Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană recomandă o reducere netă cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2040

Published

on

© European Union 2023 - Source : EC Audiovisual

Comisia Europeană recomandă o reducere netă cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2040 comparativ cu nivelurile din 1990, lansând astfel o discuție cu toate părțile interesate.  După alegerile europene din luna iunie, noua Comisie va face o propunere legislativă, care va fi convenită cu Parlamentul European și cu statele membre, astfel cum se prevede în Legea europeană a climei.

Astăzi, 6 februarie, Executivul European a publicat o evaluare detaliată a impactului privind posibilele căi de atingere a obiectivului convenit de a face ca Uniunea Europeană să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Pe baza acestei evaluări a impactului, Comisia Europeană recomandă o reducere netă cu 90 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2040 comparativ cu nivelurile din 1990. Această recomandare este conformă cu avizul Consiliului științific consultativ european privind schimbările climatice (ESABCC) și cu angajamentele asumate de UE în cadrul Acordului de la Paris.

Comunicarea de astăzi stabilește, de asemenea, o serie de condiții de politică favorabile care sunt necesare pentru atingerea obiectivului de 90 %. Printre acestea se numără punerea în aplicare deplină a cadrului convenit pentru 2030, asigurarea competitivității industriei europene, un accent mai mare pe o tranziție justă care să nu lase pe nimeni în urmă, condiții de concurență echitabile cu partenerii internaționali și un dialog strategic privind cadrul post-2030, inclusiv cu industria și sectorul agricol.

Rezultatul COP28 de la Dubai arată că restul lumii se îndreaptă în aceeași direcție: „UE a fost deschizătoare de drumuri în ceea ce privește acțiunile internaționale în domeniul climei și ar trebui să rămână pe drumul cel bun, creând oportunități pentru ca industria europeană să prospere pe noi piețe mondiale pentru tehnologii curate”, transmite Executivul.

Stabilirea unui obiectiv climatic pentru 2040 va ajuta industria, investitorii, cetățenii și guvernele europene să ia decizii în acest deceniu care vor menține UE pe calea cea bună pentru a-și îndeplini obiectivul de neutralitate climatică în 2050. Aceasta va transmite semnale importante cu privire la modul de a investi și de a planifica eficient pe termen lung, reducând la minimum riscurile de depreciere a activelor. Prin această planificare prospectivă, este posibil să se modeleze o societate prosperă, competitivă și echitabilă, să se decarbonizeze industria și sistemele energetice ale UE și să se asigure că Europa este o destinație principală pentru investiții, cu locuri de muncă stabile și adaptate exigențelor viitorului.

De asemenea, aceasta va stimula reziliența Europei la crizele viitoare și, în special, va consolida independența energetică a UE față de importurile de combustibili fosili, care au reprezentat peste 4 % din PIB în 2022, întrucât ne-am confruntat cu consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. 

Costurile și impactul uman al schimbărilor climatice sunt din ce în ce mai mari și mai vizibile. Numai în ultimii cinci ani, daunele economice legate de climă în Europa sunt estimate la 170 miliarde EUR. Evaluarea impactului realizată de Comisie constată că, chiar și prin estimări prudente, creșterea încălzirii globale ca urmare a lipsei de acțiune ar putea reduce PIB-ul UE cu aproximativ 7 % până la sfârșitul secolului.

Realizarea unei reduceri a emisiilor cu 90 % până în 2040 va necesita îndeplinirea unei serii de condiții favorizante. Punctul de plecare este punerea în aplicare integrală a legislației existente de reducere a emisiilor cu cel puțin 55 % până în 2030. Actualizarea în curs a proiectelor de planuri naționale privind energia și clima (PNEC) este un element-cheie în monitorizarea progreselor înregistrate, iar Comisia colaborează cu statele membre, cu industria și cu partenerii sociali pentru a facilita acțiunile necesare.

Legea europeană a climei, care a intrat în vigoare în iulie 2021, consacră în legislație angajamentul UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050 și obiectivul intermediar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. De atunci, UE a adoptat un pachet legislativ cunoscut sub denumirea de „Pregătiți pentru 55”, care va permite atingerea obiectivelor pentru 2030. Legea climei impune, de asemenea, Comisiei Europene să propună un obiectiv climatic pentru 2040 în termen de șase luni de la prima evaluare la nivel global a Acordului de la Paris, care a avut loc în decembrie 2023. Odată ce obiectivul climatic pentru 2040 va fi adoptat, în cadrul următoarei Comisii, acest obiectiv va constitui baza noii contribuții stabilite la nivel național a UE în temeiul Acordului de la Paris, care trebuie comunicată CCONUSC în 2025.

Stabilirea unui obiectiv climatic pentru 2040 nu numai că va aduce beneficii economice clare ca urmare a riscurilor mai scăzute de fenomene meteorologice extreme și a pierderilor asociate acestora, ci și cu mai multe beneficii conexe, inclusiv îmbunătățirea calității aerului și beneficiile asociate pentru sănătate, reducerea dependenței de combustibilii fosili importați și beneficiile pentru biodiversitate. Schimbările climatice provoacă fenomene meteorologice extreme mai frecvente și mai grave, care conduc la un impact social semnificativ și din ce în ce mai accentuat și la daune economice. Aceste pierderi economice depășesc cu mult costul acțiunilor climatice. 

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează un pachet de acțiuni pentru promovarea inovării, securității și rezilienței infrastructurilor digitale

Published

on

© European Union, 2015/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a prezentat miercuri, 21 februarie, un pachet cuprinzător de acțiuni destinate să promoveze inovarea, securitatea și reziliența infrastructurilor digitale în Europa, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

În contextul în care competitivitatea viitoare a economiei europene depinde în mare măsură de aceste infrastructuri și servicii de rețele digitale avansate, Comisia consideră că este crucial să se acționeze acum pentru a asigura conectivitatea rapidă, sigură și pe scară largă, care este esențială pentru implementarea tehnologiilor emergente precum telemedicina, conducerea automată, întreținerea predictivă a clădirilor sau agricultura de precizie.

Una dintre inițiativele cheie incluse în acest pachet este Cartea albă intitulată “Cum să stăpânim nevoile de infrastructură digitală ale Europei?”, care analizează provocările actuale și prezintă scenarii posibile pentru atragerea investițiilor, stimularea inovării și crearea unei piețe unice digitale în Uniunea Europeană.

De asemenea, Comisia propune o recomandare privind securitatea și reziliența infrastructurilor de cabluri submarine, care vizează îmbunătățirea securității și rezilienței acestor cabluri prin coordonare și finanțare la nivel național și european.

Un alt aspect important este promovarea unei comunități dinamice de inovatori europeni, printr-o rețea informativă colaborativă conectată („rețeaua3C”), care ar facilita dezvoltarea infrastructurilor integrate și a platformelor colaborative pentru cloud și edge telco, și ar stimula astfel inovația în diverse domenii.

Pentru a valorifica potențialul pieței unice digitale pentru telecomunicații, Comisia propune, de asemenea, măsuri pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile și revizuirea cadrului de reglementare pentru a ține seama de convergența tehnologică și de nevoile operatorilor care investesc în infrastructură digitală.

În ceea ce privește protejarea infrastructurii de rețea și informatică a Europei, Comisia propune stimularea implementării și consolidarea securității infrastructurilor strategice de cabluri submarine, inclusiv prin instituirea unui sistem comun de guvernanță la nivelul UE și mobilizarea investițiilor private prin instrumente adecvate.

Pentru a îmbunătăți coordonarea și a sprijini acțiunile în urma acestor propuneri, Comisia instituie Grupul de experți în infrastructura de cablu submarin, care va include autorități din statele membre.

În plus, Comisia lansează o consultare publică cu privire la scenariile prezentate în Cartea albă, cu termenul limită de 30 iunie 2024, pentru a obține contribuții din partea părților interesate, care vor influența viitoarele acțiuni de politică în acest domeniu.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Grupul independent de experți privind viitorul politicii de coeziune propune zece recomandări pentru maximizarea eficacității și impactului politicii de coeziune astfel încât nimeni să nu rămână în urmă

Published

on

© Comisia Europeană/ Raportul experților privind politica de coeziune

Grupul independent de specialiști la nivel înalt privind viitorul politicii de coeziune și-a prezentat raportul, care a evaluat funcționarea politicii de coeziune și a inclus recomandări cu privire la modul în care se poate asigura că această politică continuă să promoveze prosperitatea și convergența în întreaga UE.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, aceste recomandări se vor adăuga la reflecțiile în curs de desfășurare și la ansamblul de opinii ale multor părți interesate și instituții cu privire la viitorul politicii de coeziune.

”Le mulțumesc membrilor Grupului la nivel înalt privind viitorul politicii de coeziune pentru implicarea și munca depusă pe parcursul unui an întreg de dezbateri intense. Încă de la înființare, obiectivul politicii de coeziune este de a nu lăsa pe nimeni în urmă. Ea va continua să facă acest lucru și în viitor, evoluând împreună cu circumstanțele în schimbare și cu noile provocări. Raportul grupului reprezintă o contribuție valoroasă la acest proces și un aport important pentru reflecțiile privind forma viitoare a politicii de coeziune ca pilon al integrării UE”, a declarat comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira. 

Creat de comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, grupul – care este independent de Comisie – a analizat modalitățile prin care se poate garanta că politica de coeziune continuă să sprijine creșterea și redresarea în regiunile Europei, realizând în același timp tranziția ecologică și digitală și ajutând regiunile să se adapteze la provocările demografice, industriale și geopolitice actuale.

Raportul este rezultatul unei munci intense desfășurate de grup pe parcursul anului trecut, îmbogățită de contribuții academice, de documente de lucru pregătite de Comisie și de prezentări ale diferitelor părți interesate.

Raportul este structurat în jurul a trei întrebări-cheie pentru a reflecta asupra viitorului politicii de coeziune după 2027:

  • De ce este politica de coeziune crucială pentru viitorul Europei?
  • Ce face politica de coeziune și ce ar trebui să facă?
  • Cum poate politica de coeziune să își îndeplinească mai bine misiunea de coeziune economică, socială și teritorială în contextul tranziției ecologice și digitale și al schimbărilor demografice?

A. România

Focalizându-și atenția pe situația Uniunii Europene în contextul dinamicii economice globale, grupul de experți observă că o scădere a demografiei și a ponderii UE în economia globală, în vreme ce zone din Asia au înregistrat o ascensiune, fapt ce îi afectează UE influența și statutul de putere politică și economică pe scena mondială.

Această mișcare este observabilă și la nivel regional. Începând cu anul 2000, multe regiuni din China, nordul Kazahstan și Caucaz au cunoscut o creștere a PIB-ului pe cap de locuitor de peste 8% pe an. Regiuni din India, Bangladesh, cea mai mare parte a Asiei de Sud-Est și Etiopia au înregistrat o astfel de creștere de peste 4%.

 În schimb, creșterea economică regională a Europei spune o imagine foarte diferită poveste foarte diferită, constată grupul de experți. În timp ce țările din Europa Centrală și de Est au dat dovadă de un dinamism și o rezistență considerabile, cu cele mai multe regiuni din Lituania, Polonia sau România atingând o rată anuală de creștere pe cap de locuitor de peste 3%, majoritatea statelor din Europa de vest regiuni occidentale au rămas în urmă.

A1. Bariere în calea incluziunii

Grupul de experți constată că există o serie de bariere în calea incluziunii. Acest aspect este din ce în ce mai important și mai complex, deoarece afectează viața socio-economică, afectând indivizii și comunitățile din întreaga UE.

Inegalitățile economice mari între regiunile UE și disparitățile regionale din ce în ce mai mari în cadrul țărilor creează zone semnificative cu oportunități limitate.

Grupul a observat că ”persoanele blocate în locuri cu oportunități reduse sunt expuse unui risc considerabil mai mare de sărăcie sau de excluziune socială. Lipsa de oportunități afectează în special mai multe grupuri aflate în situații vulnerabile, inclusiv tinerii, femeile, lucrătorii în vârstă, romii și alte minorități etnice sau religioase, precum și migranții”.

Experții fac trimitere la tineri, care suferă de o ”cicatrice pandemică” de durată în urma COVID-19, care are un impact profund asupra educației, perspectivelor de muncă și sănătății lor mintale.

”Este probabil ca această cicatrice să îi urmărească pentru tot restul vieții lor. Veniturile lor au scăzut, de asemenea, în mod substanțial, ceea ce necesită acțiuni din partea guvernelor și a instituțiilor pentru a favoriza o redresare care să includă tinerii. În plus, în 2022, 24,7 % dintre copiii din UE erau expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială”, este precizat în raport.

Raportul relevă că aceste probleme și altele similare sunt observate în special în regiunile mai puțin dezvoltate și în regiunile cu piedici de dezvoltare, limitând grav potențialul acestora.

Problema este acută în marginile sudice și estice ale Europei, din sudul Spaniei, trecând prin sudul Italiei și al Greciei, până în estul Bulgariei, al României și în cea mai mare parte a Lituaniei. Cu toate acestea, problemele de excluziune socială sunt, de asemenea, frecvente în regiunile care au stagnat, cum ar fi nordul Franței, Charleroi din Belgia și zona Ruhr și nordul Hessen din Germania. 

B. Recomandări

Având în vedere situația, grupul face următoarele recomandări. Politica de coeziune ar trebui:

  • să se concentreze mai mult asupra teritoriului, cu investiții orientate spre viitor, adaptate la punctele forte, provocările și nevoile unice ale fiecărei regiuni;
  • să promoveze o abordare holistică pentru politica socială, investind mai mult în dezvoltarea capitalului uman și în integrarea socială pentru a preveni și a reduce inegalitățile în toate teritoriile;
  • să utilizeze capacitățile și potențialul local pentru a dezvolta oportunități viitoare de creștere incluzivă și durabilă prin diversificare și colaborare;
  • să construiască instituții naționale și regionale mai bune, punând consolidarea capacităților și inovarea pe picior de egalitate cu investițiile în infrastructură, precum și în capitalul productiv;
  • să elaboreze strategii de dezvoltare mai eficiente și mai favorabile incluziunii prin utilizarea principiilor parteneriatului solid și ale gestionării comune, reunind părțile interesate de la diferite niveluri de guvernare și din societatea civilă;
  • să conecteze regiunile pentru a valorifica oportunitățile globale și pentru a oferi o inovare mai durabilă și mai rezilientă;
  • să se bazeze mai mult pe performanță, îmbinând această abordare cu dimensiunea sa teritorială;
  • să fie mai bine integrată în sistemul de guvernanță economică;
  • să își raționalizeze procedurile administrative și să adopte abordări mai eficiente și mai ușor de utilizat pentru a simplifica procesele;
  • să se concentreze în continuare asupra misiunii sale inițiale de a stimula dezvoltarea durabilă și de a impulsiona competitivitatea, păstrându-și în același timp flexibilitatea pentru a face față provocărilor urgente.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ministrul Economiei, discuții cu comisarul european Thierry Breton despre viitorul industriei de apărare din România

Published

on

© Ștefan Radu Oprea - Facebook

Ministrul Economiei, Ștefan Radu Oprea, a efectuat o vizită de lucru la Bruxelles, unde s-a întâlnit cu comisarul europea pentru piață internă, Thierry Breton. Cei doi oficiali au discutat despre viitorul industriei de apărare din România în contextul noilor programe europene.

„Ne dorim să fim parte activă la aceste programe prin implicarea companiile cu capital de stat sau privat din România. Dar și despre oportunitățile pe care noua legislație europeană privind materiile prime critice le deschide economiei românești”, a transmis ministrul român într-o postare pe pagina de Facebook. 

De asemenea, acesta a reiterat importanța exemplelor de bună practică, „de tehnologie nouă care să răspundă exigențelor europene privitoare la mediu.”

Tot ieri, 19 februarie, a avut loc prima reuniune a Consiliului European pentru Servicii Digitale: „Coordonatorii serviciilor digitale din cele 27 de state membre sunt cheie pentru a se asigura că platformele respectă pe deplin DSA ”, a transmis  comisarul european într-un mesaj pe contul de Twitter.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

PPE20 mins ago

Ursula von der Leyen respinge vehement orice cooperare cu partide extremiste: Vreau să lucrez cu partide pro-europene, pro-NATO, pro-ucrainene, care apără democrația, nu cu prietenii lui Putin

U.E.1 hour ago

Sondaj îngrijorător: Europenii sunt pesimiști cu privire la șansele Ucrainei de a câștiga războiul. Doar 1 din 10 crede că aceasta va învinge Rusia, sentiment alimentat și de inacțiunea Congresului SUA privind sprijinul pentru Kiev

ROMÂNIA1 hour ago

PNL și PSD vor candida pe liste comune la alegerile europene din 9 iunie

ROMÂNIA2 hours ago

Luminița Odobescu îl convoacă la MAE pe ambasadorul Rusiei în legătură cu moartea subită a lui Alexei Navalnîi

ROMÂNIA2 hours ago

Ligia Deca a discutat cu ministrul pentru competențe și educație din Irlanda despre formarea profesorilor pentru „adaptarea practicilor didactice la nevoile actualei generații de elevi”

ROMÂNIA2 hours ago

Bruxelles-ul aprobă o schemă de ajutor de stat a României în valoare de 37,6 milioane de euro pentru producătorii de tomate și usturoi

NATO3 hours ago

CSAT a decis ”măsuri de întărire a Forțelor Armate, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României” în contextul războiului rus din Ucraina

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană lansează un pachet de acțiuni pentru promovarea inovării, securității și rezilienței infrastructurilor digitale

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE5 hours ago

Ligia Deca participă la Summitul Global al Competențelor, organizat sub umbrela OCDE: Misiunea noastră comună este de a dezvolta competențe transversale pentru o societate aflată într-o continuă schimbare

U.E.5 hours ago

Statele membre ale UE convin asupra unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei în ajunul împlinirii a doi ani de la invazia Ucrainei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA2 days ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA5 days ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA6 days ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Ciolacu vizitează Șantierul naval Constanța: Este nevoie de implicare și de mai multe fonduri direcționate pentru a susține în continuare industria românească

U.E.2 weeks ago

Charles Michel face apel la creșterea investițiilor în securitatea și apărarea europeană în cadrul Forumului Grupului BEI 2024

NATO2 weeks ago

Consilierii pentru securitate națională din țările NATO au demarat pregătirile pentru summitul aliat de la Washington: “O victorie a Rusiei ne-ar slăbi. Sprijinul pentru Ucraina nu este un act de caritate”

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, despre discuții cu cancelarul Austriei la Congresul PPE privind aderarea completă la Schengen: Este mult mai importantă soluţia decât discuţia într-un anumit moment

Trending