Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană răspunde preocupărilor agricultorilor din UE și propune pentru 2024 o derogare de la condiția ca 4% din teren să fie lăsat pârloagă

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană propune ca agricultorii din UE să poată fi exceptați în 2024 de la normele politicii agricole comune care îi obligă să lase pârloagă anumite suprafețe agricole.

Potrivit unui comunicat, propunerea Comisiei, trimisă miercuri statelor membre, care o vor vota în cadrul unei reuniuni a comitetului, reprezintă un prim răspuns politic concret pentru a răspunde preocupărilor agricultorilor legate de problema veniturilor.

De asemenea, aceasta vine în urma cererilor formulate de mai multe state membre în cadrul reuniunilor Consiliului Agricultură.

”Fermierii sunt coloana vertebrală a securității alimentare a UE și inima zonelor noastre rurale. Angajamentul de durată al Comisiei este concretizat prin bugetul politicii agricole comune, în valoare de 386,7 miliarde de euro, care contribuie la stabilizarea surselor de venit ale fermierilor europeni, recompensând în același timp eforturile acestora în ceea ce privește clima și durabilitatea. Măsura de astăzi oferă fermierilor o flexibilitate suplimentară într-un moment în care aceștia se confruntă cu provocări multiple. Vom continua să colaborăm cu fermierii noștri pentru a ne asigura că PAC găsește echilibrul corect între a răspunde nevoilor lor și a continua să ofere cetățenilor noștri servicii publice”, a subliniat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Pentru a beneficia de sprijinul financiar acordat în cadrul PAC, agricultorii trebuie să respecte un set îmbunătățit de nouă standarde ecologice și climatice. Acest principiu de condiționalitate se aplică pentru aproape 90% din suprafața agricolă utilizată în UE și joacă un rol important în integrarea practicilor agricole durabile. Acest set de standarde de bază este denumit BCAA, ceea ce înseamnă ”bune condiții agricole și de mediu”.

Standardul GAEC 8 prevede, printre altele, ca o parte minimă a terenului arabil să fie lăsată nelucrată. Acestea din urmă se referă în mod obișnuit la terenurile lăsate pârloagă, dar și la elemente precum gardurile vii sau copacii. Fermele cu mai puțin de zece hectare de teren arabil sunt de obicei scutite de această obligație.

În prezent, Comisia oferă tuturor fermierilor din UE posibilitatea de a fi scutiți de această obligație și de a fi în continuare eligibili pentru plata directă de bază din cadrul PAC.

Se va considera că agricultorii din UE care cultivă culturi fixatoare de azot (cum ar fi linte, mazăre sau fasole) și/sau culturi intermediare pe 7% din terenurile lor arabile vor respecta cerința, în loc să mențină 4% pârloagă din suprafața terenului arabil.

Culturile intermediare sunt plante care cresc între două culturi principale. Aceste culturi pot servi ca furaje pentru animale sau ca îngrășământ verde. Utilizarea culturilor care fixează azotul și a culturilor secundare aduce o serie de beneficii de mediu pentru sănătatea solului, inclusiv pentru biodiversitatea solului și pentru limitarea lichefierii nutrienților. Culturile trebuie să fie cultivate fără produse fitosanitare pentru a menține ambiția de mediu a PAC.

Propunerea Comisiei este atent calibrată pentru a asigura un echilibru corect între, pe de o parte, oferirea de ajutor adecvat agricultorilor care se confruntă cu numeroase crize și, pe de altă parte, protejarea biodiversității și a calității solului.

Măsura va fi votată în zilele următoare de către statele membre. După aceea, Comisia va trece la adoptarea formală. Regulamentul se va aplica retroactiv începând cu 1 ianuarie 2024. Statele membre care doresc să aplice derogarea la nivel național trebuie să notifice Comisia în termen de 15 zile, astfel încât fermierii să poată fi informați cât mai curând posibil.

Fermierii se confruntă cu o gamă largă de dificultăți și incertitudini. În special, anul trecut a fost caracterizat de un număr important de fenomene meteorologice extreme, inclusiv secete, incendii și inundații în diferite părți ale Uniunii.

Aceste evenimente afectează producția și veniturile, precum și respectarea calendarului aferent practicilor agronomice normale, ceea ce implică o presiune puternică asupra agricultorilor în vederea adaptării.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Polonia ar putea solicita Comisiei Europene o derogare pentru cheltuielile pentru apărare, dar se teme că alte state nu o vor face

Published

on

© European Union, 2025

Polonia va cere probabil săptămâna viitoare Comisiei Europene o derogare de la limitele de împrumut stabilite de UE pentru a-și menține cheltuielile de apărare la un nivel ridicat în anii următori fără a încălca prevederile europene, a menționat joi ministrul polonez de Finanțe, Andrzej Domanski, citat de Reuters, conform Agerpres.

În afară de Polonia, doar Portugalia a semnalat că va solicita aceeași scutire, o măsură despre care Comisia Europeană a sperat că va fi adoptată pe scară largă de cele 27 de țări ale UE și va contribui la creșterea investițiilor UE în domeniul apărării cu 650 de miliarde de euro în următorii patru ani pentru a descuraja o posibilă invazie rusă.

”Luăm în considerare în mod serios solicitarea clauzei de exceptare”, a declarat Domanski pentru Reuters într-un interviu acordat în contextul reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale din Washington, adăugând că decizia va fi luată până la sfârșitul lunii aprilie.

Comisia Europeană a venit cu propunerea, în luna martie, de a permite fiecărei țări din UE să majoreze cheltuielile anuale pentru apărare cu 1,5% din produsul intern brut timp de patru ani, fără a fi pasibile de măsurile disciplinare tradiționale care se aplică în momentul în care deficitul depășește 3% din PIB. Cu alte cuvinte, cheltuielile pentru apărare au fost exceptate de la calcularea deficitului.  

Cu toate acestea, țările UE cu datorii naționale ridicate sunt sceptice cu privire la împrumuturi mai mari pentru cheltuieli în domeniul apărării, mai ales dacă sunt îndepărtate geografic de Rusia.

Italia a declarat că nu va solicita o marjă de manevră suplimentară. Spania și Franța sunt, de asemenea, sceptice.

”Dacă aceste țări nu vor solicita, atunci probabil că nu va avea loc”, a declarat Domanski cu privire la atingerea obiectivului de cheltuieli al UE de 650 de miliarde de euro (740 de miliarde de dolari).

În luna martie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și Înaltul Reprezentant Kaja Kallas au prezentat o carte albă pentru apărarea europeană – Readiness 2030, alături de un pachet ambițios în domeniul apărării ca parte a planului “ReArm Europe/ Readiness 2030” care oferă pârghii financiare statelor membre ale UE pentru a stimula creșterea investițiilor în capacitățile de apărare.

Citiți și: Europa Apărării prinde avânt: von der Leyen și Kallas dezvăluie Cartea albă a apărării și planul de înarmare pentru ca UE să fie pregătită să se apere până în 2030

Cartea albă prezintă soluții pentru acoperirea lacunelor critice în materie de capabilități și pentru construirea unei baze industriale de apărare solide.

Ea propune modalități prin care statele membre ar putea să investească masiv în apărare, să achiziționeze sisteme de apărare și să consolideze gradul de pregătire al industriei europene de apărare pe termen lung.

De cealaltă parte, Planul de reînarmare a Europei „ReArm Europe – Readiness 2030” va permite efectuarea unor cheltuieli de peste 800 miliarde EUR, structurate în jurul următorilor piloni:

Deblocarea utilizării fondurilor publice în domeniul apărării la nivel național.

Comisia a invitat statele membre să activeze clauza derogatorie națională din Pactul de stabilitate și de creștere, care le va oferi un spațiu bugetar suplimentar pentru a-și majora cheltuielile pentru apărare, în cadrul normelor bugetare ale UE.

  • Pentru a garanta sustenabilitatea finanțelor publice, derogarea temporară va fi limitată la:
  • Creșterea exclusivă a cheltuielilor pentru apărare, plecând de la categoria statistică „Apărare” din Clasificarea Funcțiunilor Guvernamentale (COFOG);
  • Până la maximum 1,5 % din PIB pentru fiecare an de activare a clauzei derogatorii naționale;
  • O perioadă de patru ani.2

Un nou instrument dedicat Acțiunilor pentru securitatea Europei (SAFE)

Comisia Europeană s-a angajat să colecteze de pe piețele de capital până la 150 de miliarde EUR, aplicând abordarea sa de finanțare unificată deja bine stabilită.

Statele membre interesate vor putea folosi aceste fonduri pentru a crește rapid și substanțial investițiile în capabilitățile de apărare ale Europei. Fondurile vor fi plătite statelor membre interesate la cerere, pe baza unor planuri naționale. Plățile vor lua forma unor împrumuturi cu scadență lungă, structurate interactiv și la prețuri competitive. Statele membre beneficiare vor trebui să ramburseze apoi aceste împrumuturi. Împrumuturile vor fi susținute de marja de manevră a bugetului UE.

Valorificarea posibilităților oferite de Grupul BEI și mobilizarea capitalului privat prin accelerarea uniunii economiilor și investițiilor

Planul ”ReArm Europe – Readiness 2030” se bazează și pe Grupul Băncii Europene de Investiții, care ar urma să includă în sfera de acoperire a împrumuturilor pe care le acordă și proiectele de apărare și securitate, protejându-și în același timp capacitatea de finanțare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Un sistem de sănătate rezilient în fața amenințărilor cibernetice. UE invită experți să se alăture noului consiliu consultativ pentru securitate cibernetică în sectorul sănătății

Published

on

© Slovak Academy of Sciences, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană invită experți să se alăture noului consiliu consultativ pentru securitate cibernetică în sectorul sănătății – o componentă-cheie a planului său de acțiune menit să sporească reziliența sistemelor de sănătate din întreaga Uniune Europeană.

Consiliul va sprijini eforturile de protejare a spitalelor și a furnizorilor de servicii medicale împotriva amenințărilor cibernetice, contribuind astfel la întărirea capacităților europene de răspuns în domeniul sănătății digitale.

Potrivit comunicatului oficial, consiliul are ca obiectiv principal promovarea celor mai eficiente practici în domeniul securității cibernetice, cu scopul de a consolida protecția digitală, de a încuraja colaborarea intersectorială și de a orienta dezvoltarea de resurse, programe de formare și servicii de reacție rapidă adaptate nevoilor din sănătate.

Toate acestea vizează o mai bună protejare a datelor pacienților și asigurarea continuității actului medical. Această abordare coordonată reflectă angajamentul Uniunii Europene de a construi un sistem de sănătate rezilient în fața amenințărilor cibernetice tot mai frecvente.

Până la 15 experți din domeniile sănătății și securității cibernetice vor face parte din consiliul consultativ, aducând perspective diverse și expertiză specializată. Consiliul va putea include atât furnizori de servicii medicale și alte entități din sectorul sănătății, cât și prestatori de servicii de securitate cibernetică sau reprezentanți ai interesului public.

Membrii vor fi numiți pentru un mandat de doi ani, cu posibilitate de reînnoire. Termenul-limită pentru depunerea candidaturilor este 23 mai. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Summitul privind viitorul securității energetice. Ursula von der Leyen avertizează că Europa se află într-un „moment decisiv” în lupta pentru securitatea energetică

Published

on

© European Union, 2025/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană trebuie să adopte măsuri ferme pentru a garanta alimentarea industriilor esențiale, intensificând totodată eforturile de a contracara utilizarea piețelor energetice ca armă de către Rusia, a declarat joi președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit Politico Europe.

Vorbind la Summitul privind viitorul securității energetice, desfășurat la Londra, șefa executivului european a declarat că Europa se află într-un „moment decisiv”, în care „vedem cum amenințările la adresa securității energetice se intensifică”.

Ursula von der Leyen a anunțat o viitoare „foaie de parcurs”, așteptată pe 6 mai, care, potrivit acesteia, va include „măsuri concrete pentru eliminarea treptată a tuturor importurilor de combustibili fosili din Rusia, astfel încât să nu mai depindem de o putere ostilă pentru nevoile noastre energetice”.

„În ceea ce privește aprovizionarea cu gaze, nu am uitat cum Statele Unite au intervenit imediat cu gaze naturale lichefiate (LNG) atunci când am avut nevoie, în timpul crizei energetice. Și cum am primit gaze suplimentare prin conducte din Norvegia. Și cum țări mai îndepărtate, precum Japonia și Republica Coreea, au colaborat foarte strâns cu noi pe piețele globale, pentru a ne asigura securitatea energetică imediată”, a adăugat aceasta.

Președinta Comisiei Europene a subliniat că aceste parteneriate energetice – inclusiv importurile de gaze naturale lichefiate din Statele Unite – rămân de o importanță strategică pentru Uniunea Europeană. Ea a adăugat, totodată, că energia regenerabilă a jucat un rol esențial în diminuarea influenței Moscovei.

Între timp, riscul sabotajelor și atacurilor cibernetice ale Rusiei împotriva infrastructurii energetice este în creștere, ceea ce necesită mai multă cooperare transfrontalieră cu țări precum Marea Britanie.

În acest sens, Ursula von der Leyen a subliniat, în finalul discursului său, necesitatea unei acțiuni comune pentru protejarea infrastructurii critice, atât în fața atacurilor cibernetice, cât și a celor fizice.

„Dezvoltăm capacități pentru a proteja cablurile submarine critice. Având în vedere că aceste cabluri traversează țări și continente, suntem pe deplin deschiși și pregătiți să ne împărtășim experiențele și să cooperăm în acest domeniu cu partenerii și prietenii noștri strategici”, a declarat von der Leyen.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA13 hours ago

Ilie Bolojan: 20 ani de la semnarea Tratatului de aderare a României la UE, o oportunitate să recunoaștem beneficiile apartenenței la UE

ROMÂNIA13 hours ago

20 de ani de la semnarea tratatului de aderare la UE. Marcel Ciolacu: Aderarea la UE și NATO, cel mai important obiectiv după căderea comunismului

ROMÂNIA16 hours ago

Ministrul de Externe, vizită în Austria. Emil Hurezeanu a evidențiat oportunitățile de cooperare bilaterală în promovarea de obiective vizând competitivitatea UE, securitatea energetică și securitatea internă

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Polonia ar putea solicita Comisiei Europene o derogare pentru cheltuielile pentru apărare, dar se teme că alte state nu o vor face

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Un sistem de sănătate rezilient în fața amenințărilor cibernetice. UE invită experți să se alăture noului consiliu consultativ pentru securitate cibernetică în sectorul sănătății

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI18 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a adresat Comisiei Europene o întrebare privind măsurile pe care le are în vedere pentru a accelera decuplarea prețurilor la energia electrică de cele la gaze

ROMÂNIA19 hours ago

Președintele interimar Ilie Bolojan a discutat cu reprezentanții CCIFER despre dezvoltarea relațiilor economice dintre România și Franța

U.E.19 hours ago

Lucrările de consolidare a frontierei de est a Letoniei cu Rusia și Belarus sunt în grafic, afirmă ministrul leton al Apărării: „Principalul obiectiv este de a stopa un potențial intrus”

PARLAMENTUL EUROPEAN20 hours ago

Eurodeputații pledează pentru un program european mai ambițios privind industria de apărare centrat pe stimularea capacității de producție, îmbunătățirea aprovizionării și sprijin pentru Ucraina

U.E.20 hours ago

Premierul ungar Viktor Orban: Dacă Ucraina aderă la UE, în Ungaria nu vor mai ajunge bani europeni

ROMÂNIA2 days ago

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu

NATO4 days ago

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

ROMÂNIA2 weeks ago

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

ROMÂNIA2 weeks ago

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

ROMÂNIA2 weeks ago

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4

NATO3 weeks ago

Bolojan și MApN afirmă că “nu există nicio informație oficială” din partea SUA de a retrage militari din România. Poziția strategică și Baza Mihail Kogălniceanu, printre argumentele României în a evita o dezangajare SUA pe flancul estic

ROMÂNIA3 weeks ago

Bolojan pune Palatul Cotroceni la dispoziția candidaților la funcția de președinte pentru dezbateri: În afară de holograme, să vedem candidați, programe și idei

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

INTERVIU Stefano Scarpetta, director al Departamentului ELS în cadrul OCDE, apreciază că tarifele anunțate de Trump ar putea genera o creștere a prețurilor la anumite produse și servicii: OCDE este un loc foarte sigur pentru dialog constructiv

ROMÂNIA3 weeks ago

Marcel Ciolacu: Investitorii români și străini au încredere în potențialul nostru economic. De aceea pun la bătaie atâția bani

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, prezintă ”trei beneficii clare” ale aderării României la OCDE: Simplificare și debirocratizare, creșterea capacității de împrumut pentru companii și IMM-uri, creșterea ratingului de țară

Trending