Connect with us

JUSTIȚIE

LIVE VIDEO & TEXT. Comisia Europeană publică raportul MCV pentru România: 8 recomandări suplimentare; CE recomandă României să suspende imediat implementarea legilor justiţiei

Published

on

Comisia Europeană prezintă, marţi, raportul MCV despre modificarea legislaţiei în domeniul justiţiei, document care va ţine cont şi de cele două avize la Comisiei de la Veneţia. 

Calea Europeană va transmite în format LIVE VIDEO & TEXT, începând cu ora 15:30, declarațiile prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, cel care va susține o conferință de presă la finalul reuniunii Colegiului comisarilor unde se discută rapoartele privind progresele înregistrate de România și Bulgaria în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV).

LIVE VIDEO:

LIVE TEXT:

Frans Timmermans: 

-Astăzi, colegiul comisarilor a adoptat cel mai recent raport MCV pentru România și Bulgaria, înființat pentru a combate corupția, iar în cazul Bulgariei și pentru combaterea crimei organizate

-Juncker dorea încheierea MCV în mandatul său și am prezentat o serie de 12 ultime recomandări în ianuarie 2017, acum inventariem ultimele 12 luni

Despre Bulgaria: o parte din recomandări nu sunt implementate. 3 din 6 recomandări sunt închise provicoriu, dacă trendul continuă și dacă Bulgaria menține trendul, atunci supravegherea MCV ar putea fi încheiată până la finalul mandatului acestei Comisii. Nu este un termen limită, ci un lucru ce poate fi obținut

Despre România: deși au fost făcuți unii pași pentru a implementa ultimele recomandări din ianuarie 2017, dezvoltările din ultima vreme au pus sub semnul întrebării sau chiar au fost inversate unele progrese din ultima perioadă.

În rapoartele trecute, am văzut progrese remarcabile obținute în ultimii zece ani așa că să vedem acum forme de regres este cu adevărat trist

Este cazul modificărilor aduse legilor Justiției, presiunea asupra independeței justiției și presiunea asupra DNA, în particular.

De aceea, stabilim 8 recomandări suplimentare ce trebuie urmate imediat. Aceste sunt esențiale pentru a restabili procesul de reformă

Pentru ca MCV să se apropie de sfârșit, recomandăm ca România să suspende imediat implementarea legilor justiției 

Am spus deja acest lucru în scrisoare adresată României, aceste legi și ordonanțe trebuie revizuite în funcție de recomandările noastre și cele ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția. Cerem să se suspende imediat cererile de demitere ale procurorilor cu vechime și numirea imediată a unui procuror șef anticorupție.

Cerem și suspendarea modificărilor aduse Codului Penal și Codului de Procedură Penală

Rapoartele privind cele două țări țin cont și de un factor mai amplu – libertatea presei care merge dincolo de sfera de aplciare a MCV, dar care are impact asupra combaterii corupției

Presa și societatea civilă trebuie să poată cere socoteală puterii fără a exista represalii

Trebuie ca presă să poată funcționa liberă, fără presiuni

CE va urmări cu atenție evoluțiile din ambele țări

Nu luăm aceste măsuri pentru a pedepsi pe nimeni, ci pentru a veni în ajutor. În continuare, comisia Juncker are ambiția de a pune capăt MCV-ului cât se poate de repede, dar acet lucru este posibil doar dacă cele duă țări fac ce am convenit cu ele: să implementeze reformele noastre.

Fac apel la ambele guverne, vă rog ca acest proces de reformă să meargă în direcția cea bună pentru a putea lăsa deoparte acest MCV

Trebuie ca progresele în cazul Bulgariei să fie susținute. Din păcate, trebuie să tragem concluzia că în ultimele 12 luni, în cazul României, am văzut foarte puține progrese. Nu s-au înregistrat progrese aproape deloc, iar în anumite domenii s-a mers înapoi, s-au făcut regrese.

Ar fi o tragedie ca pe ultima sută de metri a unui maraton, alergătorul să alerge în direcția opusă. 

MCV este un proces de cooperare, hai să facem schimbările necesare. Au existat, de-a lugul timpului, mai multe guverne diferite care au urmat foaia de parcurs, sperăm că și acest guvern o va face. 

—-

Tot astăzi, Parlamentul European a adoptat o rezoluție nelegislativă privind țara noastră în care solicită Parlamentului și Guvernului de la București să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, GRECO și Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar.

„Am informat România despre calea care ar trebui urmată pentru a ieși din criza Justiției și urmează să publicăm raportul MCV, care conține un set complet de recomandări legate de menținerea unei calități ridicate a sistemului judiciar și de urmărire penală și aștept cu nerăbdare dialogul cu reprezentanții români”, a transmis comisarul european pentru Justiție, Vera Jourova, privind situația din țara noastră.

Totodată, mesaje similare au venit din partea prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, care a transmis în repetate rânduri că România riscă să meargă în direcția opusă la finalul unui maraton al reformelor în privința statului de drept și combaterii corupției.

„Vă rog să vă uitați și la recomandările MCV de anul trecut (…) Ele reprezintă un traseu foarte bun către acest caracter ireversibil al reformelor. Eu voi continua dialogul cu guvernul român. (…) Voi fi foarte meticulos și precis. Voi transmite aceste întrebări detaliate guvernului român și voi cere răspunsuri. Miza acestui proces este extrem de mare pentru viitorul Uniunii Europene și e la fel de important pentru poporul român”, a declarat recent Timmermans.

Care sunt ultimele 12 recomandări pentru încheierea mecanismului

  1. Punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția.
  2. Asigurarea faptului că în Codul de conduită pentru parlamentari, care este în curs de elaborare în Parlament, sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc între instituții și se precizează clar că parlamentarii și procesul parlamentar trebuie să respecte independența sistemului judiciar. Un Cod de conduită similar ar putea fi adoptat și pentru miniștrii cabinetului guvernamental.
  3. Faza actuală a reformei Codului Penal si a Codului de Procedură Penal ar trebui încheiată, iar Parlamentul ar trebui să își pună în practica planurile de adoptare a modificărilor prezentate de Guvern în 2016, după consultarea cu autoritățile judiciare. Ministrul Justiției, CSM și Înalta Curte de Casație și Justiție ar trebui să finalizeze un plan de acțiune pentru a asigura că noul termen pentru punerea în aplicare a prevederilor restante ale Codului de Procedura Civilă poate fi respectat.
  4. În vederea imbunătățirii în continuare a transparenței și a predictibilității procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne în materie de ireversibilitate, Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparență totală și să țină seamă în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legate de Codul Penal și de Codul de Procedură penala, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de Procedură Civilă, inspirându-se din transparența procesului decizional pusă în practică de Guvern în 2016.
  5. Guvernul ar trebui sa pună în practică un plan de acțiune corespunzator pentru a remedia chestiunea executării hotărârilor judecătorești și a aplicării de către administrația publică a jurisprudenței generate de instanțele judecătorești, inclusiv un mecanism care să furnizeze statistici fiabile care să permită monitorizarea pe viitor. Ar trebui, totodată, elaborat un sistem de monitorizare internă care să implice CSM și Curtea de Conturi pentru a se asigura punerea corectă în aplicare a planului de acțiune.
  6. Conducerea strategică a sistemului judiciar, respectiv ministrul Justiției, CSM, Înalta Curte de Justiție și Casație și procurorul general, ar trebui să asigure punerea în aplicare a planului de acțiune astfel cum a fost adoptat și să puna în practică o raportare publica periodică cu privire la punerea în aplicare a acestuia, inclusiv soluții la problemele reprezentate de numărul redus de grefieri, volumul de muncă excesiv și întârzierile în redactarea motivărilor hotărârilor.
  7. Noul CSM ar trebui să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenței și a responsabilizării. Acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, precum și cu societatea civilă și cu organizațiile profesionale, și să organizeze discutarea rapoartelor anuale în cadrul adunărilor generale ale instanțelor și ale parchetelor.
  8. Asigurarea intrării in funcțiune a sistemului PREVENT. Agenția Națională de Integritate și Agenția Națională pentru Achiziții Publice ar trebui să introducă practică de a întocmi rapoarte cu privire la verificările ex ante pe care le efectuează în cazul procedurilor de achiziții publice și rapoarte cu privire la acțiunile pe care le întreprind în urma acestor verificări, inclusiv în cazul verificărilorex post, precum și rapoarte cu privire la cazurile de conflict de interese descoperite, și să organizeze dezbateri publice la care să raspundă Guvernul, autoritățile locale, sistemul judiciar și societatea civilă.
  9. Parlamentul ar trebui să dea dovadă de transparență în procesul său decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive și irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate împotriva membrilor săi.
  10. Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penala a infractiunilor de corupție. De asemenea, Guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniștrilor la perioada mandatului. Aceste măsuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Veneția și al GRECO. Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunității și ar putea organiza o dezbatere publică astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii și societatea civilă să poată reacționa.
  11. Continuarea punerii în aplicare a Strategiei naționale anticorupție, cu respectarea termenelor stabilite de Guvern în august 2016. Ministrul Justiției ar trebui să instituie un sistem de raportare cu privire la punerea în aplicare a Strategiei Naționale Anticorupție (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din administrația publică, detalii privind procedurile disciplinare și sancțiunile și informatii referitoare la măsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile).
  12. Asigurarea faptului că Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este operationala pe deplin și efectiv, astfel încât să poată publica primul raport anual cu informații statistice fiabile privind confiscarea de bunuri provenite din săvârșirea de infracțiuni. Agenția ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică cu privire la dezvoltarea capacității sale administrative, la rezultatele obținute în confiscarea și la gestionarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni.

Despre MCV

MCV a fost instituit ca o măsură tranzitorie prin care UE să poate ajuta România și Bulgaria să remedieze probleme privind reforma judiciară și fenomenul corupției.

Până în prezent, Comisia Europeană a prezentat 16 rapoarte (2007-2017) care vizează progresul României și al Bulgariei în domeniul combaterii corupției și a reformelor din sistemul judiciar. Raportul din luna ianuarie 2017 conține condițiile pe care România trebuie să le îndeplinească pentru încheierea monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Raportul din 2016 a fost al treilea MCV pozitiv consecutiv după cele din 2014 și 2015.

Rapoartele MCV pentru România au fost publicate începând cu 2007, în anii 2008-2012 fiind prezentate cu o frecvență semestrială. Din 2013, Comisia publică câte un raport anual.

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

JUSTIȚIE

VIDEO Klaus Iohannis îi îndeamnă pe români să voteze la referendum: „Pe 26 mai sa spunem răspicat DA pentru România europeană”

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a transmis joi, într-un mesaj video postat pe pagina sa de Facebook, că îi îndeamnă pe români să vină să voteze la referendum dacă își doresc o Românie europeană.

Dragi români, cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai sa spunem răspicat Da pentru România europeană, ”DA” pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați ”DA” la referendum și nu-i lăsați pe alții să decida în locul vostru. Românii votează pentru ca românii contează”, este mesajul șefului statului.

Pe 25 aprilie, președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției” și a semnat decretul prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul, primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral, are loc în condițiile în care șeful statului a solicitat Guvernului și majorității politice să nu mai legifereze netransparent și în favoarea unei amnistii și grațieri a faptelor de corupție.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene reia avertismentele scrisorii lui Frans Timmermans: Comisia va activa fără întârziere mecanismul pentru protejarea statului de drept şi va suspenda MCV

Published

on

© CaleaEuropeana.ro

Comisia Europeană a confirmat luni că prim-vicepreşedintele Frans Timmermans le-a trimis vineri autorităţilor române o nouă scrisoare în care îşi exprimă îngrijorarea faţă de evoluţiile referitoare la statul de drept în România.

Scrisoarea este adresată preşedintelui Klaus Iohannis, preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi premierului Viorica Dăncilă, după cum a declarat în conferinţa de presă cotidiană a Comisiei Europene purtătorul de cuvânt Margaritis Schinas.

”Principala îngrijorare se referă la evoluţiile care interferează cu independenţa sistemului judecătoresc şi combatarea eficientă a corupţiei, inclusiv protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene şi în special amendamentele recent adoptate la codurile penale ce riscă să creeze o situaţie de impunitate de facto pentru infracţiuni. Posibila legislaţie care permite apelurile extraordinare ar agrava suplimentar situaţia statului de drept. Dacă nu sunt adoptate rapid îmbunătăţirile necesare sau dacă sunt luate alte măsuri negative, precum promulgarea ultimelor amendamente la codurile penale, Comisia va activa fără întârziere cadrul pentru protejarea statului de drept şi va suspenda Mecanismul de Cooperare şi Verificare. De asemenea, Comisia îşi rezervă atribuţiile de gardian al Tratatelor şi nu va ezita să lanseze rapid procedura de infringement dacă este necesar. Obiectivul Comisiei rămâne de a ajuta autorităţile române să găsească soluţii privind problemele statului de drept. Comisia rămâne pregătită să se angajeze într-un dialog constructiv şi activ cu autorităţile române şi să lucreze împreună pentru o Românie mai puternică în Uniunea Europeană”, a declarat Schinas, citat de Agerpres.

În scrisoarea menționată, Comisia Europeană avertizează, în premieră, cu declanşarea Articolului 7 împotriva României modificările la codurile penale vor intra în vigoare. Comisia Europeană va ”declanșa mecanismul statului de drept fără întârziere” în contextul ”îngrijorărilor majore” privind statul de drept în România, se arată în scrisoarea transmisă de Timmermans, candidat al Socialiștilor Europeni la șefia Comisiei Europene. Interesant este faptul că în motivarea sa Comisia Europeană a precizat că va declanşa “Rule of law Framework”, un mecanism care va înlocui pentru un timp MCV, dacă ţara noastră adoptă alţi paşi negativi în domeniul judiciar, precum promulgarea ultimelor modificări aduse codurilor penale.


“Având în vedere aceste preocupări majore şi dacă îmbunătăţirile necesare nu sunt făcute în timp scurt, ori dacă alţi paşi negativi sunt făcuţi, precum promulgarea ultimelor modificări la codurile penale, Comisia va declanşa Rule of law Framework (Cadrul privind Statul de Drept) fără întârziere. Acest proces – care prevede un dialog pentru a corecta preocupările şi a evita activarea Articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene – va înlocui pentru un timp procesul MCV. Criteriile şi recomandările relevante din MCV vor fi analizate în cadrul Rule of law Framework. Desigur, România rămâne obligată să respecte angajamentele asumate în momentul aderării, iar criteriile MCV rămân deschise până când acestea sunt îndeplinite pe deplin şi într-un mod satisfăcător”, se mai arată în scrisoare.


Scrisoarea lui Timmermans, datată cu 10 mai, a fost trimisă la o zi distanță după summitul special al Uniunii Europene de la Sibiu, în care România și-a pus speranțele că va fi momentul ce definește moșnirea președinției sale la Consiliul UE.

Amintim totodată că, la începutul lunii aprilie, Comisia Europeană a discutat situația statului de drept din România și a cerut Guvernului României, prin vocea prim-vicepreședintelui Frans Timmermans, să se abține de la orice modificare care riscă să afecteze sistemul judiciar.

Ulterior, Parlamentul României a votat în favoarea revizuirii Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, stârnind critici din partea președintelui Klaus Iohannis, legea necesitând de altfel să fie promulgată de șeful statului pentru a intra în vigoare.

Atunci, după votul de la București, Comisia Europeană a anunţat că va analiza cu atenţie proiectele de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, adoptate de Camera Deputaţilor, şi a reafirmat că România trebuie să reia urgent procesul de reformă.

La acel moment, presa europeană relata că o posibilitate ar fi lansarea unei proceduri de infringement, a cărei etapă finală ar putea fi sesizarea de către Comisia Europeană a Curţii de Justiţie a UE.

O altă posibilitate ar fi activarea articolului 7, măsură deja luată împotriva Ungariei şi Poloniei, în cazul Budapestei de către Parlamentul European, iar în cazul Varșoviei de către Comisia Europeană.

Activarea articolului 7 poate implica suspendarea dreptului de vot al unui stat în Consiliul UE, dar cu condiţia ca toate celelalte state membre să fie de acord cu o asemenea sancţiune.

Continue Reading

#RO2019EU

Summitul de la Sibiu, la final. Președintele Consiliului European, Donald Tusk: Nu poate exista Europa fără stat de drept. Acesta este chintesența Europei ca entitate politică

Published

on

©️ CaleaEuropeană.ro/ Diana Zaim

Nu poate exista Europa fără stat de drept, a declarat președintele Consiliului European, Donald Tusk, în cadrul conferinței de presă cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker și președintele României, Klaus Iohannis, la finalul summitului de la Sibiu.

”Statul de drept este chintesența activității noastre politice și va fi în centrul atenției noastre și în viitoarele documente, inclusiv în viitoarea agendă strategică. Fără în doială, nu poate exista Europa fără stat de drept, nu pentru că art fi vreo doctrină ideologică. Aceasta este chintesența Europei ca entitate politică. Nu cred că este de cădere ca eu să inervin într-o dezbatere politcă internă din România”, a spus Tusk, răspunzând unei întrebări legate de crearea unui nou post de comisar care să fie însărcitat cu respectarea statului de drept.

”Dacă oamenilor nu le pasă de statul de drept, atunci guvernele vor ceda şi de aceea noi sperăm ca ideea statului de drept să se menţină în Europa”, a completat președintele Consiliului European.

”Respectarea statului de drept este o chestiune în vigoare și astăzi. Timmermans (n.r. prim-vicepreședintele Comisiei Europene) se ocupă de asta”, a declarat Jucker. 

La rândul său, președintele României, Klaus Iohannis, a subliniat că românii își dorest stat de drept, dar sunt în România unii politicieni care nu vor acest lucru.

”Conceptul statului de drept e la baza valorilor europene. Românii își doresc stat de drept, avem și unii politicieni care nu-și doresc stat de drept în România”, a subliniat şeful statului.

Amintim că președintele Partidului Popular European, Joseph Daul, a spus în cadrul unei conferințe de presă susținută alături de președinteel Partidului Național Liberal (PNL), Ludovic Orban, că ”i-am solicitat candidatului nostru la șefia Comisiei Europene Mafred Weber, să creeze o poziție de comisar care să fie însărcinat cu respectarea statului de drept, a justiției independente și a luptei împotriva corupției”, dând drept exemplu negativ România.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending