Pentru următorul buget pe termen lung al UE, pentru perioada 2021-2027, Comisia Europeană (CE) propune crearea unui Program de sprijin pentru reforme şi a unei Funcţii de stabilizare a investiţiilor, se arată într-un comunicat al CE.

Ambele propuneri fac parte dintr-o agendă mai cuprinzătoare care urmăreşte aprofundarea uniunii economice şi monetare a Europei şi utilizarea bugetului UE pentru a consolida performanţele şi rezilienţa economiilor noastre interdependente.

Propunerile îmbină principiile fundamentale ale solidarităţii şi responsabilităţii la toate nivelurile şi dau curs angajamentelor asumate de preşedintele Juncker în discursul său privind starea Uniunii din 2017. Propunerile se bazează, de asemenea, pe viziunea prezentată în Raportul celor cinci preşedinţi din iunie 2015, în documentul de reflecţie din mai 2017 şi în Foaia de parcurs a Comisiei pentru aprofundarea uniunii economice şi monetare a UE din decembrie anul trecut, care este articulată în jurul a trei principii centrale: unitatea, eficienţa şi responsabilitatea democratică. Propunerile vor permite ancorarea fermă a zonei euro în bugetul pe termen lung al Uniunii.

Foto: europarl.europa.eu

Programul de sprijin pentru reforme, cu un buget total de 25 de miliarde de euro, va sprijini reformele prioritare din toate statele membre ale UE. Acesta cuprinde trei elemente: un instrument de realizare a reformelor, care va furniza sprijin financiar pentru reforme; un instrument de sprijin tehnic, care va permite furnizarea şi partajarea de cunoştinţe tehnice de specialitate şi un mecanism de convergenţă, care va sprijini statele membre pe calea aderării la euro.

Funcţia europeană de stabilizare a investiţiilor va contribui la stabilizarea nivelului investiţiilor publice şi la facilitarea unei redresări economice rapide în cazul unor şocuri economice majore în statele membre din zona euro şi în statele participante la mecanismul european al cursului de schimb (ERM II). Acest instrument va completa rolul pe care îl îndeplinesc stabilizatorii automaţi existenţi la nivel naţional. Sub rezerva respectării unor criterii stricte legate de soliditatea politicilor fiscale şi macroeconomice, pot fi mobilizate rapid, prin acest instrument, împrumuturi cu o valoare de până la 30 de miliarde de euro, însoţite de o subvenţionare a ratei dobânzii care să acopere costurile acestora.

Preşedintele Jean-Claude Juncker a declarat: “Miza principală a uniunii economice şi monetare este aceea de a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale tuturor cetăţenilor europeni. Acum, când ne îndreptăm privirile spre viitor şi către sărbătorirea a 20 de ani de la lansarea monedei noastre unice, trebuie să oferim UE şi zonei euro instrumentele de care au nevoie pentru a furniza şi mai multă prosperitate şi stabilitate europenilor. Obiectivul propunerilor este acela de a face din uniunea economică şi monetară forţa protectoare şi unificatoare care fost menită să fie încă de la început. Comisia angrenează resursele bugetului UE pentru a stimula performanţa, rezilienţa şi capacitatea de răspuns a tuturor statelor membre, fie ele deja state membre ale zonei euro sau state care se pregătesc să adere la euro. Euro este moneda Uniunii noastre, iar o zonă euro puternică şi stabilă este esenţială atât pentru membrii săi, cât şi pentru UE în ansamblu”.

La rândul său, Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele responsabil pentru moneda euro şi dialogul social, precum şi pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital, a afirmat: “Astăzi mai parcurgem o etapă în direcţia finalizării uniunii economice şi monetare a Europei. Prin promovarea reformelor naţionale şi prin stabilizarea investiţiilor publice în perioadele de recesiune, propunerile noastre vor consolida rezilienţa economiilor statelor membre luate izolat şi a zonei euro în ansamblul său. De asemenea, propunem un instrument specific care să sprijine reformele din statele membre care se pregătesc să adere la euro. Obiectivul nostru ultim este acela de a asigura standarde de viaţă şi sociale mai bune pentru toţi europenii”.

Programul de sprijin pentru reforme propus va furniza sprijin financiar şi tehnic tuturor statelor membre ale UE pentru a le permite să continue şi să realizeze reforme prin care să-şi modernizeze economiile, în special reformele identificate drept prioritare în contextul semestrului european. Va fi oferit sprijin specific şi acelor state membre care doresc să adere la zona euro. Programul de sprijin pentru reforme va avea un buget total de 25 de miliarde de euro şi va sprijini eforturile de reformă în domenii precum piaţa produselor şi piaţa muncii, educaţie, sistemele fiscale, pieţele de capital, mediul de afaceri, investiţiile în capitalul uman şi reformele administraţiei publice. Programul de sprijin pentru reforme va fi deschis tuturor statelor membre care doresc să beneficieze de acesta. Acesta cuprinde trei instrumente distincte şi complementare: de realizare a reformelor, de sprijin tehnic şi un mecanism de convergenţă, care va sprijini statele membre pe calea aderării la euro.

Instrumentul de realizare a reformelor, cu un buget disponibil pentru toate statele membre de 22 de miliarde de euro, care va furniza sprijin financiar pentru realizarea reformelor-cheie identificate în contextul semestrului european. În ultimele luni s-a purtat un dialog intens cu statele membre cu privire la modul în care ar putea fi dezvoltat acest nou instrument în viitor, inclusiv prin lansarea unui proiect-pilot cu Portugalia.

Instrumentul de sprijin tehnic, care va ajuta statele membre să pună la punct şi să realizeze reforme şi să îşi amelioreze capacitatea administrativă. Acest instrument beneficiază de experienţa Serviciului de sprijin pentru reforme structurale, care, în ultimii ani, a oferit sprijin pentru mai mult de 440 de proiecte de reformă din 24 de state membre. Instrumentul este deschis tuturor statelor membre şi dispune de un buget de 0,84 miliarde de euro.

Mecanismul de convergenţă, cu un buget de 2,16 miliarde de euro, care va oferi sprijin tehnic şi financiar dedicat statelor membre care au făcut progrese tangibile în direcţia aderării la zona euro. Acest mecanism nu aduce atingere criteriilor în vigoare pentru aderarea la zona euro, ci va oferi sprijin practic pentru a asigura o tranziţie şi o participare cât mai reuşite la euro pentru acele state membre care doresc să adopte moneda comună.

Propunerea de instituire a unei Funcţii europene de stabilizare a investiţiilor are drept scop protejarea investiţiilor publice în cazul unor şocuri asimetrice majore şi sprijinirea unei relansări economice rapide. Aşa cum s-a văzut în perioada crizei, este posibil ca mecanismele de stabilizare existente la nivel naţional să nu fie suficiente pentru a absorbi anumite şocuri macroeconomice şi există adesea riscuri de propagare către alte ţări, ceea ce ar avea un impact negativ deosebit de important asupra nivelului investiţiilor publice şi a economiei reale. Acest nou instrument se concentrează asupra statelor membre din zona euro şi asupra ţărilor care participă la mecanismul cursului de schimb (ERM II) care nu îşi mai pot utiliza politica monetară ca pârghie pentru a face faţă şocurilor.

Noua funcţie va completa setul de instrumente existente la nivel naţional şi european, pe de o parte, pentru prevenirea apariţiei crizelor, inclusiv prin semestrul european şi fondurile europene corespondente, şi, pe de altă parte, pentru abordarea situaţiilor de dificultate financiară, prin asistenţa acordată prin Mecanismul european de stabilitate şi prin asistenţa pentru balanţa de plăţi.

În cazul unor şocuri asimetrice majore, Funcţia europeană de stabilizare a investiţiilor va furniza până la 30 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi reciproce (back-to-back) garantate din bugetul UE. Pentru a reduce la minimum riscul de hazard moral, statele membre vor trebui să respecte criterii stricte de eligibilitate, bazate pe politici financiare şi macroeconomice solide.

Împrumuturile vor oferi sprijin financiar suplimentar în situaţiile în care finanţele publice nu mai fac faţă şi ar trebui să vizeze cu precădere menţinerea unor investiţii publice favorabile creşterii, ceea ce, la rândul său, va permite ca un număr mai mare de persoane să-şi păstreze locurile de muncă şi ca economia să se redreseze mai rapid.

De asemenea, va fi inclusă o componentă de grant pentru a acoperi integral costurile aferente dobânzilor. Va fi înfiinţat un nou Fond de sprijinire a stabilizării, care va strânge contribuţii de la statele membre corespunzând unei părţi din veniturile lor monetare provenite din activele deţinute în schimbul bancnotelor furnizate (ceea ce se cheamă în mod obişnuit “senioraj”). Veniturile din acest fond vor fi alocate bugetului UE pentru a acoperi subvenţionarea ratei dobânzii pentru statele membre eligibile. O astfel de subvenţionare a ratei dobânzii este importantă pentru a face instrumentul logic din punct de vedere financiar.

Astfel cum se prevedea în decembrie 2017, funcţia de stabilizare poate fi completată, în timp, cu resurse de finanţare suplimentare, provenite din afara bugetului UE, de exemplu prin conferirea unui rol posibil Mecanismului European de Stabilitate (MES) sau viitorului Fond Monetar European, şi cu un posibil mecanism de asigurare voluntară, care ar urma să fie instituit de statele membre. Fondul de sprijinire a stabilizării poate să servească, de asemenea, drept un instrument util în acest context.

Citiți și: Raportul de Convergență 2018. Comisia Europeană: România îndeplineşte unu din patru criterii necesare aderării la zona euro

Potrivit raportului de convergenţă pe 2018 publicat recent de Comisia Europeană, cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro, respectiv România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia şi Suedia, prezintă în general o convergenţă nominală considerabilă, însă niciunul nu îndeplineşte toate condiţiile formale pentru aderarea la zona euro.

Concluziile raportului arată că toate statele membre vizate îndeplinesc criteriul privind finanţele publice; Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria şi Suedia îndeplinesc criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung, în timp ce Bulgaria, Croaţia, Polonia şi Suedia îndeplinesc şi criteriul referitor la stabilitatea preţurilor.

.