Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune un mecanism anual de cooperare cu statele membre pentru a transpune în realitate deceniul digital și pentru a transforma UE într-un ”lider pe piețele viitorului”

Published

on

© DigitalSingleMarket/ Facebook

Comisia Europeană a propus miercuri o cale către transpunerea în realitate a deceniului digital, prin care urmărește să transforme din punct de vedere digital societățile și economiile UE până în 2030.

Potrivit unui comunicat al instituției, calea propusă către transpunerea în realitate a deceniului digital va transforma obiectivele digitale ambițioase ale UE pentru 2030 într-un mecanism concret de punere în aplicare. Va fi instituit un cadru de guvernanță bazat pe un mecanism anual de cooperare cu statele membre în vederea realizării obiectivelor urmărite de Uniune pentru 2030 în cadrul deceniului digital în domeniile competențelor digitale, infrastructurilor digitale și digitalizării întreprinderilor și a serviciilor publice. Calea propusă vizează, de asemenea, identificarea și implementarea unor proiecte digitale de mare anvergură cu implicarea Comisiei și a statelor membre.

În paralel, Comisia lucrează la finalizarea propunerii de „Declarație comună privind principiile digitale” a Parlamentului European, Consiliului și Comisiei, menită să asigure reflectarea valorilor și a drepturilor europene în spațiul digital. Acest lucru va garanta că oricine se poate bucura de avantajele oferite de oportunitățile digitale, cum ar fi accesul universal la internet, algoritmii care respectă oamenii și un mediu online sigur și de încredere. În raportul anual privind stadiul îndeplinirii obiectivelor deceniului digital va fi evaluată punerea în aplicare a principiilor digitale.

”Viziunea europeană cu privire la viitorul digital este ca tehnologia să consolideze capacitățile oamenilor. De aceea, propunem astăzi un plan concret pentru realizarea transformării digitale, pentru un viitor în care inovarea să fie în slujba întreprinderilor și a societăților noastre. Ne propunem să instituim un cadru de guvernanță bazat pe un mecanism anual de cooperare pentru a atinge obiectivele fixate în domeniile competențelor digitale, infrastructurilor digitale și digitalizării întreprinderilor și a serviciilor publice”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

La rândul său, Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a transmis că ”Europa este hotărâtă să fie lider în cursa tehnologică mondială. Faptul că ne-am stabilit obiective de atins pentru 2030 a fost un pas important, însă acum trebuie să obținem rezultate. Trebuie să ne asigurăm că Europa nu va fi într-o poziție de mare dependență în anii următori. Altfel, vom rămâne prea expuși la fluctuațiile de la nivel mondial și vom pierde oportunități de creștere economică și de creare de locuri de muncă. Cred într-o Europă care este lider pe piețele viitorului, nu un simplu subcontractant”, a completat acesta.

Pornind de la comunicarea intitulată „Busola pentru dimensiunea digitală 2030”, în care Comisia și-a prezentat viziunea pentru o transformare digitală de succes a economiei și a societății Europei până la sfârșitul deceniului, Comisia introduce acum un cadru de guvernanță solid – Calea către transpunerea în realitate a deceniului digital – în vederea atingerii obiectivelor digitale.

Progresele statelor membre în domeniul digital au fost foarte inegale în ultimii ani. Tendința arată că țările care progresau într-un ritm lent acum cinci ani au continuat să înregistreze progrese lente până în prezent. Această nouă cale către transpunerea în realitate a deceniului digital va asigura o cooperare structurată care va permite acțiuni colective în vederea atingerii obiectivelor convenite, recunoscând, totodată, punctele de plecare diferite ale statelor membre.

Mai concret, Comisia propune să se implice într-un mecanism anual de cooperare cu statele membre, care va cuprinde:

  • un sistem de monitorizare structurat, transparent și comun, bazat pe indicele economiei și societății digitale (DESI), care va permite măsurarea progreselor înregistrate în direcția atingerii fiecăruia dintre obiectivele pentru 2030 și va include indicatori-cheie de performanță;
  • un raport anual privind stadiul îndeplinirii obiectivelor deceniului digital, în care Comisia va evalua progresele înregistrate și va formula recomandări privind acțiunile de întreprins;
  • foi de parcurs strategice multianuale privind deceniul digital pentru fiecare stat membru, în care statele membre își vor prezenta politicile și măsurile adoptate sau planificate pentru a sprijini realizarea obiectivelor pentru 2030;
  • un cadru anual structurat pentru discutarea și abordarea domeniilor în care nu s-au înregistrat progrese suficiente, prin recomandări și angajamente comune între Comisie și statele membre;
  • un mecanism de sprijinire a implementării proiectelor multinaționale.

Monitorizarea progreselor înregistrate și raportul privind stadiul îndeplinirii obiectivelor deceniului digital

Pentru a se asigura că Europa se apropie rapid de obiectivele deceniului digital, cadrul de guvernanță propus prevede un sistem de monitorizare a progreselor, bazat pe un indice al economiei și societății digitale (DESI) îmbunătățit. Comisia va trasa mai întâi traiectoriile UE preconizate pentru fiecare obiectiv împreună cu statele membre, care, la rândul lor, ar urma să propună foi de parcurs strategice naționale pentru a atinge obiectivele. În fiecare an, Comisia va prezenta Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene un raport privind stadiul îndeplinirii obiectivelor deceniului digital cu scopul de a:

  • prezenta performanțele fiecărei țări în domeniul digital, măsurate în raport cu traiectoriile proiectate;
  • formula recomandări specifice adresate statelor membre în vederea atingerii obiectivelor pentru 2030, ținând seama de circumstanțele naționale.

Comisia va revizui până în 2026 obiectivele fixate pentru a ține seama de evoluțiile tehnologice, economice și societale.

Proiecte multinaționale

Proiectele multinaționale sunt proiecte de mare anvergură care ar contribui la atingerea obiectivelor pentru transformarea digitală a Europei până în 2030 – proiecte pe care niciun stat membru nu le-ar putea dezvolta pe cont propriu. Astfel de proiecte vor permite statelor membre să se reunească și să își pună în comun resursele pentru a-și consolida capacitățile digitale în domenii fundamentale pentru consolidarea suveranității digitale a Europei și pentru susținerea redresării Europei.

Comisia a identificat o listă inițială de proiecte multinaționale, care include mai multe domenii de investiții: infrastructura de date, procesoarele cu consum redus de energie, comunicațiile 5G, calculul de înaltă performanță, comunicațiile cuantice securizate, administrația publică, tehnologia blockchain, centrele de inovare digitală și investițiile în competențele digitale ale cetățenilor.

Diferitele obiective vor accelera procesul de digitalizare și vor duce la consolidarea rezilienței și a suveranității tehnologice prin integrarea pe piață a unui număr mai mare de specialiști care vor lucra în domeniul digital sau prin stimularea diferitelor sectoare să dezvolte tehnologii digitale în Europa.

Raportul anual privind stadiul îndeplinirii obiectivelor deceniului digital va furniza informațiile necesare pentru a monitoriza evoluțiile și lacunele identificate în ceea ce privește transformarea digitală a Europei și va actualiza lista proiectelor multinaționale.

Proiectele multinaționale ar trebui să atragă investiții finanțate atât din resursele de finanțare ale UE, inclusiv din Mecanismul de redresare și reziliență, cât și din resursele statelor membre. Alte entități publice și private pot investi în proiecte, după caz.

Comisia, acționând ca accelerator de proiecte multinaționale, va ajuta statele membre să își identifice interesele în cadrul proiectelor multinaționale, va pune la dispoziție orientări cu privire la mecanismele de implementare și va oferi asistență în acest sens, astfel încât să asigure participarea pe scară largă și implementarea cu succes a proiectelor.

Programul prevede o nouă structură juridică – Consorțiul pentru infrastructura digitală europeană (EDIC) – care permite crearea și implementarea rapidă și flexibilă a proiectelor multinaționale.

Pandemia a evidențiat rolul central pe care îl joacă tehnologia digitală în construirea unui viitor durabil și prosper. În special, criza a scos la iveală un clivaj între întreprinderile care dispun de capacități digitale și cele care nu au adoptat încă soluții digitale și a subliniat decalajul dintre zonele urbane bine-conectate și zonele rurale și îndepărtate.

Digitalizarea oferă numeroase noi oportunități pe piața europeană, unde în 2020 au rămas neocupate peste 500.000 de locuri de muncă pentru experți în materie de securitate cibernetică și de date. În conformitate cu valorile europene, calea către transpunerea în realitate a deceniului digital ar trebui să ne consolideze poziția de lider în domeniul digital și să promoveze politici digitale durabile și centrate pe oameni, care să consolideze capacitățile cetățenilor și ale întreprinderilor.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană extinde eticheta ecologică a UE la toate produsele cosmetice și de îngrijire a animalelor

Published

on

©ecolabel.eu

Comisia Europeană a adoptat noile criterii de acordare a etichetei ecologice a UE (EU Ecolabel) pentru produsele cosmetice și de îngrijire a animalelor, oferindu-le astfel consumatorilor din întreaga UE beneficiile unor dovezi fiabile pentru mărcile cu adevărat verzi, potrivit unui comunicat.

Criteriile de acordare a etichetei ecologice a UE duc la reducerea impactului produselor asupra apei, solului și biodiversității, contribuind astfel la o economie curată și circulară și la un mediu înconjurător fără substanțe toxice. Eticheta ecologică a UE este o etichetă fiabilă de excelență în materie de mediu, verificată de o terță parte, care ia în considerare impactul unui produs asupra mediului pe parcursul întregului său ciclu de viață, de la extracția materiilor prime până la eliminarea sa finală.

Produsele cosmetice și produsele pentru animale de companie cu un impact cât mai redus asupra mediului pot fi acum recompensate prin eticheta ecologică a UE, ceea ce sporește și mai mult succesul de care se bucură această etichetă începând din 1992. Încurajez companiile să solicite eticheta ecologică a UE și să profite de reputația incontestabilă a acesteia. Eticheta ecologică a UE contribuie la orientarea consumatorilor preocupați către produse verzi certificate și fiabile și sprijină tranziția către o economie circulară și curată”, a declarat  comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius.

Criteriile actualizate privind eticheta ecologică a UE se vor aplica de acum tuturor produselor cosmetice, astfel cum sunt definite în Regulamentul UE privind produsele cosmetice. Anterior, cerințele pentru acordarea etichetei ecologice a UE pentru produsele cosmetice acopereau o gamă limitată de produse „care se pot îndepărta prin clătire”, precum gelurile de duș, șampoanele și balsamurile de păr. Normele actualizate includ produse cosmetice „fără clătire” precum cremele, uleiurile, loțiunile pentru îngrijirea pielii, deodorantele și antiperspirantele, produsele de protecție solară, precum și produsele pentru coafură și machiaj. În sectorul îngrijirii animalelor, de acum se poate acorda eticheta ecologică a UE unor produse care se îndepărtează prin clătire.

Eticheta ecologică a UE sprijină tranziția ecologică și ambiția de a reduce la zero poluarea, oferindu-le în același timp alternative mai bune consumatorilor care caută opțiuni sănătoase și durabile.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ucraina a primit 600 milioane de euro asistență macrofinanciară de la UE pentru limitarea efectelor negative ale pandemiei COVID-19

Published

on

© EUAM_Ukraine/ Twitter

Comisia Europeană, în numele UE, a acordat astăzi Ucrainei o asistență macrofinanciară (AMF) în valoare de 600 de milioane de euro. Aceasta este a doua și ultima tranșă din cadrul actualului program de AMF al Ucrainei, după ce prima tranșă de 600 de milioane EUR a fost acordată în decembrie 2020. Odată cu această plată, valoarea restantă a împrumuturilor acordate Ucrainei în cadrul multiplelor sale programe de AMF ajunge la 4,4 miliarde EUR, potrivit unui comunicat.

Această plată face parte din pachetul AMF de urgență în valoare de 3 miliarde EUR pentru zece parteneri din cadrul procesului de extindere și de vecinătate, care are ca scop să îi ajute să limiteze consecințele economice ale pandemiei COVID-19. Programul este o demonstrație concretă a solidarității UE cu partenerii săi pentru a răspunde la impactul economic al pandemiei COVID-19.

Plata se bazează pe evaluarea pozitivă a Comisiei cu privire la progresele înregistrate de autoritățile ucrainene în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor de politică convenite în cadrul programului COVID-19 de asistență macrofinanciară. Ucraina a pus în aplicare toate cele opt angajamente de politică referitoare la gestionarea finanțelor publice, la guvernanță și la statul de drept, la îmbunătățirea climatului de afaceri, precum și la reformele sectoriale și la întreprinderile de stat.

De asemenea, Ucraina a înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a politicilor convenite în cadrul programului asociat cu Fondul Monetar Internațional (FMI). Este vorba, în special, de progresele legislative majore în domeniul judiciar. FMI și-a încheiat cu succes misiunea de evaluare a programului la 18 octombrie 2021.

Prin plata de astăzi, UE a finalizat șapte din cele 10 programe AMF din pachetul AMF COVID-19, în valoare de 3 miliarde EUR, și a plătit primele tranșe către toți partenerii.

Comisia continuă să colaboreze îndeaproape cu restul partenerilor săi AMF pentru punerea în aplicare la timp a programelor de politică convenite.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, la Summitul Mondial asupra Sănătății: Scopul UE este de a forma o rețea globală de pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Scopul UE este de a forma o rețea globală de pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară, a afirmat duminică președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la evenimentul de deschidere a celui de-al 13-lea Summit Mondial al Sănătății de la Berlin. De asemenea, aceasta a subliniat că este esențială cooperarea internațională în privința sănătății. 

„Amenințările transfrontaliere la adresa sănătății necesită răspunsuri transfrontaliere. Prin urmare, orizontul HERA va fi mai larg decât Uniunea noastră. O sarcină esențială a HERA va fi aceea de a-și uni forțele cu omologii săi internaționali. Am început deja să construim punți de legătură cu activitatea OMS și a BARDA din Statele Unite. Suntem în contact cu țări terțe din vecinătatea noastră, cum ar fi Regatul Unit, Elveția și țările din Balcanii de Vest. Scopul nostru este de a forma un grup de bază care va conduce la o rețea cu adevărat globală de HERA. Și vor veni și mai multe cu CDC african, cu viitoarea Agenție africană pentru medicamente și, desigur, cu alți actori globali, cum ar fi CEPI, GAVI și fundațiile filantropice”, a afirmat Ursula von der Leyen. 

Comisia Europeană a lansat la jumătatea lunii septembrie Autoritatea Europeană pentru Pregătire și Răspuns în Caz de Urgență Sanitară (HERA) pentru a preveni, a detecta și a răspunde rapid la urgențele sanitare, care va anticipa amenințări și potențiale crize sanitare, prin colectarea de informații și prin consolidarea capacităților de răspuns necesare.

HERA este un pilon esențial al uniunii europene a sănătății anunțate de președinta von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii din 2020 și va completa o lacună în ceea ce privește răspunsul și pregătirea UE pentru situații de urgență sanitară.

Dincolo de această cooperare, Ursula von der Leyen a subliniat convingerea sa privind necesitatea unui standard global pentru pregătirea în domeniul sănătății.

„Acesta este motivul pentru care am organizat, împreună cu G20, Summitul Mondial privind Sănătatea la Roma, la începutul acestui an. Prin Declarația de la Roma, lumea a aprobat un set de principii directoare pentru pregătirea globală. Pregătirea se află acum în centrul acțiunii Uniunii noastre”, a mai spus șefa Comisiei Europene. 

În acest sens, von der Leyen a punctat că „importanța acestui nou efort trebuie să se reflecte în resursele sale”, iar „Europa este pregătită să contribuie și să investească în pregătirea pentru pandemii – acasă și în întreaga lume”.

„Am propus un buget fără precedent de 50 de miliarde de euro pe o perioadă de șapte ani pentru misiunea noastră de pregătire în domeniul sănătății. Uniunea noastră, statele noastre membre și, desigur, sectorul privat au un rol de jucat și o contribuție de adus. Europa este pregătită să contribuie și să investească în pregătirea pentru pandemii – acasă și în întreaga lume”, a mai spus președinta Comisiei Europene. 

 

 

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ13 mins ago

Klaus Iohannis efectuează miercuri o vizită de stat în Egipt, la invitația omologului său Abdel Fattah El-Sisi

U.E.20 mins ago

Germania, Franța și alte șapte state membre UE resping o reformă a pieței europene de electricitate ca soluție la explozia prețurilor

COMISIA EUROPEANA24 mins ago

Comisia Europeană extinde eticheta ecologică a UE la toate produsele cosmetice și de îngrijire a animalelor

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Boris Johnson, discuție telefonică cu Vladimir Putin: Relația actuală dintre Marea Britanie și Rusia nu este cea pe care o dorim

S&D3 hours ago

România nu are niciun plan pentru cheltuirea avansului din PNRR, avertizează Victor Negrescu, fost ministru al afacerilor europene

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Ucraina a primit 600 milioane de euro asistență macrofinanciară de la UE pentru limitarea efectelor negative ale pandemiei COVID-19

ROMÂNIA18 hours ago

Solidaritate europeană: Olanda a trimis în România încă 350 de concentratoare de oxigen pentru lupta împotriva COVID-19

ROMÂNIA18 hours ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

U.E.19 hours ago

Comisia Europeană stabilește portofoliul celor mai promițătoare 10 mijloace terapeutice împotriva COVID-19

U.E.19 hours ago

Premierul Poloniei acuză UE că are ”un pistol îndreptat spre tâmpla” țării sale: Ne vom apăra drepturile cu toate armele de care dispunem

ROMÂNIA18 hours ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA19 hours ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO4 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ5 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi5 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi5 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi6 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO6 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

Team2Share

Trending