Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune un mecanism anual de cooperare cu statele membre pentru a transpune în realitate deceniul digital și pentru a transforma UE într-un ”lider pe piețele viitorului”

Published

on

© DigitalSingleMarket/ Facebook

Comisia Europeană a propus miercuri o cale către transpunerea în realitate a deceniului digital, prin care urmărește să transforme din punct de vedere digital societățile și economiile UE până în 2030.

Potrivit unui comunicat al instituției, calea propusă către transpunerea în realitate a deceniului digital va transforma obiectivele digitale ambițioase ale UE pentru 2030 într-un mecanism concret de punere în aplicare. Va fi instituit un cadru de guvernanță bazat pe un mecanism anual de cooperare cu statele membre în vederea realizării obiectivelor urmărite de Uniune pentru 2030 în cadrul deceniului digital în domeniile competențelor digitale, infrastructurilor digitale și digitalizării întreprinderilor și a serviciilor publice. Calea propusă vizează, de asemenea, identificarea și implementarea unor proiecte digitale de mare anvergură cu implicarea Comisiei și a statelor membre.

În paralel, Comisia lucrează la finalizarea propunerii de „Declarație comună privind principiile digitale” a Parlamentului European, Consiliului și Comisiei, menită să asigure reflectarea valorilor și a drepturilor europene în spațiul digital. Acest lucru va garanta că oricine se poate bucura de avantajele oferite de oportunitățile digitale, cum ar fi accesul universal la internet, algoritmii care respectă oamenii și un mediu online sigur și de încredere. În raportul anual privind stadiul îndeplinirii obiectivelor deceniului digital va fi evaluată punerea în aplicare a principiilor digitale.

”Viziunea europeană cu privire la viitorul digital este ca tehnologia să consolideze capacitățile oamenilor. De aceea, propunem astăzi un plan concret pentru realizarea transformării digitale, pentru un viitor în care inovarea să fie în slujba întreprinderilor și a societăților noastre. Ne propunem să instituim un cadru de guvernanță bazat pe un mecanism anual de cooperare pentru a atinge obiectivele fixate în domeniile competențelor digitale, infrastructurilor digitale și digitalizării întreprinderilor și a serviciilor publice”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

La rândul său, Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a transmis că ”Europa este hotărâtă să fie lider în cursa tehnologică mondială. Faptul că ne-am stabilit obiective de atins pentru 2030 a fost un pas important, însă acum trebuie să obținem rezultate. Trebuie să ne asigurăm că Europa nu va fi într-o poziție de mare dependență în anii următori. Altfel, vom rămâne prea expuși la fluctuațiile de la nivel mondial și vom pierde oportunități de creștere economică și de creare de locuri de muncă. Cred într-o Europă care este lider pe piețele viitorului, nu un simplu subcontractant”, a completat acesta.

Pornind de la comunicarea intitulată „Busola pentru dimensiunea digitală 2030”, în care Comisia și-a prezentat viziunea pentru o transformare digitală de succes a economiei și a societății Europei până la sfârșitul deceniului, Comisia introduce acum un cadru de guvernanță solid – Calea către transpunerea în realitate a deceniului digital – în vederea atingerii obiectivelor digitale.

Progresele statelor membre în domeniul digital au fost foarte inegale în ultimii ani. Tendința arată că țările care progresau într-un ritm lent acum cinci ani au continuat să înregistreze progrese lente până în prezent. Această nouă cale către transpunerea în realitate a deceniului digital va asigura o cooperare structurată care va permite acțiuni colective în vederea atingerii obiectivelor convenite, recunoscând, totodată, punctele de plecare diferite ale statelor membre.

Mai concret, Comisia propune să se implice într-un mecanism anual de cooperare cu statele membre, care va cuprinde:

  • un sistem de monitorizare structurat, transparent și comun, bazat pe indicele economiei și societății digitale (DESI), care va permite măsurarea progreselor înregistrate în direcția atingerii fiecăruia dintre obiectivele pentru 2030 și va include indicatori-cheie de performanță;
  • un raport anual privind stadiul îndeplinirii obiectivelor deceniului digital, în care Comisia va evalua progresele înregistrate și va formula recomandări privind acțiunile de întreprins;
  • foi de parcurs strategice multianuale privind deceniul digital pentru fiecare stat membru, în care statele membre își vor prezenta politicile și măsurile adoptate sau planificate pentru a sprijini realizarea obiectivelor pentru 2030;
  • un cadru anual structurat pentru discutarea și abordarea domeniilor în care nu s-au înregistrat progrese suficiente, prin recomandări și angajamente comune între Comisie și statele membre;
  • un mecanism de sprijinire a implementării proiectelor multinaționale.

Monitorizarea progreselor înregistrate și raportul privind stadiul îndeplinirii obiectivelor deceniului digital

Pentru a se asigura că Europa se apropie rapid de obiectivele deceniului digital, cadrul de guvernanță propus prevede un sistem de monitorizare a progreselor, bazat pe un indice al economiei și societății digitale (DESI) îmbunătățit. Comisia va trasa mai întâi traiectoriile UE preconizate pentru fiecare obiectiv împreună cu statele membre, care, la rândul lor, ar urma să propună foi de parcurs strategice naționale pentru a atinge obiectivele. În fiecare an, Comisia va prezenta Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene un raport privind stadiul îndeplinirii obiectivelor deceniului digital cu scopul de a:

  • prezenta performanțele fiecărei țări în domeniul digital, măsurate în raport cu traiectoriile proiectate;
  • formula recomandări specifice adresate statelor membre în vederea atingerii obiectivelor pentru 2030, ținând seama de circumstanțele naționale.

Comisia va revizui până în 2026 obiectivele fixate pentru a ține seama de evoluțiile tehnologice, economice și societale.

Proiecte multinaționale

Proiectele multinaționale sunt proiecte de mare anvergură care ar contribui la atingerea obiectivelor pentru transformarea digitală a Europei până în 2030 – proiecte pe care niciun stat membru nu le-ar putea dezvolta pe cont propriu. Astfel de proiecte vor permite statelor membre să se reunească și să își pună în comun resursele pentru a-și consolida capacitățile digitale în domenii fundamentale pentru consolidarea suveranității digitale a Europei și pentru susținerea redresării Europei.

Comisia a identificat o listă inițială de proiecte multinaționale, care include mai multe domenii de investiții: infrastructura de date, procesoarele cu consum redus de energie, comunicațiile 5G, calculul de înaltă performanță, comunicațiile cuantice securizate, administrația publică, tehnologia blockchain, centrele de inovare digitală și investițiile în competențele digitale ale cetățenilor.

Diferitele obiective vor accelera procesul de digitalizare și vor duce la consolidarea rezilienței și a suveranității tehnologice prin integrarea pe piață a unui număr mai mare de specialiști care vor lucra în domeniul digital sau prin stimularea diferitelor sectoare să dezvolte tehnologii digitale în Europa.

Raportul anual privind stadiul îndeplinirii obiectivelor deceniului digital va furniza informațiile necesare pentru a monitoriza evoluțiile și lacunele identificate în ceea ce privește transformarea digitală a Europei și va actualiza lista proiectelor multinaționale.

Proiectele multinaționale ar trebui să atragă investiții finanțate atât din resursele de finanțare ale UE, inclusiv din Mecanismul de redresare și reziliență, cât și din resursele statelor membre. Alte entități publice și private pot investi în proiecte, după caz.

Comisia, acționând ca accelerator de proiecte multinaționale, va ajuta statele membre să își identifice interesele în cadrul proiectelor multinaționale, va pune la dispoziție orientări cu privire la mecanismele de implementare și va oferi asistență în acest sens, astfel încât să asigure participarea pe scară largă și implementarea cu succes a proiectelor.

Programul prevede o nouă structură juridică – Consorțiul pentru infrastructura digitală europeană (EDIC) – care permite crearea și implementarea rapidă și flexibilă a proiectelor multinaționale.

Pandemia a evidențiat rolul central pe care îl joacă tehnologia digitală în construirea unui viitor durabil și prosper. În special, criza a scos la iveală un clivaj între întreprinderile care dispun de capacități digitale și cele care nu au adoptat încă soluții digitale și a subliniat decalajul dintre zonele urbane bine-conectate și zonele rurale și îndepărtate.

Digitalizarea oferă numeroase noi oportunități pe piața europeană, unde în 2020 au rămas neocupate peste 500.000 de locuri de muncă pentru experți în materie de securitate cibernetică și de date. În conformitate cu valorile europene, calea către transpunerea în realitate a deceniului digital ar trebui să ne consolideze poziția de lider în domeniul digital și să promoveze politici digitale durabile și centrate pe oameni, care să consolideze capacitățile cetățenilor și ale întreprinderilor.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

UE a alocat încă 4 mil. euro Ugandei pentru a ajuta această țară să facă față fluxului de noi refugiați din Congo

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

UE a alocat încă 4 milioane de euro Ugandei, pentru a ajuta această țară să facă față afluxului de noi refugiați din Republica Democratică Congo (RDC) și să abordeze problema insecurității alimentare în regiunea Karamoja din Uganda, la granița cu Kenya, se arată în comunicatul oficial al Comisiei Europene. 

 „Insecuritatea predominantă din estul RDC a dus la o creștere a numărului de sosiri de refugiați în țara vecină Uganda, care găzduiește deja cea mai mare populație de refugiați din Africa. Această finanțare le va permite partenerilor noștri umanitari să abordeze cele mai urgente nevoi de urgență, inclusiv sprijinirea celor nou strămutați. În plus, au fost alocate fonduri Ugandei pentru a ajuta această țară să abordeze situația securității alimentare care se deteriorează rapid în regiunea Karamoja, unde jumătate de milion de persoane au nevoie urgentă de asistență alimentară”, a declarat Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič.

Suma suplimentară aduce finanțarea totală pentru Uganda la 34 de milioane de euro în 2022. Situația de securitate din RDC a dus la un număr mare de persoane care au căutat refugiu în țara vecină Uganda, peste 57.000 de persoane sosind din ianuarie 2022. Uganda găzduiește deja cea mai mare populație de refugiați din Africa (1,5 milioane) și a treia ca mărime din lume. Zona Karamoja, în nord-estul Ugandei, se confruntă în prezent cu consecințele devastatoare ale secetei care afectează Cornul Africii – deseori descrisă ca fiind “cea mai gravă din ultima generație”.

Peste 500.000 de persoane au nevoie urgentă de asistență alimentară, aproximativ 100.000 de copii și femei însărcinate și care alăptează fiind grav malnutrite. Finanțarea suplimentară alocată de UE va permite partenerilor umanitari să ofere asistență alimentară și nutrițională, inclusiv asistență imediată pentru salvarea vieții celor mai vulnerabili.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Incendii de vegetație în Europa: Ursula von der Leyen, recunoscătoare României pentru sprijinul oferit Franței

Published

on

© Ursula von der Leyen - Twitter

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este recunoscătoare României pentru sprijinul oferit Franței, care se confruntă cu incendii de vegetație.

„Mii de pompieri eroi lucrează neobosit împotriva incendiilor care fac ravagii pe întreg continentul nostru. UE a mobilizat ajutoare pentru Portugalia, Slovenia, Cehia, Albania și Franța prin intermediul instrumentului RescEU. Sunt recunoscătoare Greciei, Suediei, Italiei, Germaniei, Poloniei, Austriei și României care sprijină în prezent Franța”, a scris șefa Executivului European pe contul său de Twitter.

România vine în sprijinul Franței în lupta cu incendiile și trimite 17 mijloace de intervenție și personal de intervenție aferent, respectiv 77 pompieri salvatori.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în calitatea sa de punct național de contact, a primit din partea Centrului de Coordonare a Răspunsului la Urgență al Comisiei Europene (ERCC), prin intermediul CECIS, solicitarea autorităților din Franța pentru acordarea de asistență internațională, având în vedere situația de urgență generată de extinderea incendiilor de pădure pe teritoriul acestora.

Ca urmare a activării Mecanismului European de Protecție Civilă, Guvernul României a decis acordarea unui ajutor umanitar extern de urgență, pentru autoritățile Republicii Franța.

Astfel, cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale, două aeronave aflate în dotarea Bazei PAPA de transport aerian strategic, utilizând resursele de zbor destinate Ministerului Apărării Naționale din România, vor efectua începând cu data de 11.08.2022 o misiune internațională de sprijin în Franța, în scopul limitării extinderii incendiilor de pădure, care au pus stăpânire pe teritoriul acestora.

Cele două aeronave, care vor pleca din București, respectiv Timișoara vor fi folosite pentru transport logistic ce constă în:

  • 17 mijloace de intervenție: 8 mașini cu capacitate de stingere, două cisterne de apă care vin în sprijinul lor și alte mijloace de intervenție necesare pompierilor;
  • personal de intervenție aferent, respectiv 77 pompieri salvatori: 7 ofițeri și 70 de subofițeri pompieri.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Sancțiuni europene împotriva Rusiei: Embargoul UE asupra cărbunelui rusesc a intrat oficial în vigoare

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP. Photographer: Philippe BUISSIN

După patru luni de la prezentarea celui de-al cincilea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, în luna aprilie, embargoul european asupra cărbunelui rusesc a intrat în vigoare mierucuri la miezul nopții, relatează AFP și Agerpres

Acest embargo decretat în aprilie de statele membre devine efectiv la finalul unei perioade de tranziţie de 120 de zile. Numai contractele comerciale încheiate înainte de 9 aprilie au putut fi onorate în această perioadă. Este vorba despre prima sancţiune a UE care loveşte sectorul energetic rusesc. Europenii au decis apoi, la sfârşitul lui mai, un embargo progresiv până la sfârşitul lui 2022 asupra celei mai mari părţi din petrolul rusesc.

Cel de-al cincilea pachet de sancțiuni prezentat de Ursula von der Leyen în luna aprilie avea șase linii principale de acțiune, printre care sectorul energetic, dar și cel bancar. Astfel UE a decis atunci să interzică importul de cărbune din Rusia, a cărui valoare se ridică la 4 miliarde de euro anual, reducând astfel o sursă importantă de venituri pentru Moscova. 

Reamintim că la începutul lunii martie, Comisia Europeană a prezentat inițiativa “RePowerEU”, care reprezintă liniile generale ale unui plan menit să asigure independența Europei de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030, începând cu gazele naturale, măsura fiind accelerată ca urmare a agresiunii militare a Rusiei în Ucraina.

Prin această inițiativă, Comisia Europeană propune ca, până la data de 1 octombrie, stocurile de gaz din Uniunii Europene să fie la 90% din capacitatea lor pentru a avea rezerve și cantități suficiente de gaz. Printre alternativele luate în calcul de Bruxelles se numără diversificarea aprovizionării cu gaze prin importuri mai mari de gaz natural lichefiat sau de la alți furnizori în afară de Rusia și punerea în aplicare a pachetului de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 care ar diminua consumul anual de gaze cu 30%.

Continue Reading

Facebook

INDIA2 hours ago

Narendra Modi: India trebuie să se transforme într-o țară dezvoltată în 25 de ani, cu politici pentru a susține producția internă, apărarea și tehnologia digitală

U.E.3 hours ago

EFFIS: 2022 ar putea stabili un record la incendiile de vegetație în UE. România, Spania și Portugalia, printre țările cele mai afectate de secetă

INDIA4 hours ago

La cea de-a 75-a aniversare a independenței Indiei, Joe Biden susține că această țară este un „partener indispensabil” pentru SUA

ROMÂNIA4 hours ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA5 hours ago

Ministrul Apărării, convins că anul viitor Forțele Navale Române vor fi mai bine echipate la nivelul provocărilor de securitate actuale și viitoare

ROMÂNIA5 hours ago

Marcel Ciolacu, mesaj de Ziua Marinei Române: Îi felicit pentru profesionalism și dăruire pe toți marinarii care și-au legat destinele de mările și oceanele lumii

ROMÂNIA6 hours ago

Nicolae Ciucă, de Ziua Marinei: Conflictul din apropierea granițelor subliniază necesitatea unei armate moderne, dotată cu echipamente de ultimă generație

NATO6 hours ago

Leviatan Design, compania care implementează două proiecte strategice pentru securitatea României, împlinește zece ani de activitate

INTERNAȚIONAL6 hours ago

UE și alte peste 40 de țări, printre care și România, cer retragerea imediată a trupelor ruseşti de la centrala nucleară ocupată Zaporojie

U.E.23 hours ago

UE recomandă Georgiei în raportul anual privind punerea în aplicare a Acordului de asociere să fie ”conștiincioasă” în consolidarea statului de drept, având în vedere regresele înregistrate

ROMÂNIA4 hours ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA4 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending