Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune un mecanism care va sprijini tehnic şi financiar statele care se pregătesc să adere la euro

Published

on

Pentru următorul buget pe termen lung al UE, pentru perioada 2021-2027, Comisia Europeană (CE) propune crearea unui Program de sprijin pentru reforme şi a unei Funcţii de stabilizare a investiţiilor, se arată într-un comunicat al CE.

Ambele propuneri fac parte dintr-o agendă mai cuprinzătoare care urmăreşte aprofundarea uniunii economice şi monetare a Europei şi utilizarea bugetului UE pentru a consolida performanţele şi rezilienţa economiilor noastre interdependente.

Propunerile îmbină principiile fundamentale ale solidarităţii şi responsabilităţii la toate nivelurile şi dau curs angajamentelor asumate de preşedintele Juncker în discursul său privind starea Uniunii din 2017. Propunerile se bazează, de asemenea, pe viziunea prezentată în Raportul celor cinci preşedinţi din iunie 2015, în documentul de reflecţie din mai 2017 şi în Foaia de parcurs a Comisiei pentru aprofundarea uniunii economice şi monetare a UE din decembrie anul trecut, care este articulată în jurul a trei principii centrale: unitatea, eficienţa şi responsabilitatea democratică. Propunerile vor permite ancorarea fermă a zonei euro în bugetul pe termen lung al Uniunii.

Foto: europarl.europa.eu

Programul de sprijin pentru reforme, cu un buget total de 25 de miliarde de euro, va sprijini reformele prioritare din toate statele membre ale UE. Acesta cuprinde trei elemente: un instrument de realizare a reformelor, care va furniza sprijin financiar pentru reforme; un instrument de sprijin tehnic, care va permite furnizarea şi partajarea de cunoştinţe tehnice de specialitate şi un mecanism de convergenţă, care va sprijini statele membre pe calea aderării la euro.

Funcţia europeană de stabilizare a investiţiilor va contribui la stabilizarea nivelului investiţiilor publice şi la facilitarea unei redresări economice rapide în cazul unor şocuri economice majore în statele membre din zona euro şi în statele participante la mecanismul european al cursului de schimb (ERM II). Acest instrument va completa rolul pe care îl îndeplinesc stabilizatorii automaţi existenţi la nivel naţional. Sub rezerva respectării unor criterii stricte legate de soliditatea politicilor fiscale şi macroeconomice, pot fi mobilizate rapid, prin acest instrument, împrumuturi cu o valoare de până la 30 de miliarde de euro, însoţite de o subvenţionare a ratei dobânzii care să acopere costurile acestora.

Preşedintele Jean-Claude Juncker a declarat: “Miza principală a uniunii economice şi monetare este aceea de a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale tuturor cetăţenilor europeni. Acum, când ne îndreptăm privirile spre viitor şi către sărbătorirea a 20 de ani de la lansarea monedei noastre unice, trebuie să oferim UE şi zonei euro instrumentele de care au nevoie pentru a furniza şi mai multă prosperitate şi stabilitate europenilor. Obiectivul propunerilor este acela de a face din uniunea economică şi monetară forţa protectoare şi unificatoare care fost menită să fie încă de la început. Comisia angrenează resursele bugetului UE pentru a stimula performanţa, rezilienţa şi capacitatea de răspuns a tuturor statelor membre, fie ele deja state membre ale zonei euro sau state care se pregătesc să adere la euro. Euro este moneda Uniunii noastre, iar o zonă euro puternică şi stabilă este esenţială atât pentru membrii săi, cât şi pentru UE în ansamblu”.

La rândul său, Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele responsabil pentru moneda euro şi dialogul social, precum şi pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital, a afirmat: “Astăzi mai parcurgem o etapă în direcţia finalizării uniunii economice şi monetare a Europei. Prin promovarea reformelor naţionale şi prin stabilizarea investiţiilor publice în perioadele de recesiune, propunerile noastre vor consolida rezilienţa economiilor statelor membre luate izolat şi a zonei euro în ansamblul său. De asemenea, propunem un instrument specific care să sprijine reformele din statele membre care se pregătesc să adere la euro. Obiectivul nostru ultim este acela de a asigura standarde de viaţă şi sociale mai bune pentru toţi europenii”.

Programul de sprijin pentru reforme propus va furniza sprijin financiar şi tehnic tuturor statelor membre ale UE pentru a le permite să continue şi să realizeze reforme prin care să-şi modernizeze economiile, în special reformele identificate drept prioritare în contextul semestrului european. Va fi oferit sprijin specific şi acelor state membre care doresc să adere la zona euro. Programul de sprijin pentru reforme va avea un buget total de 25 de miliarde de euro şi va sprijini eforturile de reformă în domenii precum piaţa produselor şi piaţa muncii, educaţie, sistemele fiscale, pieţele de capital, mediul de afaceri, investiţiile în capitalul uman şi reformele administraţiei publice. Programul de sprijin pentru reforme va fi deschis tuturor statelor membre care doresc să beneficieze de acesta. Acesta cuprinde trei instrumente distincte şi complementare: de realizare a reformelor, de sprijin tehnic şi un mecanism de convergenţă, care va sprijini statele membre pe calea aderării la euro.

Instrumentul de realizare a reformelor, cu un buget disponibil pentru toate statele membre de 22 de miliarde de euro, care va furniza sprijin financiar pentru realizarea reformelor-cheie identificate în contextul semestrului european. În ultimele luni s-a purtat un dialog intens cu statele membre cu privire la modul în care ar putea fi dezvoltat acest nou instrument în viitor, inclusiv prin lansarea unui proiect-pilot cu Portugalia.

Instrumentul de sprijin tehnic, care va ajuta statele membre să pună la punct şi să realizeze reforme şi să îşi amelioreze capacitatea administrativă. Acest instrument beneficiază de experienţa Serviciului de sprijin pentru reforme structurale, care, în ultimii ani, a oferit sprijin pentru mai mult de 440 de proiecte de reformă din 24 de state membre. Instrumentul este deschis tuturor statelor membre şi dispune de un buget de 0,84 miliarde de euro.

Mecanismul de convergenţă, cu un buget de 2,16 miliarde de euro, care va oferi sprijin tehnic şi financiar dedicat statelor membre care au făcut progrese tangibile în direcţia aderării la zona euro. Acest mecanism nu aduce atingere criteriilor în vigoare pentru aderarea la zona euro, ci va oferi sprijin practic pentru a asigura o tranziţie şi o participare cât mai reuşite la euro pentru acele state membre care doresc să adopte moneda comună.

Propunerea de instituire a unei Funcţii europene de stabilizare a investiţiilor are drept scop protejarea investiţiilor publice în cazul unor şocuri asimetrice majore şi sprijinirea unei relansări economice rapide. Aşa cum s-a văzut în perioada crizei, este posibil ca mecanismele de stabilizare existente la nivel naţional să nu fie suficiente pentru a absorbi anumite şocuri macroeconomice şi există adesea riscuri de propagare către alte ţări, ceea ce ar avea un impact negativ deosebit de important asupra nivelului investiţiilor publice şi a economiei reale. Acest nou instrument se concentrează asupra statelor membre din zona euro şi asupra ţărilor care participă la mecanismul cursului de schimb (ERM II) care nu îşi mai pot utiliza politica monetară ca pârghie pentru a face faţă şocurilor.

Noua funcţie va completa setul de instrumente existente la nivel naţional şi european, pe de o parte, pentru prevenirea apariţiei crizelor, inclusiv prin semestrul european şi fondurile europene corespondente, şi, pe de altă parte, pentru abordarea situaţiilor de dificultate financiară, prin asistenţa acordată prin Mecanismul european de stabilitate şi prin asistenţa pentru balanţa de plăţi.

În cazul unor şocuri asimetrice majore, Funcţia europeană de stabilizare a investiţiilor va furniza până la 30 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi reciproce (back-to-back) garantate din bugetul UE. Pentru a reduce la minimum riscul de hazard moral, statele membre vor trebui să respecte criterii stricte de eligibilitate, bazate pe politici financiare şi macroeconomice solide.

Împrumuturile vor oferi sprijin financiar suplimentar în situaţiile în care finanţele publice nu mai fac faţă şi ar trebui să vizeze cu precădere menţinerea unor investiţii publice favorabile creşterii, ceea ce, la rândul său, va permite ca un număr mai mare de persoane să-şi păstreze locurile de muncă şi ca economia să se redreseze mai rapid.

De asemenea, va fi inclusă o componentă de grant pentru a acoperi integral costurile aferente dobânzilor. Va fi înfiinţat un nou Fond de sprijinire a stabilizării, care va strânge contribuţii de la statele membre corespunzând unei părţi din veniturile lor monetare provenite din activele deţinute în schimbul bancnotelor furnizate (ceea ce se cheamă în mod obişnuit “senioraj”). Veniturile din acest fond vor fi alocate bugetului UE pentru a acoperi subvenţionarea ratei dobânzii pentru statele membre eligibile. O astfel de subvenţionare a ratei dobânzii este importantă pentru a face instrumentul logic din punct de vedere financiar.

Astfel cum se prevedea în decembrie 2017, funcţia de stabilizare poate fi completată, în timp, cu resurse de finanţare suplimentare, provenite din afara bugetului UE, de exemplu prin conferirea unui rol posibil Mecanismului European de Stabilitate (MES) sau viitorului Fond Monetar European, şi cu un posibil mecanism de asigurare voluntară, care ar urma să fie instituit de statele membre. Fondul de sprijinire a stabilizării poate să servească, de asemenea, drept un instrument util în acest context.

Citiți și: Raportul de Convergență 2018. Comisia Europeană: România îndeplineşte unu din patru criterii necesare aderării la zona euro

Potrivit raportului de convergenţă pe 2018 publicat recent de Comisia Europeană, cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro, respectiv România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia şi Suedia, prezintă în general o convergenţă nominală considerabilă, însă niciunul nu îndeplineşte toate condiţiile formale pentru aderarea la zona euro.

Concluziile raportului arată că toate statele membre vizate îndeplinesc criteriul privind finanţele publice; Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria şi Suedia îndeplinesc criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung, în timp ce Bulgaria, Croaţia, Polonia şi Suedia îndeplinesc şi criteriul referitor la stabilitatea preţurilor.

 

.

COMISIA EUROPEANA

Regulamentul GDPR, la un an de la intrarea în vigoare: Au fost înregistrate aproape 90.000 de notificări cu privire la încălcări ale securităţii datelor cu caracter personal

Published

on

Aproape 90.000 de notificări cu privire la încălcări ale securităţii datelor cu caracter personal şi peste 144.000 de întrebări şi plângeri adresate autorităţilor naţionale sunt rezultatele raportate de Comisia Europeană (CE) la un an de la intrarea în vigoare a Regulamentului General privind Protecţia Datelor (GDPR), la 25 mai 2018, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La 25 mai sărbătorim intrarea în vigoare a noilor norme europene în materie de protecţie a datelor, şi anume a Regulamentului general privind protecţia datelor, cunoscut ca GDPR. Aceste norme revoluţionare nu numai că au pregătit Europa pentru era digitală, dar au şi devenit un punct de referinţă la nivel mondial. Obiectivul principal al normelor a fost acela de a le oferi cetăţenilor mijloacele necesare pentru a-şi exercita drepturile şi de a-i ajuta să dobândească un nivel mai mare de control asupra datelor lor cu caracter personal. Acest lucru se întâmplă deja, deoarece cetăţenii europeni încep să îşi folosească noile drepturi, peste două treimi dintre ei fiind la curent cu acest regulament. Un alt avantaj este faptul că întreprinderile beneficiază, în prezent, de un singur set de norme, aplicabil în întreaga Uniune. Acestea şi-au pus ordine în activităţi în ceea ce priveşte datele, fapt care a condus la îmbunătăţirea nivelului de securitate a datelor şi la construirea unor relaţii bazate pe încredere cu clienţii lor“, au afirmat, într-o declaraţie comună, Andrus Ansip, vicepreşedinte pentru piaţa unică digitală, şi Vera Jourová, comisar pentru justiţie, consumatori şi egalitatea de gen.

Primele rezultate ale sondajului Eurobarometru special privind protecţia datelor, publicate miercuri de Comisia Europeană, arată că, în decurs de un an, au fost înregistrate aproximativ 90.000 de notificări cu privire la încălcări ale securităţii datelor cu caracter personal şi peste 144.000 de întrebări şi plângeri adresate autorităţilor naţionale.

Cei doi oficiali europeni au punctat, totodată, că datorită noului Regulament european privind protecţia datelor cu caracter personal autorităţile au devenit mai eficace în abordarea încălcărilor.

“De exemplu, la un an de la intrarea în vigoare a regulamentului, Comitetul european pentru protecţia datelor, înfiinţat recent, a înregistrat peste 400 de cazuri transfrontaliere de utilizare abuzivă a datelor cu caracter personal în Europa. Acest lucru demonstrează beneficiile suplimentare ale RGPD, întrucât protecţia datelor nu se opreşte la frontierele naţionale. Cetăţenii devin din ce în ce mai conştienţi şi acesta este un semnal foarte încurajator”, menţionează reprezentanţii Comisiei.

Potrivit oficialilor, citaţi într-un comunicat al Reprezentanţei în România a Comisiei Europene, date recente arată că aproximativ şase din zece persoane sunt la curent cu faptul că în ţara lor de reşedinţă există o autoritate pentru protecţia datelor, în creştere faţă de 2015, când patru din zece persoane ştiau acest lucru.

“Principiile GDPR sunt o sursă de inspiraţie şi pentru ţări din afara Europei. Din Chile în Japonia, din Brazilia în Coreea de Sud, din Argentina în Kenya, observăm apariţia unor noi legi privind protecţia vieţii private, bazate pe garanţii solide, drepturi individuale exercitabile şi autorităţi de supraveghere independente. O astfel de convergenţă ascendentă oferă noi oportunităţi de promovare a fluxurilor de date bazate pe încredere şi securitate. Regulamentul general privind protecţia datelor a adus schimbări, atât în Europa, cât şi în afara acesteia, însă respectarea acestuia este un proces dinamic şi nu se realizează peste noapte. Principala noastră prioritate pentru lunile următoare este să asigurăm o punere în aplicare corectă şi uniformă a regulamentului în statele membre. Îndemnăm statele membre să respecte litera şi spiritul GDPR pentru a crea un mediu previzibil şi pentru a evita sarcinile inutile pentru părţile interesate, în special pentru IMM-uri. De asemenea, vom continua colaborarea strânsă cu Comitetul European pentru Protecţia Datelor şi cu autorităţile naţionale de protecţie a datelor, precum şi cu întreprinderile şi societatea civilă, pentru a aborda cele mai presante chestiuni şi a facilita punerea în aplicare a noilor norme”, susţin Andrus Ansip şi Vera Jourová.

Regulamentul General privind Protecţia Datelor este un set unic de norme cu o abordare comună la nivelul UE în ceea ce priveşte protecţia datelor cu caracter personal, care se aplică direct în statele membre.

Noile reguli se aplică din 25 mai 2018, iar de atunci aproape toate statele membre şi-au adaptat legislaţia naţională pentru a se alinia la Regulament.

În cadrul sondajului Eurobarometru privind GDPR au fost colectate opiniile a peste 27.000 de persoane din întreaga Uniune Europeană.

Comisia Europeană va sărbători un an de la intrarea în vigoare a GDPR în cadrul unui eveniment care va avea loc pe 13 iunie, dată la care va publica rezultatele complete ale sondajului Eurobarometru special. 

Continue Reading

#RO2019EU

Comisia Europeană salută o ”decizie istorică” a Consiliului UE adoptată în timpul Președinției române: Zece produse din plastic de unică folosință vor fi interzise din 2021

Published

on

© RO2019EU/ Instagram

Comisia Europeană a salutat marți decizia istorică a Consiliului Uniunii Europene privind interzicerea, din 2021, a anumitor produse din plastic de unică folosință, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro care amintește că aceste măsuri ambițioase au fost propuse de executivul european cu scopul de a reduce deșeurile marine provenite de la cele zece articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel mai frecvent pe plajele europene, precum și echipamentele de pescuit abandonate și materialele plastice oxodegradabile.

Marți, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o directivă care introduce noi restricții pentru anumite materiale plastice de unică folosință și prin care UE își consolidează măsurile de combatere a poluării cu materiale plastice. Decizia Consiliului UE, prezidat de România, urmează votului din Parlamentul European din luna martie, când 560 eurodeputați au votat în favoarea acestui acord.

”Noile norme adoptate astăzi ne vor ajuta să protejăm sănătatea cetățenilor și mediul, promovând în același timp un model mai durabil de producție și de consum. Putem fi cu toții mândri că Europa stabilește standarde noi și ambițioase, deschizând calea pentru restul lumii”, a afirmat, în context, Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene.

Normele privind articolele din plastic de unică folosință și echipamentele de pescuit prevăd diferite măsuri care se aplică diferitelor produse și plasează UE în prima linie a luptei mondiale împotriva deșeurilor marine. În cazurile în care există alternative la îndemână și accesibile ca preț, se va interzice introducerea pe piață a articolelor din plastic de unică folosință, cum ar fi tacâmurile, farfuriile și paiele. În cazul altor produse, se pune accentul pe limitarea utilizării, prin reducerea consumului la nivel național, pe cerințele de proiectare și etichetare și pe obligațiile producătorilor în ceea ce privește gestionarea/eliminarea deșeurilor.

Noile norme sunt proporționale și adaptate pentru a da cele mai bune rezultate, ceea ce înseamnă că unor produse diferite li se vor aplica măsuri diferite. Noile norme vor introduce:

– o interdicție începând cu anul 2021 privind anumite articole de unică folosință fabricate din plastic, în cazul cărora există alternative pe piață: bețișoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru băuturi, bețișoarele pentru baloane, precum și paharele, recipientele pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren expandat și toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile;

– măsuri de reducere a consumului de recipiente pentru alimente și pahare pentru băuturi fabricate din plastic, precum și aplicarea unei marcări și etichetări specifice în cazul anumitor produse;

– scheme de răspundere extinsă a producătorilor care să acopere costurile aferente eliminării deșeurilor, aplicate unor produse cum ar fi filtrele de tutun și echipamentele de pescuit;

– un obiectiv de colectare separată a sticlelor din plastic de 90 % până în 2029 (77 % până în 2025) și introducerea unor cerințe de proiectare pentru atașarea capacelor la sticle, precum și obiectivul de a include în proporție de 25 % plastic reciclat în sticlele PET începând cu 2025 și de 30 % în toate sticlele din plastic începând cu 2030. 

Decizia de astăzi, 21 mai, a Consiliului UE va fi urmată de publicarea textelor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la publicare. Statele membre vor avea apoi la dispoziție doi ani pentru a o transpune în dreptul lor național.

Directiva prevede date diferențiate de transpunere în ceea ce privește anumite măsuri: interdicțiile și obligațiile de marcare vor trebui să fie transpuse în termen de doi ani de la intrarea în vigoare; dopurile și capacele fixate trebuie să rămână atașate în cazul tuturor recipientelor pentru băuturi de până la 3 litri în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a directivei; obligațiile suplimentare privind responsabilitatea extinsă a producătorilor vor trebui să fie puse în aplicare în perioada ianuarie 2023-31 decembrie 2024, în funcție de produs.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Scandalul politic din Austria. Comisia Europeană își exprimă încrederea în ”poporul austriac şi în instituţiile democratice din Austria pentru a soluţiona corect” această situaţie

Published

on

Comisia Europeană are ”încredere deplină” în poporul austriac și în instituțiile din Austria în vederea soluționării corecte a situației create de scandalul politic care a dus la demisia liderului Partidului Libertății (FPOe) din funcția de vicecancelar, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Executivului european, anunță DPA, citat de Agerpres.

”Am urmărit cu neîncredere cum liderul unui partid politic a fost văzut negociind accesul la media şi instituţii în schimbul fondurilor de la binefăcători care în mod clar nu sunt preocupate de interesele supreme ale europenilor”, a spus purtătorul de cuvânt al Executivului european, Margaritis Schinas.

”Avem deplină încredere în poporul austriac şi în instituţiile democratice din Austria pentru a soluţiona corect” această situaţie, a completat acesta.

Kremlinul neagă orice implicare

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că Rusia ”nu are nimic de a face” cu scandalul politic din Austria.

”Este o istorie cu care nu avem nimic de a face şi care nu poate avea nimic de a face cu noi”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, cu privire la înregistrarea video compromiţătoare pentru liderul naţionalist Heinz-Christian Strache.

Preşedintele austriac Alexander Van der Bellen a propus, duminică, organizarea în septembrie a alegerilor legislative anticipate, convocate după scandalul de corupţie ce a dus la demisia vicecancelarului Heinz-Christian Strache, urmată de destrămarea coaliţiei guvernamentale de la Viena.

Citiți și:
Cancelarul conservator, Sebastian Kurz, a anunțat alegeri anticipate în Austria după scandalul de corupție în care a fost implicat vicecancelarul Heinz-Christian Strache: ”Prea mult este prea mult”
Liderul extremei drepte austriece, Heinz-Christian Strache, demisionează înaintea alegerilor europene, în urma unui scandal de corupție. Acesta guverna alături de cancelarul austriac Sebastian Kurz

Scandalul a apărut vineri după-amiază, la scurt timp după ce publicaţiile germane Der Spiegel şi Süddeutsche Zeitung au difuzat o înregistrare video făcută cu camera ascunsă într-o pensiune din Ibiza în iulie 2017.

Imaginile îl arată pe Heinz-Christian Strache vorbind cu o femeie care pretinde că este nepoata unui oligarh rus. Politicianul austriac îi promite acesteia contracte publice în schimbul unui ajutor financiar pentru formaţiunea sa înaintea alegerilor legislative ce urmau să se desfăşoare câteva luni mai târziu. Mai mult, Strache îi sugerează interlocutoarei sale achiziţia celui mai influent cotidian austriac şi înlocuirea unor ziarişti cu alţii mai apropiaţi de FPOe.

Strache şi-a dat sâmbătă demisia din postul de vicecancelar şi din cel de preşedinte al FPOe, dar a acuzat ”o campanie de dezinformare” împotriva sa. Însă el a admis că a căzut cu naivitate în capcana întinsă de nişte ”agenţi provocatori” care l-au invitat la o întâlnire ”stropită cu alcool” într-o vilă în care aceştia instalaseră microfoane şi camere ascunse.

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending