Liderii europeni doresc avansarea lucrărilor pentru implementarea Uniunii Sănătății și a Strategiei Farmaceutice pentru Europa, se arată în concluziile primei zile a reuniunii prin videoconferință a șefilor de stat și de guvern din cele 27 de state membre.

Cei 27 de lideri ai statelor membre s-au reunit prin videoconferință joi, 25 februarie, pentru a discuta despre producția și livrarea de vaccinuri în UE, noile variante mai agresive ale noului coronavirus, restricțiile de călătorie, certificatele de vaccinare și solidaritate internațională. De asemenea, aceșstia au discutat despre lecțiile învățate din această criză pentru a consolida sistemele de sănătate de la nivel național și a îmbunătăți coordonarea europeană.

Citiți și Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

„Deși criza COVID-19 nu s-a încheiat încă, este timpul să începem acum să ne consolidăm viitoarea reziliență în domeniul sănătății. Vom lucra pentru a îmbunătăți coordonarea UE, în conformitate cu competențele Uniunii în temeiul Tratatelor, pentru a asigura o mai bună prevenire, pregătire și răspuns la viitoarele urgențe de sănătate. Ca prioritate, este nevoie de eforturi pentru a ne asigura că UE va avea mijloacele necesare pentru a securiza suficiente vaccinuri și provizii critice pentru toate statele sale membre, pentru a sprijini întregul proces de dezvoltare a vaccinurilor și medicamentelor sigure și eficiente, inclusiv prin investiții timpurii în capacitatea de producție și utilizarea cât mai bună a big data și a tehnologiilor digitale pentru cercetare și asistență medicală. Lucrul la propunerile privind Uniunea Sănătății și Strategia Farmaceutică, inclusiv în ceea ce privește accesul la medicamente în toate statele membre, ar trebui, de asemenea, continuat”, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel.

Citiți și Comisia Europeană ridică un nou pilon al Uniunii Europene a Sănătății prin adoptarea Strategiei Farmaceutice pentru Europa

În acest sens, Consiliul European a invitat Comisia să prezinte un raport până în iunie 2021 cu privire la lecțiile învățate din pandemia COVID-19 până în prezent, urmând să solicite un al doilea astfel de document și în al doilea semestru al anului.

Potrivit concluziilor reuniunii de joi, raportul ar trebui să includă informații cu privire la schimbul de informații, coordonarea, comunicarea și achizițiile publice comune, precum și modalitățile de asigurare a unei capacități adecvate de producție în UE și de a construi rezerve strategice, sprijinind în același timp diversificarea și reziliența lanțurilor globale de aprovizionare medicală.

Citiți și

Liderii de la Bruxelles, apel la o abordare comună privind certificatele de vaccinare anti-COVID pentru a putea fi implementate digital până la vară: Sunt utile pentru a proteja integritatea Pieței Unice

Klaus Iohannis solicită omologilor din UE o abordare coordonată “în scopuri medicale” privind certificatele de vaccinare anti-COVID și un mecanism de donare a vaccinurilor pentru țările terțe

Comisia Europeană lucrează în prezent la crearea unei Uniuni Europene a Sănătății puternice, în care toate țările UE să se pregătească și să reacționeze împreună la crize sanitare, să colaboreze pentru a îmbunătăți prevenirea, tratamentele și monitorizarea unor boli precum cancerul și în care să aibă la dispoziție echipamente medicale inovatoare, la prețuri accesibile. Uniunea europeană a sănătății va contribui la: protejarea mai eficientă a sănătății cetățenilor; dotarea UE și a statelor sale membre cu mijloacele care să le permită să prevină și să facă față mai bine eventualelor pandemii viitoare; îmbunătățirea rezilienței sistemelor de sănătate din Europa. 

Citiți și Uniunea Europeană a Sănătății: Comisia Europeană lansează un „dialog structurat” pentru a aborda vulnerabilitățile în furnizarea de medicamente în UE

Comisia Europeană a lansat vineri, 26 februarie, un dialog structurat cu actorii din lanțul de producție a produselor farmaceutice, ca parte a Strategiei farmaceutice pentru Europa. Dialogul, care include autorități naționale, pacienți și organizații neguvernamentale din domeniul sănătății, precum și comunitatea de cercetare, este organizat cu scopul de a se acumula o mai bună înțelegere a funcționării lanțurilor globale de aprovizionare cu medicamente și de a se identifica cauzele și factorii determinanți ai vulnerabilităților, informează un comunicat.

Inițiativa va contribui la abordarea rezilienței lanțurilor europene de aprovizionare cu produse farmaceutice, în special la dezvoltarea capacității de producție a ingredientelor active critice, a materiilor prime și a medicamentelor din UE pentru a asigura o mai bună pregătire pentru viitoarele pandemii, în lumina experiențelor cu COVID-19 .

Inițiativa ar putea furniza, de asemenea, contribuții la înființarea noii Autorități europene de pregătire și răspuns la situații de urgență (HERA).

Lansarea dialogului urmează unei solicitări a Consiliului European de a consolida autonomia strategică a UE în domeniul produselor farmaceutice, deoarece criza COVID-19 a ridicat îngrijorări cu privire la posibilele lipsuri ale anumitor produse farmaceutice și la o posibilă dependență a UE de importurile de produse farmaceutice din țări terțe.

Vicepreședintele Margaritis Schinas a deschis evenimentul, iar comisarii Stella Kyriakides și Theirry Breton au moderat o masă rotundă cu părțile interesate.

Ministrul Sănătății, Marta Temido, a reprezentat președinția portugheză, iar europarlamentarii Dolores Montserrat și Nathalie Colin-Oesterlé, Parlamentul European.

Coordonat de Comisie, dialogul structurat își propune să genereze informații și analize privind aprovizionarea cu medicamente printr-o serie de ședințe de lucru la nivel de experți.

Acest dialog este una dintre inițiativele emblematice ale Strategiei farmaceutice, adoptată în noiembrie 2020. Dialogul va servi pentru a prezenta, până la sfârșitul acestui an, un set de recomandări politice pentru a aborda vulnerabilitățile identificate în lanțul de aprovizionare cu produse farmaceutice pentru a consolida rezistența sistemelor europene de sănătate. În cele din urmă, va asigura că medicamentele sunt disponibile pentru pacienții care au nevoie și în orice moment în Uniunea Europeană.

Oleg Roibu, directorul juridic și de politici publice eMAG, consideră că Actul Legislativ privind Serviciile Digitale, propus de Comisia Europeană, este unul ”echilibrat” și că impactul acestei propuneri în ceea ce privește eMAG ”este foarte, foarte mic pentru că majoritatea lucrurilor sunt deja implementate de noi”.

Oleg Roibu a participat vineri la o dezbatere organizată de Europuls și Biroul Parlamentului European în România intitulată ”Reglementarea serviciilor digitale în UE. Noile măsuri propuse prin Actul Legislativ privind Serviciile Digitale”.

Făcând trimitere la propunerea Executivului european mai sus amintită, directorul juridic eMAG a punctat că ”ar mai fi câteva aspecte de clarificat sau abordat într-o manieră diferită”.

În acest sens, Roibu a semnalat că noul Act legislativ privind serviciile digitale are ”o abordare orizontală cu privire la conținutul de pe platforme. Poate ar fi potrivit să se facă diferența între diversele tipuri de platforme: vorbim de tipuri de platforme de comerț electronic, dar avem și platforme de video-sharing, de socializare, unde conținutul este diferit. Abordarea cu care vine această propunere este o abordare clasică pe care am mai avut-o și în directiva e-commerce în care tot conținutul este tratat în același fel, cu precădere în zona de social network. Trebuie să spunem că propunerea vine cu o diferențiere între platformele europene, care sunt de obicei mai mici. Platformele care sunt foarte, foarte largi au obligații specifice. Dacă ne dorim să avem o piață unică digitală în care campionii europeni reușesc și devin relevanți la nivel global, atunci este nevoie de o perioadă în care să beneficieze de un regim juridic mai puțin restrictiv”, a completat Oleg Roibu.

În viziunea sa, este nevoie de o analiză obiectivă a obligațiilor de transparență cuprinse în propunere pentru a vedea dacă ”sunt utile pentru că, aparent, nu se înțelege foarte clar care este beneficiul public la transparenței anumitor aspecte. Pe de o parte, vorbim de niște secrete de afaceri, pe de altă parte, trebuie să vedem care este beneficiul produs”, a explicat Roibu.

”Observăm în această propunere o serie de obligații care ar putea fi interpretate ca suprapunându-se cu obligații similare sub prevederi similare în legislația existentă. Pentru o platformă este foarte important să aibă cadrul legal în care activează. În această perioadă în care creăm piața unică digitală, vedem adesea obligații sau concepte similare cu mai multe acte normative, exemplu care este de evitat. În ceea ce privește armonizarea cadrului legal la nivel european, este un deziderat agreat de toate părțile implicate în aceste procese, dar cred că trebuie să muncim puțin mai mult”, a mai punctat direcotrul juridic eMAG.

Pe de altă parte, acesta a salutat faptul că propunerea este ”una echilibrată” și că menține câteva principii care se regăsesc și în Directiva e-commerce, și anume principiul țării de origine, interzicerea unei obligații de monitorizare generală și principiul de răspundere limitată.

”Această propunere a Comisiei Europene este una foarte echilibrată. Pe parcursul procesului legislativ, ne așteptăm să sufere modificări. Sperăm însă să fie modificări cumva în linie cu spiritul pe care l-a dat Comisia. Platformele sunt un mijloc prin care utilizatorii intră în relație cu consumatorii profesioniști iar răspunderea celor din urmă rămâne acolo, nu este transformată către platformă. Este importat că noile reguli se vor aplica și intermediarilor care furnizează servicii clienților stabiliți în UE, dar și celor stabiliți în țările terțe. Piața unică europeană trebuie să reprezintă un level playing field pentru toată lumea”, a explicat directorul juridic al eMAG.

În ceea ce privește impactul acestei noi reglementări asupra eMAG, Oleg Roibu a precizat că este unul ”foarte, foarte mic pentru că majoritatea lucrurilor sunt deja implementate de noi”.

”Un alt principiu important pe care noi la eMag îl implementăm este ”know your business customer”. Este o formă mai ușoară a ceea ce fac băncile. Este un concept importat de a obține informații despre cei care vând online și astfel are loc o diminuare a apariției produselor neconforme sau conținutului ilegal”, a completat Oleg Roibu.

Amintim că Executivul european a propus la mijlocul lunii decembrie a anului trecut o reformă ambițioasă a spațiului digital și un set cuprinzător de norme noi pentru toate tipurile de servicii digitale, printre care platformele de comunicare socială, piețele online și alte platforme online care operează în Uniunea Europeană: Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale.

În temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale, se vor institui obligații juridice la nivelul UE pentru toate serviciile digitale care conectează consumatorii la bunuri, servicii sau conținut, inclusiv noi proceduri pentru eliminarea mai rapidă a conținutului ilegal, precum și o protecție cuprinzătoare a drepturilor fundamentale ale utilizatorilor online.

Noul cadru va reechilibra drepturile și responsabilitățile utilizatorilor, ale platformelor intermediare și ale autorităților publice și are la bază valorile europene – printre care respectarea drepturilor omului, a libertății, a democrației, a egalității și a statului de drept. Propunerea completează Planul de acțiune pentru democrația europeană, care vizează sporirea rezilienței democrațiilor.

Concret, Actul legislativ privind serviciile digitale va introduce o serie de obligații noi, armonizate la nivelul UE pentru serviciile digitale, calibrate cu atenție în funcție de dimensiunea și impactul acestor servicii, cum ar fi:

• norme privind eliminarea bunurilor, serviciilor sau a conținuturilor ilegale online;
• garanții pentru utilizatorii al căror conținut a fost eliminat în mod eronat de către platforme;
• noi obligații pentru platformele foarte mari de a lua măsuri bazate pe riscuri pentru a preveni utilizarea abuzivă a sistemelor lor;
• măsuri ample de asigurare a transparenței, inclusiv în ceea ce privește publicitatea online și algoritmii utilizați pentru a recomanda conținuturi utilizatorilor;
• noi competențe de examinare a modului de funcționare a platformelor, inclusiv prin facilitarea accesului cercetătorilor la datele platformelor-cheie;
• noi norme privind trasabilitatea utilizatorilor profesionali pe piețele online, pentru a contribui la identificarea vânzătorilor de bunuri sau de servicii ilegale;
• un proces inovator de cooperare între autoritățile publice pentru a asigura o aplicare eficace a legislației în întreaga piață unică.

Platformele care ajung la peste 10 % din populația UE (45 de milioane de utilizatori) sunt considerate a avea un caracter sistemic și pentru ele se instituie nu doar obligații specifice de a-și controla propriile riscuri, dar și o nouă structură de supraveghere.

Acest nou cadru de responsabilitate va consta dintr-un consiliu de coordonatori naționali pentru servicii digitale, Comisia având competențe speciale în ceea ce privește supravegherea platformelor foarte mari, inclusiv posibilitatea de a le sancționa în mod direct.