Connect with us

JUSTIȚIE

LIVE VIDEO & TEXT. Comisia Europeană publică raportul MCV pentru România: 8 recomandări suplimentare; CE recomandă României să suspende imediat implementarea legilor justiţiei

Published

on

Comisia Europeană prezintă, marţi, raportul MCV despre modificarea legislaţiei în domeniul justiţiei, document care va ţine cont şi de cele două avize la Comisiei de la Veneţia. 

Calea Europeană va transmite în format LIVE VIDEO & TEXT, începând cu ora 15:30, declarațiile prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, cel care va susține o conferință de presă la finalul reuniunii Colegiului comisarilor unde se discută rapoartele privind progresele înregistrate de România și Bulgaria în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV).

LIVE VIDEO:

LIVE TEXT:

Frans Timmermans: 

-Astăzi, colegiul comisarilor a adoptat cel mai recent raport MCV pentru România și Bulgaria, înființat pentru a combate corupția, iar în cazul Bulgariei și pentru combaterea crimei organizate

-Juncker dorea încheierea MCV în mandatul său și am prezentat o serie de 12 ultime recomandări în ianuarie 2017, acum inventariem ultimele 12 luni

Despre Bulgaria: o parte din recomandări nu sunt implementate. 3 din 6 recomandări sunt închise provicoriu, dacă trendul continuă și dacă Bulgaria menține trendul, atunci supravegherea MCV ar putea fi încheiată până la finalul mandatului acestei Comisii. Nu este un termen limită, ci un lucru ce poate fi obținut

Despre România: deși au fost făcuți unii pași pentru a implementa ultimele recomandări din ianuarie 2017, dezvoltările din ultima vreme au pus sub semnul întrebării sau chiar au fost inversate unele progrese din ultima perioadă.

În rapoartele trecute, am văzut progrese remarcabile obținute în ultimii zece ani așa că să vedem acum forme de regres este cu adevărat trist

Este cazul modificărilor aduse legilor Justiției, presiunea asupra independeței justiției și presiunea asupra DNA, în particular.

De aceea, stabilim 8 recomandări suplimentare ce trebuie urmate imediat. Aceste sunt esențiale pentru a restabili procesul de reformă

Pentru ca MCV să se apropie de sfârșit, recomandăm ca România să suspende imediat implementarea legilor justiției 

Am spus deja acest lucru în scrisoare adresată României, aceste legi și ordonanțe trebuie revizuite în funcție de recomandările noastre și cele ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția. Cerem să se suspende imediat cererile de demitere ale procurorilor cu vechime și numirea imediată a unui procuror șef anticorupție.

Cerem și suspendarea modificărilor aduse Codului Penal și Codului de Procedură Penală

Rapoartele privind cele două țări țin cont și de un factor mai amplu – libertatea presei care merge dincolo de sfera de aplciare a MCV, dar care are impact asupra combaterii corupției

Presa și societatea civilă trebuie să poată cere socoteală puterii fără a exista represalii

Trebuie ca presă să poată funcționa liberă, fără presiuni

CE va urmări cu atenție evoluțiile din ambele țări

Nu luăm aceste măsuri pentru a pedepsi pe nimeni, ci pentru a veni în ajutor. În continuare, comisia Juncker are ambiția de a pune capăt MCV-ului cât se poate de repede, dar acet lucru este posibil doar dacă cele duă țări fac ce am convenit cu ele: să implementeze reformele noastre.

Fac apel la ambele guverne, vă rog ca acest proces de reformă să meargă în direcția cea bună pentru a putea lăsa deoparte acest MCV

Trebuie ca progresele în cazul Bulgariei să fie susținute. Din păcate, trebuie să tragem concluzia că în ultimele 12 luni, în cazul României, am văzut foarte puține progrese. Nu s-au înregistrat progrese aproape deloc, iar în anumite domenii s-a mers înapoi, s-au făcut regrese.

Ar fi o tragedie ca pe ultima sută de metri a unui maraton, alergătorul să alerge în direcția opusă. 

MCV este un proces de cooperare, hai să facem schimbările necesare. Au existat, de-a lugul timpului, mai multe guverne diferite care au urmat foaia de parcurs, sperăm că și acest guvern o va face. 

—-

Tot astăzi, Parlamentul European a adoptat o rezoluție nelegislativă privind țara noastră în care solicită Parlamentului și Guvernului de la București să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, GRECO și Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar.

„Am informat România despre calea care ar trebui urmată pentru a ieși din criza Justiției și urmează să publicăm raportul MCV, care conține un set complet de recomandări legate de menținerea unei calități ridicate a sistemului judiciar și de urmărire penală și aștept cu nerăbdare dialogul cu reprezentanții români”, a transmis comisarul european pentru Justiție, Vera Jourova, privind situația din țara noastră.

Totodată, mesaje similare au venit din partea prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, care a transmis în repetate rânduri că România riscă să meargă în direcția opusă la finalul unui maraton al reformelor în privința statului de drept și combaterii corupției.

„Vă rog să vă uitați și la recomandările MCV de anul trecut (…) Ele reprezintă un traseu foarte bun către acest caracter ireversibil al reformelor. Eu voi continua dialogul cu guvernul român. (…) Voi fi foarte meticulos și precis. Voi transmite aceste întrebări detaliate guvernului român și voi cere răspunsuri. Miza acestui proces este extrem de mare pentru viitorul Uniunii Europene și e la fel de important pentru poporul român”, a declarat recent Timmermans.

Care sunt ultimele 12 recomandări pentru încheierea mecanismului

  1. Punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția.
  2. Asigurarea faptului că în Codul de conduită pentru parlamentari, care este în curs de elaborare în Parlament, sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc între instituții și se precizează clar că parlamentarii și procesul parlamentar trebuie să respecte independența sistemului judiciar. Un Cod de conduită similar ar putea fi adoptat și pentru miniștrii cabinetului guvernamental.
  3. Faza actuală a reformei Codului Penal si a Codului de Procedură Penal ar trebui încheiată, iar Parlamentul ar trebui să își pună în practica planurile de adoptare a modificărilor prezentate de Guvern în 2016, după consultarea cu autoritățile judiciare. Ministrul Justiției, CSM și Înalta Curte de Casație și Justiție ar trebui să finalizeze un plan de acțiune pentru a asigura că noul termen pentru punerea în aplicare a prevederilor restante ale Codului de Procedura Civilă poate fi respectat.
  4. În vederea imbunătățirii în continuare a transparenței și a predictibilității procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne în materie de ireversibilitate, Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparență totală și să țină seamă în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legate de Codul Penal și de Codul de Procedură penala, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de Procedură Civilă, inspirându-se din transparența procesului decizional pusă în practică de Guvern în 2016.
  5. Guvernul ar trebui sa pună în practică un plan de acțiune corespunzator pentru a remedia chestiunea executării hotărârilor judecătorești și a aplicării de către administrația publică a jurisprudenței generate de instanțele judecătorești, inclusiv un mecanism care să furnizeze statistici fiabile care să permită monitorizarea pe viitor. Ar trebui, totodată, elaborat un sistem de monitorizare internă care să implice CSM și Curtea de Conturi pentru a se asigura punerea corectă în aplicare a planului de acțiune.
  6. Conducerea strategică a sistemului judiciar, respectiv ministrul Justiției, CSM, Înalta Curte de Justiție și Casație și procurorul general, ar trebui să asigure punerea în aplicare a planului de acțiune astfel cum a fost adoptat și să puna în practică o raportare publica periodică cu privire la punerea în aplicare a acestuia, inclusiv soluții la problemele reprezentate de numărul redus de grefieri, volumul de muncă excesiv și întârzierile în redactarea motivărilor hotărârilor.
  7. Noul CSM ar trebui să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenței și a responsabilizării. Acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, precum și cu societatea civilă și cu organizațiile profesionale, și să organizeze discutarea rapoartelor anuale în cadrul adunărilor generale ale instanțelor și ale parchetelor.
  8. Asigurarea intrării in funcțiune a sistemului PREVENT. Agenția Națională de Integritate și Agenția Națională pentru Achiziții Publice ar trebui să introducă practică de a întocmi rapoarte cu privire la verificările ex ante pe care le efectuează în cazul procedurilor de achiziții publice și rapoarte cu privire la acțiunile pe care le întreprind în urma acestor verificări, inclusiv în cazul verificărilorex post, precum și rapoarte cu privire la cazurile de conflict de interese descoperite, și să organizeze dezbateri publice la care să raspundă Guvernul, autoritățile locale, sistemul judiciar și societatea civilă.
  9. Parlamentul ar trebui să dea dovadă de transparență în procesul său decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive și irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate împotriva membrilor săi.
  10. Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penala a infractiunilor de corupție. De asemenea, Guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniștrilor la perioada mandatului. Aceste măsuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Veneția și al GRECO. Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunității și ar putea organiza o dezbatere publică astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii și societatea civilă să poată reacționa.
  11. Continuarea punerii în aplicare a Strategiei naționale anticorupție, cu respectarea termenelor stabilite de Guvern în august 2016. Ministrul Justiției ar trebui să instituie un sistem de raportare cu privire la punerea în aplicare a Strategiei Naționale Anticorupție (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din administrația publică, detalii privind procedurile disciplinare și sancțiunile și informatii referitoare la măsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile).
  12. Asigurarea faptului că Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este operationala pe deplin și efectiv, astfel încât să poată publica primul raport anual cu informații statistice fiabile privind confiscarea de bunuri provenite din săvârșirea de infracțiuni. Agenția ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică cu privire la dezvoltarea capacității sale administrative, la rezultatele obținute în confiscarea și la gestionarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni.

Despre MCV

MCV a fost instituit ca o măsură tranzitorie prin care UE să poate ajuta România și Bulgaria să remedieze probleme privind reforma judiciară și fenomenul corupției.

Până în prezent, Comisia Europeană a prezentat 16 rapoarte (2007-2017) care vizează progresul României și al Bulgariei în domeniul combaterii corupției și a reformelor din sistemul judiciar. Raportul din luna ianuarie 2017 conține condițiile pe care România trebuie să le îndeplinească pentru încheierea monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Raportul din 2016 a fost al treilea MCV pozitiv consecutiv după cele din 2014 și 2015.

Rapoartele MCV pentru România au fost publicate începând cu 2007, în anii 2008-2012 fiind prezentate cu o frecvență semestrială. Din 2013, Comisia publică câte un raport anual.

 

 

.

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a făcut progrese mari, ajungând un model la nivel european, furnizor de expertiză şi bune practici în lupta împotriva corupţiei, deşi parcursul său nu a fost lipsit de obstacole, regrese sau eşecuri punctuale care trebuie evaluate obiectiv. De asemenea, șeful statului a subliniat că fără “contribuția decisivă” a DNA, România nu ar fi fost un pol de stabilitate în regiune şi un partener strategic pentru partenerii din cadrul NATO şi din Uniunea Europeană.

“Cu începuturi inerent timide şi marcate de clarificări ale statutului, dificultăţi organizatorice sau uneori legate chiar de lipsa voinţei politice de a asigura funcţionarea acestei instituţii, Direcţia Naţională Anticorupţie a făcut progrese mari, ajungând un model la nivel european, furnizor de expertiză şi bune practici în lupta împotriva corupţiei. Parcursul DNA nu a fost, însă, lipsit de obstacole, regrese sau chiar eşecuri punctuale. Ele trebuie să fie evaluate onest, obiectiv, pentru că numai aşa se poate învăţa din lecţiile trecutului, păstrând mereu în minte obiectivul unei constante îmbunătăţiri a activităţii, în slujba societăţii şi a binelui comun”, a spus şeful statului la evenimentul “20 de ani de luptă împotriva corupţiei”, organizat de DNA la Cercul Militar Naţional, relatează Agerpres.

El a subliniat că o societate în care corupţia este combătută riguros, care are mecanisme de control şi echilibru, în care responsabilitatea decidenţilor faţă de cetăţeni este una reală sau în care sentimentul că nimeni nu e mai presus de lege este generalizat reprezintă o societate puternică şi stabilă.

“Lupta împotriva corupţiei este sinonimă cu lupta pentru societatea mai bună pe care ne-o dorim. Ea nu trebuie să fie apanajul exclusiv al unei instituţii, ci un angajament comun al tuturor factorilor decizionali. În acest efort comun, acţiunea instituţiei dumneavoastră este una crucială pentru modernizarea statului şi pentru prevenirea şi înlăturarea conduitelor care riscă să îi încetinească sau chiar să îi blocheze dezvoltarea”, a afirmat Klaus Iohannis.

Preşedintele Iohannis a arătat că, prin rezultatele sale, prin efortul susţinut al procurorilor şi al întregului personal din cadrul DNA, instituţia a ajuns un reper în regiune şi în Europa.

“Rapoartele Mecanismului de Cooperare şi Verificare au evidenţiat de fiecare dată progresul gradual realizat în domeniu, dar şi neajunsurile sau obiectivele a căror îndeplinire stagna. Sunt convins că fără contribuţia decisivă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie în combaterea corupţiei la nivel înalt şi a corupţiei sistemice, societatea românească ar fi arătat cu totul altfel astăzi. România este acum un pol de stabilitate în regiune şi un partener strategic pentru partenerii noştri din cadrul NATO şi din Uniunea Europeană”, a declarat acesta.

Şeful statului a precizat că înfiinţarea Parchetului Naţional Anticorupţie, devenit ulterior DNA, a reprezentat “un prim semnal al asumării luptei împotriva corupţiei de către România la cel mai înalt nivel şi pe termen lung”.

“În toţi aceşti ani, ţara noastră s-a schimbat radical, prin dezvoltarea capacităţii sale instituţionale, prin creşterea nivelului de transparenţă şi integritate în sectorul public şi prin transformarea economică şi democratică pe care a cunoscut-o. S-au schimbat şi mentalităţile, iar societatea românească nu mai tolerează lipsa de corectitudine în viaţa publică”, a spus preşedintele Iohannis. 

Continue Reading

JUSTIȚIE

Ministrul Justiției: Suntem datori să repunem justiția română acolo unde îi este locul, în rândul întâi al justițiilor europene

Published

on

© Catalin Predoiu/ Facebook

Ministrul Justiției Cătălin Predoiu a făcut apel la responsabilitate pentru ca justiția română să fie „repusă acolo unde îi este locul, în rândul întâi al justiților europene”.

„Căutarea Adevărului și a Dreptății fac parte din natura umană și constituie un implacabil destin al umanității. De aceea, Justitia est fundamentum regnorum și munca pentru construcția Catedralei Justiției este nesfârșită. Rolul Justiției nu este doar de a dezlega pricini și conflicte, de a lămuri acuzații și apărări, ci de a reuși să facă Dreptate”, a transmis ministrul de Ziua Justiției. 

Potrivit oficialului Guvernului, capacitatea Justiției de a face Dreptate depinde de foarte multe condiționări, de la calitatea învățământului juridic superior, a nivelului de pregătire a profesorilor și absolvenților de Drept, până la raționalitatea organizării instanțelor și parchetelor și calitatea legilor adoptate de Parlament: „Lista acestor condiționări ar putea continua și cu alte provocări rămase la stadiul de deziderat. De aceea, munca pentru modernizarea și perfecționarea Justiției este un fel de „maraton fără sfârșit”, un drum fără capăt, un ideal care se cere permanent urmărit.”

„Îmi exprim încrederea că, în 2022, vom continua să marcăm progrese pe acest drum, pentru binele justițiabililor, pentru binele tuturor! Succesul va atârna de cooperarea dintre cele trei puteri constituționale ale statului, dar și de disponibilitatea fiecărui profesionist implicat în actul de Justiție. Cu toții suntem datori să repunem Justiția română acolo unde îi este locul, în rândul întâi al justițiilor europene. Suntem în ceasul al 12-lea pentru a ne îndeplini acest obiectiv. De acest deziderat atârnă interese fundamentale ale cetățenilor români și ale statului român”, a conchis acesta. 

Citiți și: Ziua Justiției. Nicoale Ciucă: Provocarea este să aducem cât mai aproape perspectiva finalizării procesului de monitorizare a României prin MCV

Continue Reading

JUSTIȚIE

Ziua Justiției. Nicoale Ciucă: Provocarea este să aducem cât mai aproape perspectiva finalizării procesului de monitorizare a României prin MCV

Published

on

© Guvernul României

De Ziua Justiției, premierul Nicolae Ciucă a reiterat importanța reformării sistemului de justiție din România pentru a demonstra că „justiția română funcționează sută la sută pe principiile spațiului de justiție al Uniunii Europene.”

„Discuțiile purtate recent cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová, care au vizat și progresele înregistrate de România în implementarea recomandărilor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, ne încurajează să continuăm demersurile pe care le facem pentru reformarea sistemului de justiție. Provocarea este să aducem cât mai aproape perspectiva finalizării procesului de monitorizare a României prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) și să demonstrăm că justiția română funcționează sută la sută pe principiile spațiului de justiție al Uniunii Europene”, a transmis șeful Executivului în mesajul său.

Potrivit acestuia, „justiția în slujba cetățeanului și un sistem modern, eficient, accesibil și de calitate, adaptat nevoilor societății și mediului de afaceri – sunt obiective în care cred și pe care echipa guvernamentală și le-a asumat prin Programul de Guvernare.”

„Avem posibilitatea să le susținem acum inclusiv prin proiecte care vor primi finanțare de la bugetul Uniunii Europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență”, a mai adăugat prim-ministrul.

În finalul mesajului, Nicolae Ciucă a punctat că „respectul față de lege, adevărul, apărarea drepturilor și intereselor legitime ale cetățeanului, imparțialitatea, integritatea și independența corpului judecătoresc și a tuturor celor aflați în slujba legii sunt valori care trebuie să primeze într-un sistem de justiție adaptat transformărilor profunde petrecute în ultimele trei decenii în societatea românească.”

Continue Reading

Facebook

PARLAMENTUL EUROPEAN54 mins ago

Parlamentul European a adoptat o serie de recomandări menite să îmbunătățească situația precară a așezărilor romilor din UE

CONSILIUL EUROPEAN57 mins ago

Charles Michel propune liderilor UE crearea unei “veritabile Uniuni a energiei ca pilon esențial al suveranității UE”

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Incendii de pădure: Comisia Europeană propune 170 de milioane de euro pentru consolidarea flotei rescEU

CONSILIUL UE2 hours ago

Țările UE au ajuns la un acord cu privire la noi sancțiuni împotriva Rusiei pentru anexarea ilegală de teritorii ucrainene

U.E.3 hours ago

Șeful diplomației UE: Războiul din Ucraina nu se poate încheia din cauza ”oboselii” lumii occidentale

Eugen Tomac3 hours ago

Din Parlamentul European, Eugen Tomac cere instituirea unei ”pensii minime europene”: Pensionarii merită respect și o viață demnă

Cristian Bușoi3 hours ago

Cristian Bușoi: UE trebuie să ofere în continuare o finanțare adecvată pentru prevenirea cancerelor. Să facem tot posibilul pentru a salva cât mai multe vieți

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Klaus Iohannis participă, la Praga, la prima reuniune a Comunității Politice Europene, summit la care vor lua parte și liderii R. Moldova, Marii Britanii și Turciei

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană este pregătită să discute despre ”o plafonare a prețului gazului utilizat pentru a genera electricitate”: Trebuie să limităm impactul inflaționist al gazului asupra energiei electrice

EDUCAȚIE4 hours ago

Eurostat: România, printre țările UE cu cel mai mare număr de școlari în grija unui singur profesor

Eugen Tomac3 hours ago

Din Parlamentul European, Eugen Tomac cere instituirea unei ”pensii minime europene”: Pensionarii merită respect și o viață demnă

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană este pregătită să discute despre ”o plafonare a prețului gazului utilizat pentru a genera electricitate”: Trebuie să limităm impactul inflaționist al gazului asupra energiei electrice

INTERVIURI2 days ago

VIDEO INTERVIU Ambasadorul Germaniei: România se află la “linia de sosire” privind aderarea la Schengen; Lecția care trebuie învățată pe calea cea grea este că nu putem avea încredere în Rusia

NATO5 days ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

INTERNAȚIONAL5 days ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

JUSTIȚIE1 week ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO2 weeks ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

Team2Share

Trending