Connect with us

JUSTIȚIE

LIVE VIDEO & TEXT. Comisia Europeană publică raportul MCV pentru România: 8 recomandări suplimentare; CE recomandă României să suspende imediat implementarea legilor justiţiei

Published

on

Comisia Europeană prezintă, marţi, raportul MCV despre modificarea legislaţiei în domeniul justiţiei, document care va ţine cont şi de cele două avize la Comisiei de la Veneţia. 

Calea Europeană va transmite în format LIVE VIDEO & TEXT, începând cu ora 15:30, declarațiile prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, cel care va susține o conferință de presă la finalul reuniunii Colegiului comisarilor unde se discută rapoartele privind progresele înregistrate de România și Bulgaria în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV).

LIVE VIDEO:

LIVE TEXT:

Frans Timmermans: 

-Astăzi, colegiul comisarilor a adoptat cel mai recent raport MCV pentru România și Bulgaria, înființat pentru a combate corupția, iar în cazul Bulgariei și pentru combaterea crimei organizate

-Juncker dorea încheierea MCV în mandatul său și am prezentat o serie de 12 ultime recomandări în ianuarie 2017, acum inventariem ultimele 12 luni

Despre Bulgaria: o parte din recomandări nu sunt implementate. 3 din 6 recomandări sunt închise provicoriu, dacă trendul continuă și dacă Bulgaria menține trendul, atunci supravegherea MCV ar putea fi încheiată până la finalul mandatului acestei Comisii. Nu este un termen limită, ci un lucru ce poate fi obținut

Despre România: deși au fost făcuți unii pași pentru a implementa ultimele recomandări din ianuarie 2017, dezvoltările din ultima vreme au pus sub semnul întrebării sau chiar au fost inversate unele progrese din ultima perioadă.

În rapoartele trecute, am văzut progrese remarcabile obținute în ultimii zece ani așa că să vedem acum forme de regres este cu adevărat trist

Este cazul modificărilor aduse legilor Justiției, presiunea asupra independeței justiției și presiunea asupra DNA, în particular.

De aceea, stabilim 8 recomandări suplimentare ce trebuie urmate imediat. Aceste sunt esențiale pentru a restabili procesul de reformă

Pentru ca MCV să se apropie de sfârșit, recomandăm ca România să suspende imediat implementarea legilor justiției 

Am spus deja acest lucru în scrisoare adresată României, aceste legi și ordonanțe trebuie revizuite în funcție de recomandările noastre și cele ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția. Cerem să se suspende imediat cererile de demitere ale procurorilor cu vechime și numirea imediată a unui procuror șef anticorupție.

Cerem și suspendarea modificărilor aduse Codului Penal și Codului de Procedură Penală

Rapoartele privind cele două țări țin cont și de un factor mai amplu – libertatea presei care merge dincolo de sfera de aplciare a MCV, dar care are impact asupra combaterii corupției

Presa și societatea civilă trebuie să poată cere socoteală puterii fără a exista represalii

Trebuie ca presă să poată funcționa liberă, fără presiuni

CE va urmări cu atenție evoluțiile din ambele țări

Nu luăm aceste măsuri pentru a pedepsi pe nimeni, ci pentru a veni în ajutor. În continuare, comisia Juncker are ambiția de a pune capăt MCV-ului cât se poate de repede, dar acet lucru este posibil doar dacă cele duă țări fac ce am convenit cu ele: să implementeze reformele noastre.

Fac apel la ambele guverne, vă rog ca acest proces de reformă să meargă în direcția cea bună pentru a putea lăsa deoparte acest MCV

Trebuie ca progresele în cazul Bulgariei să fie susținute. Din păcate, trebuie să tragem concluzia că în ultimele 12 luni, în cazul României, am văzut foarte puține progrese. Nu s-au înregistrat progrese aproape deloc, iar în anumite domenii s-a mers înapoi, s-au făcut regrese.

Ar fi o tragedie ca pe ultima sută de metri a unui maraton, alergătorul să alerge în direcția opusă. 

MCV este un proces de cooperare, hai să facem schimbările necesare. Au existat, de-a lugul timpului, mai multe guverne diferite care au urmat foaia de parcurs, sperăm că și acest guvern o va face. 

—-

Tot astăzi, Parlamentul European a adoptat o rezoluție nelegislativă privind țara noastră în care solicită Parlamentului și Guvernului de la București să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, GRECO și Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar.

„Am informat România despre calea care ar trebui urmată pentru a ieși din criza Justiției și urmează să publicăm raportul MCV, care conține un set complet de recomandări legate de menținerea unei calități ridicate a sistemului judiciar și de urmărire penală și aștept cu nerăbdare dialogul cu reprezentanții români”, a transmis comisarul european pentru Justiție, Vera Jourova, privind situația din țara noastră.

Totodată, mesaje similare au venit din partea prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, care a transmis în repetate rânduri că România riscă să meargă în direcția opusă la finalul unui maraton al reformelor în privința statului de drept și combaterii corupției.

„Vă rog să vă uitați și la recomandările MCV de anul trecut (…) Ele reprezintă un traseu foarte bun către acest caracter ireversibil al reformelor. Eu voi continua dialogul cu guvernul român. (…) Voi fi foarte meticulos și precis. Voi transmite aceste întrebări detaliate guvernului român și voi cere răspunsuri. Miza acestui proces este extrem de mare pentru viitorul Uniunii Europene și e la fel de important pentru poporul român”, a declarat recent Timmermans.

Care sunt ultimele 12 recomandări pentru încheierea mecanismului

  1. Punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția.
  2. Asigurarea faptului că în Codul de conduită pentru parlamentari, care este în curs de elaborare în Parlament, sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc între instituții și se precizează clar că parlamentarii și procesul parlamentar trebuie să respecte independența sistemului judiciar. Un Cod de conduită similar ar putea fi adoptat și pentru miniștrii cabinetului guvernamental.
  3. Faza actuală a reformei Codului Penal si a Codului de Procedură Penal ar trebui încheiată, iar Parlamentul ar trebui să își pună în practica planurile de adoptare a modificărilor prezentate de Guvern în 2016, după consultarea cu autoritățile judiciare. Ministrul Justiției, CSM și Înalta Curte de Casație și Justiție ar trebui să finalizeze un plan de acțiune pentru a asigura că noul termen pentru punerea în aplicare a prevederilor restante ale Codului de Procedura Civilă poate fi respectat.
  4. În vederea imbunătățirii în continuare a transparenței și a predictibilității procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne în materie de ireversibilitate, Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparență totală și să țină seamă în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legate de Codul Penal și de Codul de Procedură penala, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de Procedură Civilă, inspirându-se din transparența procesului decizional pusă în practică de Guvern în 2016.
  5. Guvernul ar trebui sa pună în practică un plan de acțiune corespunzator pentru a remedia chestiunea executării hotărârilor judecătorești și a aplicării de către administrația publică a jurisprudenței generate de instanțele judecătorești, inclusiv un mecanism care să furnizeze statistici fiabile care să permită monitorizarea pe viitor. Ar trebui, totodată, elaborat un sistem de monitorizare internă care să implice CSM și Curtea de Conturi pentru a se asigura punerea corectă în aplicare a planului de acțiune.
  6. Conducerea strategică a sistemului judiciar, respectiv ministrul Justiției, CSM, Înalta Curte de Justiție și Casație și procurorul general, ar trebui să asigure punerea în aplicare a planului de acțiune astfel cum a fost adoptat și să puna în practică o raportare publica periodică cu privire la punerea în aplicare a acestuia, inclusiv soluții la problemele reprezentate de numărul redus de grefieri, volumul de muncă excesiv și întârzierile în redactarea motivărilor hotărârilor.
  7. Noul CSM ar trebui să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenței și a responsabilizării. Acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, precum și cu societatea civilă și cu organizațiile profesionale, și să organizeze discutarea rapoartelor anuale în cadrul adunărilor generale ale instanțelor și ale parchetelor.
  8. Asigurarea intrării in funcțiune a sistemului PREVENT. Agenția Națională de Integritate și Agenția Națională pentru Achiziții Publice ar trebui să introducă practică de a întocmi rapoarte cu privire la verificările ex ante pe care le efectuează în cazul procedurilor de achiziții publice și rapoarte cu privire la acțiunile pe care le întreprind în urma acestor verificări, inclusiv în cazul verificărilorex post, precum și rapoarte cu privire la cazurile de conflict de interese descoperite, și să organizeze dezbateri publice la care să raspundă Guvernul, autoritățile locale, sistemul judiciar și societatea civilă.
  9. Parlamentul ar trebui să dea dovadă de transparență în procesul său decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive și irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate împotriva membrilor săi.
  10. Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penala a infractiunilor de corupție. De asemenea, Guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniștrilor la perioada mandatului. Aceste măsuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Veneția și al GRECO. Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunității și ar putea organiza o dezbatere publică astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii și societatea civilă să poată reacționa.
  11. Continuarea punerii în aplicare a Strategiei naționale anticorupție, cu respectarea termenelor stabilite de Guvern în august 2016. Ministrul Justiției ar trebui să instituie un sistem de raportare cu privire la punerea în aplicare a Strategiei Naționale Anticorupție (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din administrația publică, detalii privind procedurile disciplinare și sancțiunile și informatii referitoare la măsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile).
  12. Asigurarea faptului că Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este operationala pe deplin și efectiv, astfel încât să poată publica primul raport anual cu informații statistice fiabile privind confiscarea de bunuri provenite din săvârșirea de infracțiuni. Agenția ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică cu privire la dezvoltarea capacității sale administrative, la rezultatele obținute în confiscarea și la gestionarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni.

Despre MCV

MCV a fost instituit ca o măsură tranzitorie prin care UE să poate ajuta România și Bulgaria să remedieze probleme privind reforma judiciară și fenomenul corupției.

Până în prezent, Comisia Europeană a prezentat 16 rapoarte (2007-2017) care vizează progresul României și al Bulgariei în domeniul combaterii corupției și a reformelor din sistemul judiciar. Raportul din luna ianuarie 2017 conține condițiile pe care România trebuie să le îndeplinească pentru încheierea monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Raportul din 2016 a fost al treilea MCV pozitiv consecutiv după cele din 2014 și 2015.

Rapoartele MCV pentru România au fost publicate începând cu 2007, în anii 2008-2012 fiind prezentate cu o frecvență semestrială. Din 2013, Comisia publică câte un raport anual.

 

 

.

JUSTIȚIE

Florin Cîțu anunță că Guvernul a aprobat un memorandum pentru finalizarea MCV: Încercăm până în luna iunie

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Guvernul a aprobat un memorandum privind finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care stabileşte un calendar “ambiţios” de demersuri în acest sens, a anunţat, miercuri, premierul Florin Cîţu.

Este un angajament politic al acestei coaliţii şi vom face demersuri prioritare pentru a finaliza Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi, bineînţeles, este vorba despre legislaţia din domeniul Justiţiei. Acest memorandum arată clar un calendar din partea Guvernului, împreună cu Parlamentul, cu coaliţia din Parlament, pentru a rezolva această problemă. (…) Este un lucru foarte important, acest Guvern şi-a asumat şi această coaliţie de guvernare şi-a asumat rezolvarea MCV-ului în baza recomandărilor. Este un calendar ambiţios, încercăm până în iunie“, a declarat Cîţu, la Palatul Victoria, potrivit Agerpres.

 

Comisia Europeană a publicat, la 22 octombrie 2019, cel mai recent raport MCV privind România, care arăta că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”. ”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință (…) Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”, a mai spus atunci executivul european.

Ulterior, la 30 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE, în care a subliniat că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România.

În ce privește România (pagina 27 din raport), Comisia Europeană a subliniat că încă de la aderarea țării noastre la UE, executivul european a monitorizat evoluțiile judiciare prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV). 

În 2020, Guvernul a continuat să își afirme angajamentul de a restabili calea reformei judiciare după inversările din 2017-2019. Acest lucru a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar“, arată raportul, referitor la independența justiției.

Potrivit Comisiei Europene, numirile recente la conducerea principalelor parchete ar putea deschide calea pentru continuarea mai eficientă a activității procurorilor. Executivul european arată că progresul către modificarea legislației relevante a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19 combinată cu viitoarele alegeri naționale.

Între măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare este menționată Secția specială de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori.

“Punerea în aplicare continuă a acestor măsuri crește incertitudinea privind funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectul combinat al acestora. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ resursele umane din sistemul de justiție, cu implicații asupra eficienței acestuia”, avertizează Comisia Europeană.

În raport este menționat că România are un cadru strategic național cuprinzător anticorupție bazat pe participarea mare a actorilor instituționali naționali și locali, însă Comisia Europeană avertizează că în România încă există provocări.

În ciuda progresului și a istoriei României în lupta împotriva corupției din ultimul deceniu, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017-2019 au ridicat întrebări cu privire la sustenabilitatea reformelor anticorupție. Chiar dacă contextul politic actual înseamnă mai puțină confruntare, instituțiile-cheie se confruntă cu un mediu provocator, cu consecințe pentru implementarea cadrului legal și a capacității instituționale. Deși instituțiile competente cheie și-au continuat activitatea, acest lucru ridică provocări pentru menținerea istoriei solide a cazurilor urmărite și a hotărârilor judecătorești care condamnă corupția la nivel înalt. Modificările în așteptare ale Codului penal și ale Codului de procedură penale sporește incertitudinea cu privire la eficacitatea cadrului legal anticorupție, fiind important ca soluțiile juridice și politice să fie găsite ca răspuns la deciziile cheie ale Curții Constituționale. Guvernul actual și-a arătat un angajament reînnoit de a face progrese în ceea ce privește latura preventivă prin strategia națională anticorupție cuprinzătoare“, consemnează raportul.

La capitolul libertatea presei, raportul subliniază că garanțiile legale relevante privind libertatea mass-media și pluralismul sunt în vigoare, însă, cu toate acestea, apar probleme legate de implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent.

“Transparența dreptului de proprietate asupra mass-media pare a fi incompletă, iar autoritatea de reglementare audiovizuală nu are resursele necesare pentru a-și îndeplini complet sarcinile. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacției sau editorilor”, avertizează Comisia Europeană.

Raportul notează că procesul obișnuit de pregătire și adoptare a legilor este bine reglementat, însă precizează că ordonanțele de urgență ale guvernului continuă să fie utilizate pe scară largă, iar modificările legislative necoordonate succesive au, de asemenea, un impact asupra calității legislației și a securității juridice, inclusiv pentru mediul de afaceri.

În context, Comisia Europeană salută contribuția societății civile la apărarea statului de drept în România.

“Există un cadru legislativ favorabil pentru societatea civilă, care este o forță activă și care a reușit să reacționeze împotriva încercărilor de a-i fi limitate activitățile. Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România“, subliniază executivul european.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis a depus o coroană de flori la Troiţa din Piaţa Universităţii în memoria victimelor Revoluţiei din 1989

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a depus, luni, la Troiţa din Piaţa Universităţii, o coroană de flori în memoria victimelor Revoluţiei din decembrie 1989. Şeful statului a ţinut şi un moment de reculegere.

 

În 1989, România a fost singura ţară fost-comunistă în care trecerea de la totalitarism la democraţie s-a făcut prin violenţă şi în care conducătorii vechiului regim au fost executaţi. Între 16 şi 20 decembrie 1989 a avut loc aşa-numita “Revoluţie de la Timişoara”, iar 21 decembrie este considerată prima zi a Revoluţiei în Bucureşti. Atunci, demonstranţii s-au adunat în apropierea Hotelului Intercontinental din Piaţa Universităţii şi au ridicat o baricadă în faţa dispozitivului de intervenţie.

La 20/21 decembrie 1989, Comitetul Municipal al Partidului Comunist Român (PCR) decide organizarea, în Piaţa Republicii (Piaţa Palatului) din faţa sediului Comitetului Central al PCR, a unui mare “miting popular” care să condamne “acţiunile huliganice” de la Timişoara.

Desfăşurarea mitingului a fost transmisă în direct la radio şi televiziune. Discursul lui Nicolae Ceauşescu a fost întrerupt de huiduieli şi fluierături ale grupurilor de protestatari, constituite spontan. Mitingul s-a spart, iar pe străzile din jur mii de oameni au manifestat pentru democraţie şi împotriva dictaturii.

În cursul serii, demonstranţii, majoritatea tineri, s-au adunat în apropierea Hotelului Intercontinental din Piaţa Universităţii, unde au ridicat o baricadă în faţa dispozitivului de intervenţie. Forţele de ordine au primit dispoziţie să “cureţe zona”. În cursul nopţii, s-a tras asupra demonstranţilor, fiind înregistraţi morţi şi răniţi. De asemenea, numeroşi manifestanţi au fost arestaţi şi duşi la închisoarea Jilava, din apropierea Bucureştiului.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Ziua Internațională Anticorupție. Klaus Iohannis: Profund atașat valorilor statului de drept, voi acționa în continuare pentru o Românie construită pe integritate, onestitate și bun-simț

Published

on

© Administrația Prezidențială

Progresele societății românești din ultimii ani în ceea ce privește lupta anticorupție sunt vizibile, dar efortul instituțiilor în această direcție trebuie să fie unul continuu și susținut, respectând întru totul principiul potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege, a afirmat miercuri președintele Klaus Iohannis, într-un mesaj trimis cu prilejul Zilei Internaționale Anticorupție.

“Corupția este un fenomen complex, adânc înrădăcinat în practicile celor care urmăresc folosirea puterii publice în interes personal sau de grup. Într-un sens larg, corupția nu vizează doar luarea și darea de mită. Mituirea, nepotismul, abuzul de putere sunt toate forme ale acestui flagel care erodează, de fapt, dezvoltarea unei societăți. Fie că vorbim despre corupție politică, financiară, administrativă sau academică, corupția din sistemul sanitar sau din educație, este absolut fundamental pentru sănătatea statului și a societății ca acest fenomen să fie combătut cu fermitate de instituțiile responsabile. Dimensiunea sancționatorie trebuie să fie, într-adevăr, de natură să descurajeze aceste comportamente nocive care fac mult rău societății și îi frânează progresul”, a spus președintele, în mesajul său remis de Administrația Prezidențială.

Șeful statului a menționat că fără efort preventiv sistemic, axat pe construirea unei culturi a integrității, combaterea faptelor de corupție nu va fi suficientă. În context, Iohannis a subliniat că este nevoie să se discute mai mult despre valori și despre moralitate în școli, într-un mod practic, interactiv.

“Progresele societății românești din ultimii ani în ceea ce privește lupta anticorupție sunt vizibile, dar efortul instituțiilor în această direcție trebuie să fie unul continuu și susținut, respectând întru totul principiul potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege. Este nevoie deopotrivă și de o atitudine fără echivoc a cetățenilor față de actele de corupție, care să se traducă prin toleranță zero față de cei care recurg la asemenea acte”, a mai adăugat el.

Președintele și-a reafirmat angajamentul de a acționa pentru o Românie dezvoltată, dar și atașamentul pentru valorile democratice.

“Profund atașat valorilor democratice și principiului statului de drept, am acționat și voi acționa în continuare pentru o construcție legislativă și instituțională care să se constituie într-un catalizator al unei Românii dezvoltate, construite pe integritate, onestitate și bun-simț”, a conchis Klaus Iohannis.

Ziua Internațională Anticorupție a fost instituită prin Convenția Națiunilor Unite împotriva Corupției.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL10 mins ago

Maia Sandu, întrevedere cu ambasadorul SUA după învestirea lui Joe Biden: Dorim aprofundarea cooperării cu Statele Unite, un partener de încredere pentru procesul de democratizare din R. Moldova

MAREA BRITANIE37 mins ago

Regina Elisabeta a II-a i-a transmis un mesaj de felicitare privat lui Joe Biden, al 13-lea președinte al SUA cu care monarhul britanic va colabora

Cristian Bușoi45 mins ago

EMA a publicat raportul privind deciziile cheie din 2020. Cristian Bușoi, responsabil al PE pentru relația cu EMA: Voi sprijini în continuare activitatea Agenției, care trebuie să acționeze în beneficiul pacienților

SUA1 hour ago

Administrația Biden critică sancțiunile impuse de China fostului secretarul de stat Mike Pompeo

U.E.2 hours ago

Parchetul European și Europol vor colabora pentru a combate infracțiunile care afectează interesele financiare ale UE. Laura Kövesi: Vom lupta mai bine cu cei care încearcă să fure banii cetățenilor europeni

ROMÂNIA2 hours ago

Ambasadorul George Maior, prezent la ceremonia de inaugurare a lui Joe Biden: Administrația Biden “a transmis mesaje puternice privind întărirea Parteneriatului dintre România și SUA”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Pentru a avea o rețea europeană de transport funcțională, PE vine în întâmpinarea viitoarei propuneri a Comisiei Europene privind reviziuirea liniilor directoare pentru TEN-T

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Membrii Parlamentului European solicită unitate și autonomie strategică în raportul anual privind politica externă și de securitate comună a UE

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Statele membre ale UE vor putea utiliza fonduri din pachetul REACT-EU pentru protecția socială a persoanelor defavorizate pe durata redresării post-pandemie

ROMÂNIA3 hours ago

80 de ani de la Pogromul de la București. Președintele Senatului, Anca Dragu: Un moment reprobabil din istoria țării noastre din care trebuie să învățăm că valorile și principiile democratice trebuie apărate zi de zi

Dragoș Pîslaru23 hours ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac1 day ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE1 day ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac2 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending