Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune un mecanism care va sprijini tehnic şi financiar statele care se pregătesc să adere la euro

Published

on

Pentru următorul buget pe termen lung al UE, pentru perioada 2021-2027, Comisia Europeană (CE) propune crearea unui Program de sprijin pentru reforme şi a unei Funcţii de stabilizare a investiţiilor, se arată într-un comunicat al CE.

Ambele propuneri fac parte dintr-o agendă mai cuprinzătoare care urmăreşte aprofundarea uniunii economice şi monetare a Europei şi utilizarea bugetului UE pentru a consolida performanţele şi rezilienţa economiilor noastre interdependente.

Propunerile îmbină principiile fundamentale ale solidarităţii şi responsabilităţii la toate nivelurile şi dau curs angajamentelor asumate de preşedintele Juncker în discursul său privind starea Uniunii din 2017. Propunerile se bazează, de asemenea, pe viziunea prezentată în Raportul celor cinci preşedinţi din iunie 2015, în documentul de reflecţie din mai 2017 şi în Foaia de parcurs a Comisiei pentru aprofundarea uniunii economice şi monetare a UE din decembrie anul trecut, care este articulată în jurul a trei principii centrale: unitatea, eficienţa şi responsabilitatea democratică. Propunerile vor permite ancorarea fermă a zonei euro în bugetul pe termen lung al Uniunii.

Foto: europarl.europa.eu

Programul de sprijin pentru reforme, cu un buget total de 25 de miliarde de euro, va sprijini reformele prioritare din toate statele membre ale UE. Acesta cuprinde trei elemente: un instrument de realizare a reformelor, care va furniza sprijin financiar pentru reforme; un instrument de sprijin tehnic, care va permite furnizarea şi partajarea de cunoştinţe tehnice de specialitate şi un mecanism de convergenţă, care va sprijini statele membre pe calea aderării la euro.

Funcţia europeană de stabilizare a investiţiilor va contribui la stabilizarea nivelului investiţiilor publice şi la facilitarea unei redresări economice rapide în cazul unor şocuri economice majore în statele membre din zona euro şi în statele participante la mecanismul european al cursului de schimb (ERM II). Acest instrument va completa rolul pe care îl îndeplinesc stabilizatorii automaţi existenţi la nivel naţional. Sub rezerva respectării unor criterii stricte legate de soliditatea politicilor fiscale şi macroeconomice, pot fi mobilizate rapid, prin acest instrument, împrumuturi cu o valoare de până la 30 de miliarde de euro, însoţite de o subvenţionare a ratei dobânzii care să acopere costurile acestora.

Preşedintele Jean-Claude Juncker a declarat: “Miza principală a uniunii economice şi monetare este aceea de a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale tuturor cetăţenilor europeni. Acum, când ne îndreptăm privirile spre viitor şi către sărbătorirea a 20 de ani de la lansarea monedei noastre unice, trebuie să oferim UE şi zonei euro instrumentele de care au nevoie pentru a furniza şi mai multă prosperitate şi stabilitate europenilor. Obiectivul propunerilor este acela de a face din uniunea economică şi monetară forţa protectoare şi unificatoare care fost menită să fie încă de la început. Comisia angrenează resursele bugetului UE pentru a stimula performanţa, rezilienţa şi capacitatea de răspuns a tuturor statelor membre, fie ele deja state membre ale zonei euro sau state care se pregătesc să adere la euro. Euro este moneda Uniunii noastre, iar o zonă euro puternică şi stabilă este esenţială atât pentru membrii săi, cât şi pentru UE în ansamblu”.

La rândul său, Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele responsabil pentru moneda euro şi dialogul social, precum şi pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital, a afirmat: “Astăzi mai parcurgem o etapă în direcţia finalizării uniunii economice şi monetare a Europei. Prin promovarea reformelor naţionale şi prin stabilizarea investiţiilor publice în perioadele de recesiune, propunerile noastre vor consolida rezilienţa economiilor statelor membre luate izolat şi a zonei euro în ansamblul său. De asemenea, propunem un instrument specific care să sprijine reformele din statele membre care se pregătesc să adere la euro. Obiectivul nostru ultim este acela de a asigura standarde de viaţă şi sociale mai bune pentru toţi europenii”.

Programul de sprijin pentru reforme propus va furniza sprijin financiar şi tehnic tuturor statelor membre ale UE pentru a le permite să continue şi să realizeze reforme prin care să-şi modernizeze economiile, în special reformele identificate drept prioritare în contextul semestrului european. Va fi oferit sprijin specific şi acelor state membre care doresc să adere la zona euro. Programul de sprijin pentru reforme va avea un buget total de 25 de miliarde de euro şi va sprijini eforturile de reformă în domenii precum piaţa produselor şi piaţa muncii, educaţie, sistemele fiscale, pieţele de capital, mediul de afaceri, investiţiile în capitalul uman şi reformele administraţiei publice. Programul de sprijin pentru reforme va fi deschis tuturor statelor membre care doresc să beneficieze de acesta. Acesta cuprinde trei instrumente distincte şi complementare: de realizare a reformelor, de sprijin tehnic şi un mecanism de convergenţă, care va sprijini statele membre pe calea aderării la euro.

Instrumentul de realizare a reformelor, cu un buget disponibil pentru toate statele membre de 22 de miliarde de euro, care va furniza sprijin financiar pentru realizarea reformelor-cheie identificate în contextul semestrului european. În ultimele luni s-a purtat un dialog intens cu statele membre cu privire la modul în care ar putea fi dezvoltat acest nou instrument în viitor, inclusiv prin lansarea unui proiect-pilot cu Portugalia.

Instrumentul de sprijin tehnic, care va ajuta statele membre să pună la punct şi să realizeze reforme şi să îşi amelioreze capacitatea administrativă. Acest instrument beneficiază de experienţa Serviciului de sprijin pentru reforme structurale, care, în ultimii ani, a oferit sprijin pentru mai mult de 440 de proiecte de reformă din 24 de state membre. Instrumentul este deschis tuturor statelor membre şi dispune de un buget de 0,84 miliarde de euro.

Mecanismul de convergenţă, cu un buget de 2,16 miliarde de euro, care va oferi sprijin tehnic şi financiar dedicat statelor membre care au făcut progrese tangibile în direcţia aderării la zona euro. Acest mecanism nu aduce atingere criteriilor în vigoare pentru aderarea la zona euro, ci va oferi sprijin practic pentru a asigura o tranziţie şi o participare cât mai reuşite la euro pentru acele state membre care doresc să adopte moneda comună.

Propunerea de instituire a unei Funcţii europene de stabilizare a investiţiilor are drept scop protejarea investiţiilor publice în cazul unor şocuri asimetrice majore şi sprijinirea unei relansări economice rapide. Aşa cum s-a văzut în perioada crizei, este posibil ca mecanismele de stabilizare existente la nivel naţional să nu fie suficiente pentru a absorbi anumite şocuri macroeconomice şi există adesea riscuri de propagare către alte ţări, ceea ce ar avea un impact negativ deosebit de important asupra nivelului investiţiilor publice şi a economiei reale. Acest nou instrument se concentrează asupra statelor membre din zona euro şi asupra ţărilor care participă la mecanismul cursului de schimb (ERM II) care nu îşi mai pot utiliza politica monetară ca pârghie pentru a face faţă şocurilor.

Noua funcţie va completa setul de instrumente existente la nivel naţional şi european, pe de o parte, pentru prevenirea apariţiei crizelor, inclusiv prin semestrul european şi fondurile europene corespondente, şi, pe de altă parte, pentru abordarea situaţiilor de dificultate financiară, prin asistenţa acordată prin Mecanismul european de stabilitate şi prin asistenţa pentru balanţa de plăţi.

În cazul unor şocuri asimetrice majore, Funcţia europeană de stabilizare a investiţiilor va furniza până la 30 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi reciproce (back-to-back) garantate din bugetul UE. Pentru a reduce la minimum riscul de hazard moral, statele membre vor trebui să respecte criterii stricte de eligibilitate, bazate pe politici financiare şi macroeconomice solide.

Împrumuturile vor oferi sprijin financiar suplimentar în situaţiile în care finanţele publice nu mai fac faţă şi ar trebui să vizeze cu precădere menţinerea unor investiţii publice favorabile creşterii, ceea ce, la rândul său, va permite ca un număr mai mare de persoane să-şi păstreze locurile de muncă şi ca economia să se redreseze mai rapid.

De asemenea, va fi inclusă o componentă de grant pentru a acoperi integral costurile aferente dobânzilor. Va fi înfiinţat un nou Fond de sprijinire a stabilizării, care va strânge contribuţii de la statele membre corespunzând unei părţi din veniturile lor monetare provenite din activele deţinute în schimbul bancnotelor furnizate (ceea ce se cheamă în mod obişnuit “senioraj”). Veniturile din acest fond vor fi alocate bugetului UE pentru a acoperi subvenţionarea ratei dobânzii pentru statele membre eligibile. O astfel de subvenţionare a ratei dobânzii este importantă pentru a face instrumentul logic din punct de vedere financiar.

Astfel cum se prevedea în decembrie 2017, funcţia de stabilizare poate fi completată, în timp, cu resurse de finanţare suplimentare, provenite din afara bugetului UE, de exemplu prin conferirea unui rol posibil Mecanismului European de Stabilitate (MES) sau viitorului Fond Monetar European, şi cu un posibil mecanism de asigurare voluntară, care ar urma să fie instituit de statele membre. Fondul de sprijinire a stabilizării poate să servească, de asemenea, drept un instrument util în acest context.

Citiți și: Raportul de Convergență 2018. Comisia Europeană: România îndeplineşte unu din patru criterii necesare aderării la zona euro

Potrivit raportului de convergenţă pe 2018 publicat recent de Comisia Europeană, cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro, respectiv România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia şi Suedia, prezintă în general o convergenţă nominală considerabilă, însă niciunul nu îndeplineşte toate condiţiile formale pentru aderarea la zona euro.

Concluziile raportului arată că toate statele membre vizate îndeplinesc criteriul privind finanţele publice; Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria şi Suedia îndeplinesc criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung, în timp ce Bulgaria, Croaţia, Polonia şi Suedia îndeplinesc şi criteriul referitor la stabilitatea preţurilor.

 

.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen felicită statele baltice, la 30 de ani de la realizarea ”lanțului libertății”: Astăzi, o Europă întreagă este mândră de curajul și determinarea voastră

Published

on

© European Parliament/ Facebook

Viitorul președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, salută gestul impresionant al țărilor baltice, care acum 30 de ani au format ”Lanțul Baltic”, numit și ”Lanțul Libertății” prin care aproximativ 2 milioane de oameni au format un lanț uman de peste 600 de km și au cerut  să le fie respectată libertatea.

”Felcitări statelor baltice! Ce demonstrație minunată ne-au oferit cetățenii Estoniei, Latviei și Lituaniei, care și-au apărat libertatea și viitorul democratic! Estonia, Latvia și Lituania reprezintă cu adevărat valori europene. Astăzi, o Europă întreagă este mândră de curajul și determinarea voastră”.

 

Lanțul Baltic, numit și Lanțul Libertății a fost o demonstrație politică pașnică ce a avut loc la 23 august 1989.

Aproximativ două milioane de oameni și-au dat mâinile formând un lanț uman lung de peste 600 km de-a lungul celor trei Țări Baltice – RSS Estonă, RSS Letonă și RSS Lituaniană, republici ale Uniunii Sovietice.

El a marcat comemorarea a 50 de ani de la semnaraea pactului Ribbentrop-Molotov dintre Uniunea Sovietică și Germania Nazistă. Pactul și protocolul său adițional secret au împărțit Europa de Est în sfere de influență și au dus la ocuparea Țărilor Baltice în 1940.

Evenimentul a fost organizat de mișcările baltice pro-independență. Protestul a fost gândit pentru a atrage atenția întregii lumi arătând dorința populară de independență în cele trei entități.

El a ilustrat și solidaritatea între cele trei popoare. A fost descris ca o campanie de publicitate eficientă și ca o scenă emoționantă și impresionantă vizual. Evenimentul a dat ocazia activiștilor baltici să mediatizeze ocupația sovietică ilegală și să pună problema independenței Țărilor Baltice nu ca chestiune politică, ci ca problemă de morală.

 În șase luni de la protest, Lituania a devenit prima republică sovietică ce și-a declarat independența.

Citiți și: Mesajul Comisiei Europene de Ziua Comemorării Victimelor Tuturor Regimurilor Totalitare și Autoritare: O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere pe care o facem în fiecare zi

Citiți și: România a semnat alături de Estonia, Letonia, Lituania și Polonia o declarație comună la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov

 

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Mesajul Comisiei Europene de Ziua Comemorării Victimelor Tuturor Regimurilor Totalitare și Autoritare: O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere pe care o facem în fiecare zi

Published

on

© European Commision/ Twitter

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmeramns, împreună cu comisarul european, Věra Jourová, au prezentat o declarație comună de Ziua Europeană a Comemorării Victimelor Regimurilor Totatliate și Autoritate: „În fiecare an, la 23 august, comemorăm milioanele de victime ale tuturor regimurilor totalitare”.

”În această zi, în 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică semnau Pactul Ribbentrop-Molotov, deschizând astfel un capitol întunecat din istoria europeană. O perioadă în care cetățenii nici nu erau liberi să ia propriile decizii, nici nu aveau vreun cuvânt de spus pentru a influența deciziile politice. O Europă în care libertatea și democrația nu erau decât un vis. ”

Guvernul rus a decis să publice protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov și  să fie expus de Arhiva Federală odată cu împlinirea a 80 de ani de la semnarea lui la Moscova, la 23 august 1939, într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret.

Citiți și: Moscova a publicat protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov la 80 de ani de la semnare pe fondul diviziunilor din societatea rusă

Tot vineri, 23 august 2019, Miniștrii afacerilor externe din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România au semnat vineri o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov în care fac apel la guvernele tuturor țărilor europene să ofere atât sprijin moral, cât și material pentru investigațiile în curs ce vizează regimurile totalitare.

Citiți și:România a semnat alături de Estonia, Letonia, Lituania și Polonia o declarație comună la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov

© Wikipedia

Anul acesta sărbătorim și 30 de ani de la evenimentele din 1989, atunci când cetățenii din Europa Centrală și de Est s-au revoltat și au făcut o breșă în Cortina de Fier, accelerându-i căderea. Acțiunile curajoase ale cetățenilor au readus libertatea și democrația în întreaga Europă. 

Aceste acțiuni au contribuit la depășirea dezbinărilor și la unificarea Europei. Este vorba, așadar, de o moștenire europeană colectivă, pe care cu toții trebuie să o prețuim, să o alimentăm și să o apărăm. 

Din 1939 și până acum au trecut 80 de ani, iar generația care a cunoscut flagelul totalitarismului aproape că nu mai este printre noi; istoria vie se transformă în istorie scrisă.

De aceea trebuie să păstrăm vii aceste amintiri care să inspire și să ghideze noile generații în apărarea drepturilor fundamentale, a statului de drept și a democrației. Aceste valori ne definesc. Suntem uniți în condamnarea fermă a oricărui regim totalitar și autoritar. O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere pe care o facem în fiecare zi”, este scris în delcarația Comisiei Europene.

 


Context

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, prin care a fost împărțită Europa Centrală și de Est și care a dus la încălcarea drepturilor fundamentale a zeci de milioane de oameni într-una dintre cele mai întunecate perioade din istoria continentului nostru. Chiar și după sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial, mulți europeni au continuat să sufere zeci de ani sub regimuri totalitare.

La 23 august 1989 a avut loc protestul cunoscut sub denumirea „Calea Baltică”, eveniment care a coincis cu comemorarea a 50 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov. Cetățenii din țările baltice au format un lanț uman de 600 de kilometri care a străbătut Estonia, Letonia și Lituania. A fost o demonstrație pașnică prin care cele trei țări și-au unit forțele în lupta pentru libertate.

Anul acesta se împlinesc, de asemenea, 30 de ani de la Picnicul paneuropean, o demonstrație pentru pace care a avut loc la 19 august 1989 în Sopron, un oraș de lângă granița Ungariei cu Austria. Cetățenii s-au adunat în jurul gardului de frontieră pentru a-și manifesta solidaritatea și prietenia în cadrul unui eveniment organizat de autoritățile din ambele țări. Picnicul paneuropean este unul dintre evenimentele din 1989 care au deschis calea către unificare și către căderea Cortinei de Fier. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Eurodeputat și fost primar al orașului Dubrovnik, Dubravka Šuica este propunerea Croației pentru poziția de comisar european

Published

on

© Dubravka Suica Website

Croația a devenit miercuri cel de-al 24-lea stat al Uniunii Europene care a trimis Ursulei von der Leyen, președintele ales al Comisiei Europene, propunerea sa de comisar în viitorul executiv european, Dubravka Šuica, fost primar al orașului Dubrovnik și actual membru al Parlamentului European.

Miercuri, prim-ministrul croat Andrej Plenković, a anunțat că o va nominaliza pe europarlamentarul Dubravka Šuica în funcția de viitorul său comisar european, scrie The Parliament Magazine.

Ea este o bună cunoscătoare a unei game largi de teme europene şi sunt sigur că va fi o bună candidată pentru viitoarea Comisie Europeană”, a declarat Plenkovic, citat de agenția de presă croată HINA.

Croația o va nominaliza pe Dubravka Šuica drept comisar în noua Comisie Europeană”, a scris și Šuica, pe contul său de Twitter, distribuind un articol de presă dedicat acestui subiect.

Aceasta face parte din partidul de guvernământ de centru-dreapta din Croația și este în prezent vicepreședinte al grupului Partidului Poporului European din Parlament European. Dubravka Šuica este membru al PE din 2013, anul aderării Croației la UE, și a fost realeasă la alegerile europene din 2014 și din 2019.

Până în prezent, 24 de țări membre ale UE și-au oficializat propunerile de comisar europeanDin cele 24 de propuneri, doisprezece sunt femei, inclusiv Portugalia și România, care au transmis două propuneri, un bărbat și o femeie. Țările care nu și-au nominalizat încă nicio propunere de comisar european pentru mandatul 2019-2024 sunt: Belgia, Franța, Italia și Marea Britanie. În ce privește Marea Britanie, premierul Boris Johnson a anunțat că Londra nu va veni cu nicio propunere dat fiind faptul că Regatul Unit urmează să părăsească Uniunea Europeană la 31 octombrie 2019. Potrivit celor mai recente informații, Belgia ar urma să îl nominalizeze pe ministrul de Externe Didier Reynders, în timp ce Franța ar putea să o propună pe Florence Parly, actualul ministru al Apărării. Situația Italiei este mai complicată în condițiile crizei politice care are loc la Roma și în urma demisiei guvernului condus de Giuseppe Conte.

Croația este cea de-a 24-a țară care și-a oficializat propunerea/ propunerile de comisar european, în condițiile în care propunerile Germaniei, Spaniei, Olandei sau Danemarcei au rezultat în urma negocierilor dintre liderii europene, Ursula von der Leyen (Germania) fiind aleasă președintă a Comisiei Europene, iar Josep Borrell (Spania) fiind nominalizat oficial pentru poziția de Înalt Reprezentant și vicepreședinte al Comisiei Europene. În egală măsură, von der Leyen a promis că Frans Timmermans (Olanda) și Margrethe Vestager (Danemarca) vor ocupa poziții de prim-vicepreședinți în noua Comisie Europeană.

Până în prezent și-au mai nominalizat propunerile de comisar următoarele țări: Austria (Johannes Hahn – un nou mandat), Bulgaria (Mariya Gabriel – un nou mandat), Cehia (Vera Jourova – un nou mandat), Cipru (Stella Kyriakides), Estonia (Kadri Simson), Ungaria (László Trócsányi), Finlanda (Jutta Urpilainen), Grecia (Margaritis Schinas), Irlanda (Phil Hogan – un nou mandat), Letonia (Valdis Dombrovskis – un nou mandat), Lituania (Virginijus Sinkevičius), Luxemburg (Nicolas Schmit), Malta (Helena Dalli), Polonia (Krzysztof Szczerski), Portugalia (Elisa Ferreira sau Pedro Marques), România (Dan Nica sau Rovana Plumb), Slovacia (Maros Sefcovic – un nou mandat), Slovenia (Janez Lenarcic) și Suedia (Ylva Johansson).

Nouă sunt membri ai Partidului Popular European (PPE- dreapta), inclusiv Ursula von der Leyen: Johannes Hahn (Austria – în exerciţiu), Mariya Gabriel (Bulgaria – în exerciţiu), Stella Kyriakidou (Cipru – nouă), Dubravka Šuica (Croația – nouă), Margaritis Schinas (Grecia – nou), Laszlo Trocsanyi (Ungaria – nou), Phil Hogan (Irlanda – în exerciţiu), Valdis Dombrovskis (Letonia – în exerciţiu).

Alţi nouă fac parte din partide social-democrate (PES): Jutta Urpilainen (Finlanda – nouă), Nicolas Schmit (Luxemburg – nou), Helena Dalli (Malta – nouă), Frans Timmermans (Olanda – în exerciţiu), Portugalia (Elisa Ferreira sau Pedro Marques – nouă/ nou), Dan Nica sau Rovana Plumb (România – nou/ nouă), Maros Sefcovic (Slovacia – în exerciţiu), Josep Borrell (Spania – nou), Ylva Johansson (Suedia – nouă).

Vera Jourova (Cehia – în exerciţiu), Margrethe Vestager (Danemarca – în exerciţiu) şi Kadri Simson (Estonia – nouă) sunt membre ale familiei liberale (ALDE).

Candidatul lituanian Virginijus Sinkevicius este afiliat Verzilor, slovenul Janez Lenarcic este independent, iar polonezul Krzysztof Szczerski este membru al partidului Lege şi Justiţie (PiS), aparţinând dreptei eurosceptice din PE – Alianța Conservatorilor și Reformiștilor Europeni.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending