Oleg Roibu, directorul juridic și de politici publice eMAG, consideră că Actul Legislativ privind Serviciile Digitale, propus de Comisia Europeană, este unul ”echilibrat” și că impactul acestei propuneri în ceea ce privește eMAG ”este foarte, foarte mic pentru că majoritatea lucrurilor sunt deja implementate de noi”.
Oleg Roibu a participat vineri la o dezbatere organizată de Europuls și Biroul Parlamentului European în România intitulată ”Reglementarea serviciilor digitale în UE. Noile măsuri propuse prin Actul Legislativ privind Serviciile Digitale”.
Făcând trimitere la propunerea Executivului european mai sus amintită, directorul juridic eMAG a punctat că ”ar mai fi câteva aspecte de clarificat sau abordat într-o manieră diferită”.
În acest sens, Roibu a semnalat că noul Act legislativ privind serviciile digitale are ”o abordare orizontală cu privire la conținutul de pe platforme. Poate ar fi potrivit să se facă diferența între diversele tipuri de platforme: vorbim de tipuri de platforme de comerț electronic, dar avem și platforme de video-sharing, de socializare, unde conținutul este diferit. Abordarea cu care vine această propunere este o abordare clasică pe care am mai avut-o și în directiva e-commerce în care tot conținutul este tratat în același fel, cu precădere în zona de social network. Trebuie să spunem că propunerea vine cu o diferențiere între platformele europene, care sunt de obicei mai mici. Platformele care sunt foarte, foarte largi au obligații specifice. Dacă ne dorim să avem o piață unică digitală în care campionii europeni reușesc și devin relevanți la nivel global, atunci este nevoie de o perioadă în care să beneficieze de un regim juridic mai puțin restrictiv”, a completat Oleg Roibu.
În viziunea sa, este nevoie de o analiză obiectivă a obligațiilor de transparență cuprinse în propunere pentru a vedea dacă ”sunt utile pentru că, aparent, nu se înțelege foarte clar care este beneficiul public la transparenței anumitor aspecte. Pe de o parte, vorbim de niște secrete de afaceri, pe de altă parte, trebuie să vedem care este beneficiul produs”, a explicat Roibu.
”Observăm în această propunere o serie de obligații care ar putea fi interpretate ca suprapunându-se cu obligații similare sub prevederi similare în legislația existentă. Pentru o platformă este foarte important să aibă cadrul legal în care activează. În această perioadă în care creăm piața unică digitală, vedem adesea obligații sau concepte similare cu mai multe acte normative, exemplu care este de evitat. În ceea ce privește armonizarea cadrului legal la nivel european, este un deziderat agreat de toate părțile implicate în aceste procese, dar cred că trebuie să muncim puțin mai mult”, a mai punctat direcotrul juridic eMAG.
Pe de altă parte, acesta a salutat faptul că propunerea este ”una echilibrată” și că menține câteva principii care se regăsesc și în Directiva e-commerce, și anume principiul țării de origine, interzicerea unei obligații de monitorizare generală și principiul de răspundere limitată.
”Această propunere a Comisiei Europene este una foarte echilibrată. Pe parcursul procesului legislativ, ne așteptăm să sufere modificări. Sperăm însă să fie modificări cumva în linie cu spiritul pe care l-a dat Comisia. Platformele sunt un mijloc prin care utilizatorii intră în relație cu consumatorii profesioniști iar răspunderea celor din urmă rămâne acolo, nu este transformată către platformă. Este importat că noile reguli se vor aplica și intermediarilor care furnizează servicii clienților stabiliți în UE, dar și celor stabiliți în țările terțe. Piața unică europeană trebuie să reprezintă un level playing field pentru toată lumea”, a explicat directorul juridic al eMAG.
În ceea ce privește impactul acestei noi reglementări asupra eMAG, Oleg Roibu a precizat că este unul ”foarte, foarte mic pentru că majoritatea lucrurilor sunt deja implementate de noi”.
”Un alt principiu important pe care noi la eMag îl implementăm este ”know your business customer”. Este o formă mai ușoară a ceea ce fac băncile. Este un concept importat de a obține informații despre cei care vând online și astfel are loc o diminuare a apariției produselor neconforme sau conținutului ilegal”, a completat Oleg Roibu.
Amintim că Executivul european a propus la mijlocul lunii decembrie a anului trecut o reformă ambițioasă a spațiului digital și un set cuprinzător de norme noi pentru toate tipurile de servicii digitale, printre care platformele de comunicare socială, piețele online și alte platforme online care operează în Uniunea Europeană: Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale.
În temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale, se vor institui obligații juridice la nivelul UE pentru toate serviciile digitale care conectează consumatorii la bunuri, servicii sau conținut, inclusiv noi proceduri pentru eliminarea mai rapidă a conținutului ilegal, precum și o protecție cuprinzătoare a drepturilor fundamentale ale utilizatorilor online.
Noul cadru va reechilibra drepturile și responsabilitățile utilizatorilor, ale platformelor intermediare și ale autorităților publice și are la bază valorile europene – printre care respectarea drepturilor omului, a libertății, a democrației, a egalității și a statului de drept. Propunerea completează Planul de acțiune pentru democrația europeană, care vizează sporirea rezilienței democrațiilor.
Concret, Actul legislativ privind serviciile digitale va introduce o serie de obligații noi, armonizate la nivelul UE pentru serviciile digitale, calibrate cu atenție în funcție de dimensiunea și impactul acestor servicii, cum ar fi:
- norme privind eliminarea bunurilor, serviciilor sau a conținuturilor ilegale online;
- garanții pentru utilizatorii al căror conținut a fost eliminat în mod eronat de către platforme;
- noi obligații pentru platformele foarte mari de a lua măsuri bazate pe riscuri pentru a preveni utilizarea abuzivă a sistemelor lor;
- măsuri ample de asigurare a transparenței, inclusiv în ceea ce privește publicitatea online și algoritmii utilizați pentru a recomanda conținuturi utilizatorilor;
- noi competențe de examinare a modului de funcționare a platformelor, inclusiv prin facilitarea accesului cercetătorilor la datele platformelor-cheie;
- noi norme privind trasabilitatea utilizatorilor profesionali pe piețele online, pentru a contribui la identificarea vânzătorilor de bunuri sau de servicii ilegale;
- un proces inovator de cooperare între autoritățile publice pentru a asigura o aplicare eficace a legislației în întreaga piață unică.
Platformele care ajung la peste 10 % din populația UE (45 de milioane de utilizatori) sunt considerate a avea un caracter sistemic și pentru ele se instituie nu doar obligații specifice de a-și controla propriile riscuri, dar și o nouă structură de supraveghere.
Acest nou cadru de responsabilitate va consta dintr-un consiliu de coordonatori naționali pentru servicii digitale, Comisia având competențe speciale în ceea ce privește supravegherea platformelor foarte mari, inclusiv posibilitatea de a le sancționa în mod direct.