Connect with us

JUSTIȚIE

LIVE VIDEO & TEXT. Comisia Europeană publică raportul MCV pentru România: 8 recomandări suplimentare; CE recomandă României să suspende imediat implementarea legilor justiţiei

Published

on

Comisia Europeană prezintă, marţi, raportul MCV despre modificarea legislaţiei în domeniul justiţiei, document care va ţine cont şi de cele două avize la Comisiei de la Veneţia. 

Calea Europeană va transmite în format LIVE VIDEO & TEXT, începând cu ora 15:30, declarațiile prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, cel care va susține o conferință de presă la finalul reuniunii Colegiului comisarilor unde se discută rapoartele privind progresele înregistrate de România și Bulgaria în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV).

LIVE VIDEO:

LIVE TEXT:

Frans Timmermans: 

-Astăzi, colegiul comisarilor a adoptat cel mai recent raport MCV pentru România și Bulgaria, înființat pentru a combate corupția, iar în cazul Bulgariei și pentru combaterea crimei organizate

-Juncker dorea încheierea MCV în mandatul său și am prezentat o serie de 12 ultime recomandări în ianuarie 2017, acum inventariem ultimele 12 luni

Despre Bulgaria: o parte din recomandări nu sunt implementate. 3 din 6 recomandări sunt închise provicoriu, dacă trendul continuă și dacă Bulgaria menține trendul, atunci supravegherea MCV ar putea fi încheiată până la finalul mandatului acestei Comisii. Nu este un termen limită, ci un lucru ce poate fi obținut

Despre România: deși au fost făcuți unii pași pentru a implementa ultimele recomandări din ianuarie 2017, dezvoltările din ultima vreme au pus sub semnul întrebării sau chiar au fost inversate unele progrese din ultima perioadă.

În rapoartele trecute, am văzut progrese remarcabile obținute în ultimii zece ani așa că să vedem acum forme de regres este cu adevărat trist

Este cazul modificărilor aduse legilor Justiției, presiunea asupra independeței justiției și presiunea asupra DNA, în particular.

De aceea, stabilim 8 recomandări suplimentare ce trebuie urmate imediat. Aceste sunt esențiale pentru a restabili procesul de reformă

Pentru ca MCV să se apropie de sfârșit, recomandăm ca România să suspende imediat implementarea legilor justiției 

Am spus deja acest lucru în scrisoare adresată României, aceste legi și ordonanțe trebuie revizuite în funcție de recomandările noastre și cele ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția. Cerem să se suspende imediat cererile de demitere ale procurorilor cu vechime și numirea imediată a unui procuror șef anticorupție.

Cerem și suspendarea modificărilor aduse Codului Penal și Codului de Procedură Penală

Rapoartele privind cele două țări țin cont și de un factor mai amplu – libertatea presei care merge dincolo de sfera de aplciare a MCV, dar care are impact asupra combaterii corupției

Presa și societatea civilă trebuie să poată cere socoteală puterii fără a exista represalii

Trebuie ca presă să poată funcționa liberă, fără presiuni

CE va urmări cu atenție evoluțiile din ambele țări

Nu luăm aceste măsuri pentru a pedepsi pe nimeni, ci pentru a veni în ajutor. În continuare, comisia Juncker are ambiția de a pune capăt MCV-ului cât se poate de repede, dar acet lucru este posibil doar dacă cele duă țări fac ce am convenit cu ele: să implementeze reformele noastre.

Fac apel la ambele guverne, vă rog ca acest proces de reformă să meargă în direcția cea bună pentru a putea lăsa deoparte acest MCV

Trebuie ca progresele în cazul Bulgariei să fie susținute. Din păcate, trebuie să tragem concluzia că în ultimele 12 luni, în cazul României, am văzut foarte puține progrese. Nu s-au înregistrat progrese aproape deloc, iar în anumite domenii s-a mers înapoi, s-au făcut regrese.

Ar fi o tragedie ca pe ultima sută de metri a unui maraton, alergătorul să alerge în direcția opusă. 

MCV este un proces de cooperare, hai să facem schimbările necesare. Au existat, de-a lugul timpului, mai multe guverne diferite care au urmat foaia de parcurs, sperăm că și acest guvern o va face. 

—-

Tot astăzi, Parlamentul European a adoptat o rezoluție nelegislativă privind țara noastră în care solicită Parlamentului și Guvernului de la București să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, GRECO și Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar.

„Am informat România despre calea care ar trebui urmată pentru a ieși din criza Justiției și urmează să publicăm raportul MCV, care conține un set complet de recomandări legate de menținerea unei calități ridicate a sistemului judiciar și de urmărire penală și aștept cu nerăbdare dialogul cu reprezentanții români”, a transmis comisarul european pentru Justiție, Vera Jourova, privind situația din țara noastră.

Totodată, mesaje similare au venit din partea prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, care a transmis în repetate rânduri că România riscă să meargă în direcția opusă la finalul unui maraton al reformelor în privința statului de drept și combaterii corupției.

„Vă rog să vă uitați și la recomandările MCV de anul trecut (…) Ele reprezintă un traseu foarte bun către acest caracter ireversibil al reformelor. Eu voi continua dialogul cu guvernul român. (…) Voi fi foarte meticulos și precis. Voi transmite aceste întrebări detaliate guvernului român și voi cere răspunsuri. Miza acestui proces este extrem de mare pentru viitorul Uniunii Europene și e la fel de important pentru poporul român”, a declarat recent Timmermans.

Care sunt ultimele 12 recomandări pentru încheierea mecanismului

  1. Punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția.
  2. Asigurarea faptului că în Codul de conduită pentru parlamentari, care este în curs de elaborare în Parlament, sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc între instituții și se precizează clar că parlamentarii și procesul parlamentar trebuie să respecte independența sistemului judiciar. Un Cod de conduită similar ar putea fi adoptat și pentru miniștrii cabinetului guvernamental.
  3. Faza actuală a reformei Codului Penal si a Codului de Procedură Penal ar trebui încheiată, iar Parlamentul ar trebui să își pună în practica planurile de adoptare a modificărilor prezentate de Guvern în 2016, după consultarea cu autoritățile judiciare. Ministrul Justiției, CSM și Înalta Curte de Casație și Justiție ar trebui să finalizeze un plan de acțiune pentru a asigura că noul termen pentru punerea în aplicare a prevederilor restante ale Codului de Procedura Civilă poate fi respectat.
  4. În vederea imbunătățirii în continuare a transparenței și a predictibilității procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne în materie de ireversibilitate, Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparență totală și să țină seamă în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legate de Codul Penal și de Codul de Procedură penala, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de Procedură Civilă, inspirându-se din transparența procesului decizional pusă în practică de Guvern în 2016.
  5. Guvernul ar trebui sa pună în practică un plan de acțiune corespunzator pentru a remedia chestiunea executării hotărârilor judecătorești și a aplicării de către administrația publică a jurisprudenței generate de instanțele judecătorești, inclusiv un mecanism care să furnizeze statistici fiabile care să permită monitorizarea pe viitor. Ar trebui, totodată, elaborat un sistem de monitorizare internă care să implice CSM și Curtea de Conturi pentru a se asigura punerea corectă în aplicare a planului de acțiune.
  6. Conducerea strategică a sistemului judiciar, respectiv ministrul Justiției, CSM, Înalta Curte de Justiție și Casație și procurorul general, ar trebui să asigure punerea în aplicare a planului de acțiune astfel cum a fost adoptat și să puna în practică o raportare publica periodică cu privire la punerea în aplicare a acestuia, inclusiv soluții la problemele reprezentate de numărul redus de grefieri, volumul de muncă excesiv și întârzierile în redactarea motivărilor hotărârilor.
  7. Noul CSM ar trebui să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenței și a responsabilizării. Acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, precum și cu societatea civilă și cu organizațiile profesionale, și să organizeze discutarea rapoartelor anuale în cadrul adunărilor generale ale instanțelor și ale parchetelor.
  8. Asigurarea intrării in funcțiune a sistemului PREVENT. Agenția Națională de Integritate și Agenția Națională pentru Achiziții Publice ar trebui să introducă practică de a întocmi rapoarte cu privire la verificările ex ante pe care le efectuează în cazul procedurilor de achiziții publice și rapoarte cu privire la acțiunile pe care le întreprind în urma acestor verificări, inclusiv în cazul verificărilorex post, precum și rapoarte cu privire la cazurile de conflict de interese descoperite, și să organizeze dezbateri publice la care să raspundă Guvernul, autoritățile locale, sistemul judiciar și societatea civilă.
  9. Parlamentul ar trebui să dea dovadă de transparență în procesul său decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive și irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate împotriva membrilor săi.
  10. Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penala a infractiunilor de corupție. De asemenea, Guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniștrilor la perioada mandatului. Aceste măsuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Veneția și al GRECO. Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunității și ar putea organiza o dezbatere publică astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii și societatea civilă să poată reacționa.
  11. Continuarea punerii în aplicare a Strategiei naționale anticorupție, cu respectarea termenelor stabilite de Guvern în august 2016. Ministrul Justiției ar trebui să instituie un sistem de raportare cu privire la punerea în aplicare a Strategiei Naționale Anticorupție (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din administrația publică, detalii privind procedurile disciplinare și sancțiunile și informatii referitoare la măsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile).
  12. Asigurarea faptului că Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este operationala pe deplin și efectiv, astfel încât să poată publica primul raport anual cu informații statistice fiabile privind confiscarea de bunuri provenite din săvârșirea de infracțiuni. Agenția ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică cu privire la dezvoltarea capacității sale administrative, la rezultatele obținute în confiscarea și la gestionarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni.

Despre MCV

MCV a fost instituit ca o măsură tranzitorie prin care UE să poate ajuta România și Bulgaria să remedieze probleme privind reforma judiciară și fenomenul corupției.

Până în prezent, Comisia Europeană a prezentat 16 rapoarte (2007-2017) care vizează progresul României și al Bulgariei în domeniul combaterii corupției și a reformelor din sistemul judiciar. Raportul din luna ianuarie 2017 conține condițiile pe care România trebuie să le îndeplinească pentru încheierea monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Raportul din 2016 a fost al treilea MCV pozitiv consecutiv după cele din 2014 și 2015.

Rapoartele MCV pentru România au fost publicate începând cu 2007, în anii 2008-2012 fiind prezentate cu o frecvență semestrială. Din 2013, Comisia publică câte un raport anual.

 

 

.

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis, după propunerile avocatului general al CJUE: Voi insista și cred că voi avea succes ca Ministerul Justiției să vină cu propuneri pentru modificarea legilor justiției

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a apreciat, miercuri, drept o “încurajare” propunerile avocatului general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în privinţa secţiei speciale de investigare a magistraţilor şi a subliniat că după alegerile parlamentare va insista ca Ministerul Justiţiei să vină cu propuneri privind modificarea legilor justiţiei.

“Aceste propuneri sunt, şi nu întâmplător, exact lucrurile pe care le-am spus şi eu şi PNL şi societatea civilă când PSD s-a apucat să distrugă legile justiţiei, încercând să pună mâna pe justiţie. Mă bucură că avocatul general de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene are exact aceeaşi opinie pe care am avut-o şi eu. Poate va amintiţi, exact acestea au fost argumentele cu care am atacat, la vremea respectivă, modificările împinse de PSD la legile justiţiei. Este o încurajare pentru noi şi vă amintiţi că am spus acum câteva săptămâni că legile justiţiei în această toamnă trebuie să intre în discuţie şi trebuie să fi reparate. Eu voi insista şi cred că voi avea oarece succes ca imediat după alegeri de la Ministerul Justiţiei să apară propunerile pentru discuţia publică, baza discuţiei publice, pentru a repara legile justiţiei, pentru a reda viteză luptei anticorupţie, pentru a face procedurile transparente şi până la urmă pentru a garanta magistraţilor independenţa lor prevăzută în Constituţie”, a declarat şeful statului într-o conferinţă de presă la Palatul Cotroceni.

Numirea interimară a şefului Inspecţiei Judiciare şi normele naţionale privind înfiinţarea unei secţii de parchet specifice, cu competenţă exclusivă pentru investigarea infracţiunilor săvârşite de magistraţi în România, sunt contrare dreptului Uniunii, a decis avocatul general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), Michal Bobek.

Potrivit CJUE, concluziile avocatului general prezentate miercuri nu sunt obligatorii pentru Curtea de Justiţie.

“Misiunea avocaţilor generali este de a propune Curţii, în deplină independenţă, o soluţie juridică în cauza care le este atribuită. Judecătorii Curţii urmează să delibereze în această cauză. Hotărârea va fi pronunţată la o dată ulterioară”, arată CJUE. 

Continue Reading

JUSTIȚIE

Avocatul general al CJUE: Înființarea Secției Speciale în România încalcă legislația UE. Rapoartele MCV nu sunt obligatorii, dar trebuie luate în considerare

Published

on

© curia.europa.eu

Numirea interimară a şefului Inspecţiei Judiciare şi normele naţionale privind înfiinţarea unei secţii de parchet specifice cu competenţă exclusivă pentru investigarea infracţiunilor săvârşite de magistraţi în România sunt contrare dreptului Uniunii, a decis avocatul general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), Michal Bobek.

“Dreptul Uniunii nu se opune unor dispoziţii naţionale referitoare la răspunderea statului pentru erorile judiciare şi la acţiunea în regres formulată de stat împotriva judecătorului vizat în caz de rea-credinţă sau de gravă neglijenţă a acestuia, cu condiţia ca aceste proceduri să ofere suficiente garanţii”, se arată într-un comunicat de presă al CJUE care detaliază concluziile avocatului general.

“În vederea ameliorării independenţei şi eficienţei sistemului judiciar şi în cadrul negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, România a adoptat legile generic denumite ‘ale justiţiei'”, reaminteşte CJUE.

Prin Decizia 2006/928/CE, Comisia a instituit un Mecanism de Cooperare şi Verificare (MCV), “în cadrul căruia aceasta raportează periodic progresul realizat de România în ceea ce priveşte independenţa şi buna funcţionare a sistemului judiciar. Între luna septembrie a anului 2018 şi luna martie a anului 2019, Guvernul României a adoptat cinci ordonanţe de urgenţă care au modificat legile justiţiei şi au adăugat noi dispoziţii la acestea. Unele dintre aceste modificări au fost evaluate negativ în rapoartele MCV din 2018 şi din 2019”, se mai menţionează în comunicat.

CJUE precizează că, în acest context, mai multe instanţe judecătoreşti din România i-au adresat întrebări prin care i-au solicitat să stabilească caracterul, valoarea juridică şi efectele MCV şi ale rapoartelor periodice adoptate în temeiul acestuia. De asemenea, se solicită Curţii să stabilească dacă recomandările cuprinse în rapoartele Comisiei sunt obligatorii pentru autorităţile române.

În plus, adaugă CJUE, “sunt vizate trei aspecte instituţionale ale acestei reforme: numirea interimară a şefului Inspecţiei Judiciare, înfiinţarea în cadrul Ministerului Public a unei secţii specifice însărcinate cu investigarea infracţiunilor din justiţie, precum şi modificarea dispoziţiilor privind răspunderea materială a judecătorilor. Se solicită Curţii să stabilească compatibilitatea acestora cu principiile statului de drept, protecţiei jurisdicţionale efective şi independenţei justiţiei, prevăzute într-o serie de dispoziţii de drept al Uniunii”.

În concluziile prezentate miercuri, “avocatul general Michal Bobek propune Curţii, în primul rând, să declare că Decizia de stabilire a unui Mecanism de Cooperare şi Verificare constituie un act adoptat de o instituţie a Uniunii, a fost adoptată în mod valabil în temeiul Tratatului de aderare şi este obligatorie din punct de vedere juridic pentru România“.

Rapoartele periodice adoptate de Comisie în temeiul acesteia nu sunt însă obligatorii din punct de vedere juridic, dar trebuie luate în considerare în mod corespunzător de acest stat membru“, adaugă avocatul general.

“După ce a clarificat criteriile şi natura examinării care decurg din dispoziţiile aplicabile ale dreptului Uniunii, avocatul general Michal Bobek propune Curţii, în al doilea rând, să declare că dreptul Uniunii se opune unor dispoziţii naţionale prin care guvernul adoptă, prin derogare de la normele juridice aplicabile în mod normal, un sistem pentru numirea interimară în posturile de conducere ale organului însărcinat cu efectuarea cercetărilor disciplinare în cadrul puterii judecătoreşti al cărui efect practic este reintegrarea în funcţie a unei persoane al cărei mandat a expirat deja”, se precizează în comunicat.

“Avocatul general Bobek propune Curţii, în al treilea rând, să declare că dreptul Uniunii se opune înfiinţării unei secţii de parchet specifice cu competenţă exclusivă pentru infracţiunile săvârşite de magistraţi dacă înfiinţarea unei astfel de secţii nu este justificată de motive reale şi suficient de importante şi dacă ea nu este însoţită de garanţii suficiente pentru a înlătura orice risc de influenţă politică asupra funcţionării şi compunerii sale”, adaugă comunicatul.

În al patrulea rând, avocatul general propune Curţii “să declare că dreptul Uniunii nu se opune nici unor dispoziţii naţionale privind răspunderea statului pentru erorile judiciare, nici existenţei posibilităţii statului de a formula în mod subsecvent o acţiune în regres pentru răspundere civilă împotriva judecătorului vizat în caz de rea-credinţă sau gravă neglijenţă a acestuia. Procedurile menţionate trebuie să ofere însă garanţii suficiente pentru a evita ca magistraţii să fie supuşi unor presiuni directe sau indirecte susceptibile să afecteze deciziile lor. Revine instanţei naţionale sarcina de a aprecia dacă aceste condiţii sunt îndeplinite”.

Concluziile avocatului general – se precizează în finalul comunicatului – nu sunt obligatorii pentru Curtea de Justiţie: “Misiunea avocaţilor generali este de a propune Curţii, în deplină independenţă, o soluţie juridică în cauza care le este atribuită. Judecătorii Curţii urmează să delibereze în această cauză. Hotărârea va fi pronunţată la o dată ulterioară”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Vera Jourova: Comisia Europeană salută angajamentul politic solid al României pentru îndeplinirea recomandărilor MCV și tranziție către un mecanism al statului de drept pentru toate statele UE

Published

on

© Vera Jourova/ Twitter

Vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova, a reafirmat joi că situația statului de drept din România în perioada 2017-2019 a determinat reevaluarea recomandărilor de țară din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, însă a salutat angajamentul politic actual al României pentru îndeplinirea recomandărilor MCV și tranziția către un mecanism al statului de drept pentru toate țările membre ale Uniunii Europene.

“În 2017-2019, situația a făcut necesară reevaluarea recomandărilor pentru România. Unele dintre aceste recomandări sunt în continuare în vigoare. Guvernul actual din România își dorește să atingă obiectivele MCV. Asta a dus la eliminarea tensiunilor cu sistemul judiciar, la îmbunătățirea strategiei privind lupta împotriva corupției. Acțiunile inițiate de Comisie în februarie au fost oarecum blocate de perioada COVID-19. Aceasta nu a permis începerea activității legislative pe chestiuni legislative. Însă, nevoia de a implementa toate recomandările MCV rămâne. Salutăm poziția de cooperare a României care acoperă aspectele MCV și sfera sa largă de acoperire cu angajamentul politic solid al României și cu sprijinul Comisiei suntem de părere că este posibilă accelerarea îndeplinirii recomandărilor MCV rămase și garantarea tranziției MCV către un stat de drept care este dorit pentru toate statele membre. MCV a fost stabilit ca o măsură de tranziție pentru monitorizarea evoluției judiciare și pentru a combate corupția în Bulgaria și România la momentul aderării acestora la Uniune în 2007″, a spus Jourova, în cadrul unei dezbateri în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) din Parlamentul European privind situația rapoartelor MCV pentru București și Sofia.

În Raportul de anul trecut, publicat de Comisia Europeană în octombrie 2019, executivul european a criticat evoluțiile în domeniul judiciar și în privința luptei anticorupție în cazul României și salută progresele înregistrate de Bulgaria, creând premisele pentru ridicarea MCV în cazul țării vecine.

Deși tendința de finalizare a mecanismului aplicat Bulgariei continuă, în vreme ce România trebuie să accelereze îndeplinirea recomandărilor, Jourova a arătat că va urma o tranziție către mecanismul european privind statul de drept.

“Comunicarea din iulie 2019 a Comisiei Europene privind statul de drept a arătat că o dată ce acest mecanism MCV se încheie, monitorizarea continuă sub instrumentele referitoare la monitorizare. Comisia va continua să sprijine Bulgaria și România pentru a continua reformele, asigurându-se că recomandările sunt puse în îndeplinire pentru finalizarea MCV și tranziția către un nou mecanism”, a completat ea.

Vicepreședinta Comisiei Europene și-a arătat exigența, cerând “ambelor țări să se asigure că reformele se bazează pe un consens național pe scară largă și că reflectă legislația europeană și că valorile articolelor din tratatele UE trebuie să fie respectate.

“Noi ne dorim ca toate angajamentele să fie îndeplinite atât de către România, cât și de către Bulgaria. Încheierea MCV nu înseamnă atingerea perfecțiunii, dar ne dorim reforme și rezultate tangibile și pozitive. M-am săturat să mi se spună că un stat a adoptat un act legislativ. Vreau ca actul legislativ să fie pus în aplicare și vreau încredere din partea cetățenilor. Atâta timp cât cetățenii nu au încredere în sistemul judiciar, atâta timp cât cetățenii se tem că cei răi nu vor fi deferiți justiției, atunci nu am obținut absolut nimic. Din toate sondajele făcute, ne dăm seama că cetățenii din România și Bulgaria își doresc ca presiunea reprezentată de MCV să fie menținută de către Comisie. Dar presiunea aceasta trebuie să fie continuată prin utilizarea unor mecanisme care să nu fie excepționale, ci să fie standardizate”, a mai completat ea.

Jourova a anunțat că primul raport privind statul de drept va fi adoptat la 23 septembrie și că se va adresa tuturor statelor membre pe baza unei metodologii coerente pentru toți.

“Mecanismul va fi piatra de temelie pentru a aborda chestiunea statului de drept în UE și va împiedica consolidarea. Va contribui la promovarea culturii statului de drept din Uniunea Europeană.  (…) Acesta ar trebui să fie instrument preventiv, să cuprindă mai multe lucruri decât MCV”, a mai afirmat vicepreședinta executivului european.

Vera Jourova a spus că sistemul judiciar, echilibrul între puteri, mass-media și lupta împotriva corupției nu au fost niciodată evaluate împreună, așa cum se va întâmpla în raportul de la finalul lunii septembrie.

“Cred că asta a fost o greșeală. Doar în momentul în care vezi cumulul de factori negativi, îți dai seama că lucrurile nu merg în statul respectiv. În acel moment, ai o imagine de ansamblu care îți permite să vii cu soluții mai bine. (…) Noi trebuie să folosim toate posibilitățile pentru a obliga toate statele membre să respecte principiile statului de drept și litera articolului 7″, a spus ea.

“Pe 23 septembrie vom întocmi raportul privind statul de drept. Acesta va fi comunicat de o manieră precisă și obiectivă. (…) Așteptările noastre sunt foarte mari. Vreau o comparație obiectivă în ceea ce privește ce se întâmplă în Bulgaria, în România, dar și în alte state membre. Vreau obiectivitate pentru a elimina critica privind standardele duble”, a conchis vicepreședinta Comisiei, răspunzând astfel întrebărilor și solicitărilor eurodeputaților.

 

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Jens Stoltenberg și Mircea Geoană, întâlniri cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru Euroga digitală în scopul întăririi complementarității UE-NATO privind transformările tehnologice

ROMÂNIA14 hours ago

Începând de joi, românii vor putea achita online, prin Ghișeul.ro, peste 300 de tipuri de plăți

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Uniunea Piețelor de Capital: Comisia Europeană adoptă un plan prin care se asigură că redresarea economică a UE este verde, digitală, favorabilă incluziunii și rezilientă

Gheorghe Falcă15 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Fondurile de coeziune și strategiile de mediu trebuie să răspundă nevoilor regiunilor și cetățenilor

U.E.15 hours ago

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor manifestă o ”mare îngrijorare” față de evoluția epidemiei de COVID-19 în România și alte șase țări UE

INTERNAȚIONAL16 hours ago

COVID-19: Instituțiile și organizațiile internaționale îndeamnă toate statele să acționeze mai ferm pentru a opri răspândirea informațiilor nocive

U.E.16 hours ago

Document Curtea de Conturi Europeană: Uniunea Europeană și-a îmbunătățit în ultimii ani setul de instrumente pentru a face față crizelor financiare

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Ursula von der Leyen, întâlnire de lucru cu premierii Ungariei, Poloniei și Cehiei. Viitorul buget al UE și statul de drept, subiecte discutate

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Bulgaria expulzează doi diplomați ruși acuzați de spionaj militar

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Comisia Europeană a adoptat un pachet pentru finanțele digitale: Obiectivul este o piață unică digitală inovatoare, crucială pentru redresarea economică

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA1 week ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending