Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Comisia Europeană răspunde unei întrebări adresate de eurodeputatul Nicolae Ștefănuță: Bruxelles-ul avertizează România că legea care permite vânarea ursului brun nu respectă directivele europene

Published

on

Comisia Europeană avertizează că România ar putea să transpună incorect în legislație directiva Habitate a Uniunii Europene, într-o scrisoare în care răspunde unei întrebări formulate de eurodeputatul Nicolae Ștefănuță (USR, Renew Europe) cu privire la măsurile pe care executivul european le-ar putea lua în problema ursului brun, având în vedere proiectul de lege adoptat recent de Senatul României prin care s-ar permite vânarea fără restricții în următorii 5 ani.

Răspunsul Comisiei confirmă că proiectul Senatului României nu respectă directivele europene și transmite că va contacta autoritățile pentru a le reaminti de obligațiile juridice ale acestora. Adoptarea acestui proiect de lege ar putea duce la o transpunere incorectă a directivei”, scrie eurodeputatul Nicolae Ștefănuță, pe pagina sa de Facebook.

 

Amendamentul votat în Senatul României nu este fundamentat și nici nu se referă la cauza problemei, anume, frecvența crescută a atacurilor urșilor, ci propune măsuri de combatere a efectelor prin ridicarea regimului de protecție a ursului brun, mai precizează sursa citată

Reducerea semnificativă a habitatului ursului brun, prin defrișări și activitatea umană din ce în ce mai intensivă în aceste zone, lipsa zonelor de liniște a modificat comportamentul urșilor în principal prin pierderea fricii față de om. Nu putem trata un simptom fără a trata cauzele. Vânătoarea e promovată ca principală metodă de prevenire a conflictelor om-urs, în condițiile în care aceasta este o măsură reactivă, nu preventivă”, mai spune Ștefănuță.

Senatul a adoptat în luna septembrie o propunere legislativă pentru modificarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 prin care ursul a fost inclus, pentru o perioadă de 5 ani, pe lista animalelor sălbatice pentru care vânarea este permisă în anumite perioade ale anului.

Propunerea legislativă, iniţiată de un grup de parlamentari de la PSD, a fost aprobată de Senat cu 68 de voturi pentru şi 13 abţineri. Potrivit unui amendament adoptat de plen, ursul a fost eliminat de pe lista cu animale pentru care vânarea este interzisă şi inclus, pe o perioadă de cinci ani, pe lista cu animale care pot fi vânate în anumite perioade.

Comisia Europeană subliniază că ursul brun este inclus în Anexa IV a speciilor strict protejate din Directiva Habitate, iar ”uciderea indivizilor din specia urs brun este interzisă prin Articolul 12 al aceleiași directive”.

Potrivit Comisiei Europene, statele membre pot aplica derogări de la prevederile acestui articol ”doar dacă sunt întrunite condițiile de la articolul 16”.

Conform WWF Romania, derogările în această situație se pot obține cu condiția ca acestea să nu afecteze negativ menținerea stării favorabile de conservare a populațiilor speciilor respective în arealul lor natural și în măsura în care nu există o alternativă satisfăcătoare la derogare.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac, după vizita în diaspora: Criza forței de muncă din România se poate rezolva prin programe guvernamentale îndrăznețe și investiții

Published

on

© Eugen Tomac/Facebook

Criza forței de muncă din România se poate rezolva prin programe guvernamentale îndrăznețe, prin proiecte de investiții mici și mari prin care statul să stimuleze reîntoarcerea acasă, este mesajul transmis pe Facebook, duminică seara, de eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) după vizita în diaspora, unde s-a întâlnit cu românii din Roma.

„Majoritatea românilor cu vârsta de peste 40 de ani aflați la munca peste hotare își doresc să revină acasă. Cetățenii cu vârste cuprinse intre 30 și 40 de ani încă nu au o opțiune definită, aceasta și pentru că au copii in sistemul de învățământ italian. Tinerii de până in 30 de ani se integrează, își întemeiază o familie in Italia și cel mai probabil vor rămâne defintiv in această țară.Peste 50% din românii aflați in Europa își doresc sa revină acasa, nu sunt însă deciși când sa o facă și așteaptă schimbări reale, nu guvernări fragile cu agende înguste, fără viziune, așa cum a guvernat PSD timp de 8 ani”, transmite Eugen Tomac. 

În viziunea sa, eurodeputatul PPE consideră că „criza forței de muncă din România se poate rezolva prin programe guvernamentale îndrăznețe, prin proiecte de investiții mici și mari prin care statul să stimuleze reîntoarcerea acasă”. 

De asemenea, precizează Tomac, „trebuie să ne reformăm profund instituțiile prin inovare, dezvoltare și adaptare la nevoile reale ale pieței”. 

„Eu le-am promis că noi, cei din PMP, ne vom bate pentru a face cât mai transparentă și eficientă administrația din România, pentru că doar așa putem reclădi încrederea între stat și cetățenii români, indiferent de unde se află acum”, mai scrie eurodeputatul român. 

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: De Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului, să ne aducem aminte că, orice ar fi, trebuie să rămânem oameni

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) a transmis un mesaj în onoarea victimelor Holocaustului, cu prilejul aniversării pe 27 ianuarie a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare și exterminare Auschwitz-Birkenau.

„În ziua de 27 ianuarie 1945, lagărul nazist de la Auschwitz-Birkenau a fost eliberat și astfel lumea avea în fața ochilor întreaga oroare a ‘soluției finale’, tratamentul aplicat de naziști populației de origine evreiască din teritoriile ocupate de Germania hitleristă și din cele ale aliaților ei. Circa șase milioane de evrei au pierit în acei ani, din simpla vină de a fi aparținut unui anumit grup etnic. Tragedia evreilor este unică și sper că am învățat lecțiile istoriei, pentru a nu mai repeta niciodată acele orori”, scrie eurodeputatul român pe pagina sa de Facebook. 

 

Corina Crețu mai transmite că „de Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului, să ne aducem aminte că, orice ar fi, trebuie să rămânem oameni”. 

„Să ne aducem aminte de toți cei care au pierit în lagăre de muncă sau de exterminare: evrei, români, polonezi, romi, italieni, etc.
Dumnezeu să îi odihnească!”, a adăugat aceasta.

Continue Reading

Traian Băsescu

Eurodeputatul Traian Băsescu (PMP, PPE) propune un program de redresare a economiei românești, a cărei instabilitate macroeconomică s-ar accentua odată cu declanșarea anticipatelor

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Traian Băsescu (PMP, PPE) propune implementarea unui program de redresare a economiei românești, a cărei instabilitate macroeconomică s-ar accentua în contextul declanșării de alegeri anticipate, potrivit unei postări pe Facebook.

„Nu-ţi trebuie mult timp să constaţi că partidele parlamentare şi Guvernul României sunt decuplaţi total de la realităţile ţării. Priorităţile lor sunt legate de încercarea creării unei crize politice artificiale pentru a putea declanşa alegeri anticipate.
Cu inconştienţă şi lipsă de profesionalism, politicienii puterii vor patru luni de instabilitate politică în condiţiile în care toţi pilonii stabilităţii macroeconomice sunt frânţi deja”, constată fostul președinte al României.

Traian Băsescu pune la dispoziție în postarea sa și o serie de cifre care indică fragilitatea economiei românești în ultimele 11 luni:

1. Deficit comercial la 11 luni – 15,5 miliarde Euro, creştere cu 16 la sută faţă de 2018;
2. Deficit de cont curent la 11 luni – 10,0 miliarde Euro, creşte cu 21 la sută faţă de 2018;
3. Datoria externă a crescut, în primele 11 luni, cu 7,262 miliarde Euro;
4. Deficitul bugetului consolidat – 4 la sută, adică 8,8 miliarde Euro;
5. Dobânzi foarte mari la împrumuturi pe termen lung – 4,6 la sută. Comparaţia cu dobânzile aplicate ţărilor din regiune, după cum urmează: Bulgaria – 0,32 la sută/ Croaţia- 1,36 la sută/ Grecia-2,67 la sută/ Ungaria-2,74 la sută.
6.Creşterea economică în scădere accentuată, ajungând la 0,5 la sută în trimestrul 3 faţă de trimestrul 2;
7. Cheltuielile curente la 11 luni au crescut cu 13,2 la sută faţă de 2018;
8. Cheltuielile cu personalul bugetar la 11 luni au crescut cu 19,1 la sută faţă de 11 luni din 2018;
9. Cheltuielile cu asistenţa socială la 11 luni au majorat cu 11,5 la sută faţă în 11 luni din 2018 faţă de aceeaşi perioadă din 2018.

În aceste condiţii, atrage atenția eurodeputatul PMP, „ intrarea într-o criză severă este uşor de anticipat”. Astfel, fostul șef de stat propune implementarea unui program de redresare simplu, uşor de pus în practică şi uşor de controlat care ar putea avea următoarele elemente:

a. Stimularea exporturilor prin acordarea de facilităţi fiscale exportatorilor, inclusiv prin deprecierea monedei naţionale;
b. Stimularea, prin facilităţi fiscale şi ajutoare de stat, a investiţiilor româneşti şi străine directe, pentru reducerea deficitului de cont curent şi crearea de locuri de muncă;
c. Repornirea petrochimiei prin acordarea de ajutoare de stat (dacă este nevoie) şi asigurarea cantităţii de gaze naturale necesare (5 din 7 combinate petrochimice au aviz de mediu, dar sunt oprite);
d. Amânarea şi/sau reeşalonarea oricărei creşteri de cheltuieli bugetare până la restabilirea echilibrelor bugetului de stat;
e. Trecerea la împrumuturi de la populaţie pentru internalizarea împrumuturilor şi pentru reducerea datoriei externe;
f. Reducerea cheltuielilor prin reduceri consistente de personal bugetar în condiţiile în care riscul creşterii şomajului este mic din cauza crizei de forţă de muncă din sectoarele economice, reducerea cheltuielilor materiale ale instituţiilor bugetare şi reducerea cheltuielilor cu asistenţa socială care stimulează nemunca;
g. Program prioritar pentru informatizarea activităţii ANAF ca singură soluţie pentru încasarea integrală a TVA şi a altor taxe ale bugetului de stat;
h. Pregătirea caietelor de sarcini şi a proiectelor şi lansarea licitaţiilor publice pentru lucrări de investiţii finanţate cu bani europeni, astfel ca, în anul 2021, să fie absorbite pentru investiţii 4 – 6 miliarde Euro din fondurile europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending