus, sancționând astfel Minskul pentru deturnarea unui avion de linie

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană remarcă “spiritul de pionierat al României” și anunță că va colabora cu Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

NATO2 weeks ago

Mircea Geoană, la inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență din România: Acest centru este oferit parteneriatului strategic indispensabil între NATO și UE

Advertisement
Advertisement

Trending