Comisia Europeană a publicat cea de-a douăsprezecea ediție a Tabloului de bord al UE privind justiția, o prezentare anuală care oferă date comparative privind eficiența, calitatea și independența sistemelor judiciare din statele membre ale UE. Comparativ cu anul trecut, percepția publicului cu privire la independența justiției s-a îmbunătățit, inclusiv în țările care au avut probleme sistemice.
Potrivit unui comunicat al instituției, tabloul de bord din acest an include mai multe cifre noi privind accesul la justiție, cum ar fi accesul la profesiile din justiție pentru persoanele cu dizabilități, accesul la justiție pentru consumatori atunci când exercită acțiuni reprezentative de protecție a intereselor lor colective, salariile personalului de specialitate din domeniul judiciar și al procuraturii, precum și notarii și competențele acestora în cadrul procedurilor de succesiune.
Ediția 2024 include, de asemenea, pentru prima dată, noi cifre specifice privind independența justiției, de exemplu, cu privire la numirea președinților de instanțe, la cadrele naționale privind declarațiile de avere și la demiterea procurorilor generali.
”Cel mai recent tablou de bord al UE privind justiția arată că eforturile noastre de consolidare a independenței judiciare în întreaga UE dau roade. Prin evidențierea principalelor domenii care necesită îmbunătățiri și prin celebrarea progreselor înregistrate, ne propunem să încurajăm încrederea în instituțiile noastre juridice și să ne asigurăm că justiția este independentă și accesibilă tuturor. În ultimii doisprezece ani, tabloul de bord s-a dovedit a fi un instrument fiabil pentru a face un bilanț al progreselor noastre și pentru a identifica domeniile în care se pot aduce îmbunătățiri în statele membre, contribuind astfel la eforturile noastre de a proteja în continuare statul de drept și de a sprijini drepturile cetățenilor și ale întreprinderilor”, subliniază Vera Jourova, vicepreședinta Comisiei Europene responsabilă pentru valori și transparență.
Principalele constatări ale Tabloului de bord al UE privind justiția din 2024
A. Percepția privind independența justiției s-a îmbunătățit, inclusiv în rândul țărilor care s-au confruntat cu provocări sistemice: Un sondaj Eurobarometru în rândul publicului larg arată că, începând din 2016, percepția publicului larg cu privire la independența justiției s-a îmbunătățit sau a rămas stabilă în 19 state membre.
Ne uităm la situația din România și vedem că 52% dintre respondenți au o părere bună sau destul de bună despre independența sistemului judiciar din țara noastră, în speță despre independența curților și a judecătorilor, la egalitate cu media europeană.
Întrebați care este motivul care stă în spatele evaluării pozitive, 57% dintre cei intervievați au răspuns că nu au observat interferențe sau presiuni din partea guvernului sau a politicienilor, 59% spun că nu există interferențe sau presiuni din partea unor interese economice sau a altor interese specifice, în vreme ce independența sistemului judiciar este asigurată de statutul și poziția judecătorilor în viziunea a 71% dintre respondenți.
În rândul companiilor, un alt sondaj Eurobarometru arată că, față de 2016, percepția privind independența s-a îmbunătățit sau a rămas stabilă în 19 state membre.
Tendința se menține și când vine vorba despre companiile din țara noastră, 56% dintre ele având o percepție bună sau destul de bună despre independența sistemului judiciar, ușor peste media europeană de 50%.
Întrebate care este motivul care stă în spatele evaluării pozitive, 62% dintre companii au răspuns că nu au observat interferențe sau presiuni din partea guvernului sau a politicienilor și spun că nu există interferențe sau presiuni din partea unor interese economice sau a altor interese specifice, în vreme ce independența sistemului judiciar este asigurată de statutul și poziția judecătorilor în viziunea a 79% dintre respondenți.
Percepția privind independența justiției s-a îmbunătățit, atât în rândul publicului larg, cât și în rândul companiilor, inclusiv în țările care s-au confruntat cu provocări sistemice la adresa independenței justiției.
B. O perspectivă asupra numirii procurorilor și a demiterii procurorului general: În 14 state membre, procurorii sunt numiți fie de consiliile independente ale procurorilor, fie de procuratura însăși. Puterea executivului (fie ministrul justiției, fie guvernul sau șeful statului) de a numi procurori este supusă unui control judiciar în aproape toate cele 12 state membre în care procurorii sunt numiți în acest mod. De asemenea, în aproape toate aceste 12 state membre este obligatorie motivarea respingerii unui candidat la funcția de procuror. 20 de state membre acordă executivului sau parlamentului competența de a demite procurorul general (în cinci dintre acestea, la propunerea Consiliului Judiciar), iar în șase state membre această competență este acordată Consiliului Judiciar. 16 state membre oferă posibilitatea unei revizuiri a deciziei.
C. Potențialul actual de consolidare a digitalizării sistemelor judiciare: Doar șase state membre dispun de norme procedurale care permit admisibilitatea probelor în format digital în cauzele civile, comerciale, administrative și penale. În 26 de state membre, aceasta este o posibilitate în unele cazuri sau în anumite domenii juridice. În plus, constatările ediției din acest an arată că există încă loc de îmbunătățiri în ceea ce privește posibilitatea de a iniția proceduri sau de a depune o cerere online. Nouă state membre fie permit această posibilitate doar în anumite situații, fie nu o permit deloc.
D. În majoritatea statelor membre există dispoziții specifice pentru sprijinirea participării persoanelor cu handicap în calitate de profesioniști în sistemul judiciar: În 20 de state membre există cel puțin unele măsuri specifice de sprijinire a participării persoanelor cu handicap.
E. Diferite grade de măsuri specifice pentru proceduri adaptate la nevoile copiilor, cu copii implicați în calitate de victime, suspecți sau inculpați: În 26 de state membre sunt furnizate informații cu privire la drepturile victimei sau ale suspectului și la proceduri într-o manieră adaptată copiilor, iar în 18 state membre, procedurile penale care implică copii sunt tratate ca o chestiune de urgență.
Informațiile conținute în tabloul de bord al UE privind justiția contribuie la monitorizarea efectuată în cadrul semestrului european și al ciclului anual privind statul de drept – constatările vor fi incluse în raportul Comisiei privind statul de drept din 2024.
Tabloul de bord al UE privind justiția din 2024 a fost elaborat în detaliu pentru a răspunde nevoii de informații comparative suplimentare (cum ar fi o nouă cifră privind salariile personalului de specialitate din domeniul judiciar și al parchetelor și privind procedura de revocare a procurorilor generali) identificate în timpul elaborării Raportului privind statul de drept din 2023.
Datele din tabloul de bord sunt, de asemenea, utilizate pentru monitorizarea Planurilor naționale de redresare și de reziliență.
