Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană recomandă statelor membre să nu acorde sprijin financiar post-pandemie întreprinderilor care au legături cu paradisurile fiscale

Published

on

© Calea Europeana/Zaim Diana

Comisia Europeană a recomandat astăzi, 14 iulie, ca statele membre să nu acorde sprijin financiar întreprinderilor care au legături cu țări ce se află pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale.

Restricțiile ar trebui să li se aplice și întreprinderilor care au fost condamnate pentru infracțiuni financiare grave, inclusiv, printre altele, pentru fraudă financiară, corupție, neplata obligațiilor fiscale și a celor în materie de securitate socială, se arată în comunicatul oficial al Executivului.

Potrivit Executivului, ”scopul recomandării de astăzi este să se consolideze garanțiile împotriva abuzurilor fiscale în întreaga UE, în conformitate cu legislația UE”.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: ”Ne aflăm într-o situație fără precedent, în care se acordă volume excepționale de ajutoare de stat unor întreprinderi în contextul pandemiei de COVID-19. Nu este acceptabil, mai ales în acest context, ca întreprinderile care beneficiază de sprijin public să recurgă la practici de evitare a obligațiilor fiscale ce implică paradisuri fiscale. Aceasta ar constitui o utilizare abuzivă a bugetelor naționale și a bugetului UE, în detrimentul contribuabililor și al sistemelor de securitate socială. Împreună cu statele membre, dorim să ne asigurăm că acest lucru nu se întâmplă.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat că ”cei care încalcă deliberat normele fiscale sau care desfășoară activități infracționale nu ar trebui să beneficieze de pe urma sistemelor pe care încearcă să le eludeze. Trebuie să ne protejăm finanțele publice, astfel încât acestea să poată sprijini realmente contribuabilii cinstiți din întreaga UE.”

Cu toate acestea, Comisia Europeană menționează că este la latitudinea statelor membre să decidă dacă doresc să acorde sprijin financiar și să prevadă măsuri conforme cu normele UE, inclusiv cu normele privind ajutoarele de stat, precum și cu propriile lor obiective de politică.

Recomandarea de astăzi își propune să ofere statelor membre un model, conform cu legislația UE, referitor la prevenirea utilizării asistenței din fonduri publice pentru operațiuni de fraudă fiscală, evaziune fiscală, evitare a obligațiilor fiscale sau spălare a banilor ori pentru finanțarea terorismului.

În special, întreprinderile care au legături cu țările de pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale (de exemplu, în cazul în care o întreprindere este rezidentă fiscal într-o astfel de jurisdicție) nu ar trebui să beneficieze de sprijin public. În cazul în care statele membre decid să introducă astfel de dispoziții în legislația lor națională, Comisia sugerează o serie de condiții care să fie impuse pentru acordarea sprijinului financiar.

Lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale este cea mai bună bază pentru aplicarea unor astfel de restricții, deoarece le va permite tuturor statelor membre să acționeze în mod consecvent și va evita adoptarea unor măsuri individuale care ar putea încălca legislația UE. Utilizarea acestei liste pentru punerea în aplicare a restricțiilor va crea, de asemenea, mai multă claritate și siguranță pentru întreprinderi.

În același timp, Comisia este pregătită să discute cu statele membre despre planurile lor specifice pentru a se asigura că acordarea de ajutoare de stat, în special sub formă de recapitalizări, se va limita la întreprinderile care își plătesc impozitele în mod echitabil.

Statele membre ar trebui să convină asupra unor cerințe rezonabile prin care întreprinderile să poată demonstra că nu au nicio legătură cu vreuna din țările aflate pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale. Recomandarea sugerează unele principii pentru sprijinirea statelor membre în această privință.

În finalul comunicatului se arată că statele membre ar trebui să informeze Comisia cu privire la măsurile pe care le vor pune în aplicare pentru a se conforma recomandării de astăzi, în concordanță cu principiile bunei guvernanțe ale UE.

Comisia va publica, în decurs de trei ani, un raport privind impactul acestei recomandări.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

COVID-19: Comisia Europeană finanțează cu 128 milioane de euro 23 de proiecte noi de cercetare ca răspuns la pandemie

Published

on

© European Commission - Twitter

 

Comisia Europeană va sprijini alte 23 de proiecte noi de cercetare cu 128 de milioane de euro ca răspuns la pandemia de coronavirus.

Finanțarea pusă la dispoziție în cadrul programului de cercetare și inovare al UE Orizont 2020 face parte din angajamentul asumat de Comisie de a consacra 1,4 miliarde de euro inițiativei privind răspunsul mondial la coronavirus, lansată de președinta Ursula von der Leyen în mai 2020, se arată în comunicatul oficial.

Cele 23 de proiecte selectate pentru finanțare implică 347 de echipe de cercetare din 40 de țări, inclusiv 34 de participanți din 16 țări din afara UE. Finanțarea va permite cercetătorilor să combată pandemia și consecințele acesteia prin consolidarea capacității industriale de producție și implementare a unor soluții ușor accesibile, să dezvolte tehnologii medicale și instrumente digitale, să îmbunătățească înțelegerea efectelor comportamentale și socioeconomice ale pandemiei și să învețe din experiența tratării unor grupuri mari de pacienți (cohorte) din întreaga Europă. Aceste acțiuni de cercetare completează eforturile anterioare de elaborare a diagnosticelor, tratamentelor și vaccinurilor.

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat: „Finanțarea de urgență din cadrul programului 2020 va permite cercetătorilor să elaboreze rapid soluții cu și pentru pacienți, lucrători din domeniul sănătății, spitale, comunități locale și întreprinderi. Rezultatele obținute le vor permite acestora să fie mai bine pregătiți și să supraviețuiască infecțiilor cu coronavirus. Este încurajator să asistăm la mobilizarea atât de rapidă și de puternică a comunității cercetătorilor.”

Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a adăugat: „ Răspunsul excelent la această cerere arată bogăția de idei noi de combatere a coronavirusului, inclusiv a noilor soluții digitale în materie de sănătate. Soluțiile și tehnologiile digitale ne-au permis să rămânem conectați și să interacționăm unii cu alții în perioada de izolare. Ele vor constitui, de asemenea, o parte esențială a răspunsului pe termen lung la acest virus și vor contribui la sporirea rezilienței noastre.”

Comisia negociază în prezent acorduri de grant cu beneficiarii selectați. Noile proiecte vor acoperi:

  • Reorientarea proceselor de fabricație în vederea producerii rapide de materiale și de echipamente medicale vitale necesare pentru testare, tratament și prevenire – de exemplu, utilizarea matrițelor de injecție și a fabricației aditive (imprimare 3D), a metodelor de adaptare a producției și a lanțurilor de aprovizionare și reorientarea proceselor de fabricație ca rețea de servicii pentru o reacție rapidă.
  • Dezvoltarea de tehnologii medicale și instrumente digitale pentru a îmbunătăți detectarea, supravegherea și îngrijirea pacienților – de exemplu, prin elaborarea de noi dispozitive pentru diagnosticarea mai rapidă, mai ieftină și mai ușoară (inclusiv la distanță) și de noi tehnologii pentru protecția lucrătorilor din domeniul asistenței medicale.
  • Analizarea efectelor comportamentale și socioeconomice ale reacțiilor guvernelor și sistemelor de sănătate publică, de exemplu asupra sănătății mentale, inclusiv a aspectelor legate de gen în factorii de risc și a sarcinii socioeconomice, pentru a elabora orientări incluzive pentru factorii de decizie și autoritățile sanitare și a spori gradul de pregătire pentru viitoare evenimente similare.
  • Valorificarea experienței obținute la nivelul unor grupuri mari de pacienți (cohorte) prin conectarea cohortelor existente din UE și din afara ei pentru a evalua expunerea lor la anumiți factori de risc pentru a înțelege mai bine cauzele posibile ale bolii cu scopul de îmbunătăți capacitatea de reacție la virus și la viitoarele amenințări la adresa sănătății publice.
  • Intensificarea colaborării dintre cohortele existente la nivelul UE și la nivel internațional prin conectarea în rețea a institutelor de cercetare care colectează date privind îngrijirea pacienților pentru a permite studiul caracteristicilor pacienților, al factorilor de risc, al siguranței și al eficienței tratamentelor precum și al strategiilor potențiale împotriva coronavirusului.

Context

Această a doua cerere urgentă de exprimare a interesului, lansată de Comisie la 19 mai 2020, a acordat cercetătorilor mai puțin de 4 săptămâni pentru pregătirea unor proiecte de cercetare în colaborare. Comunitatea cercetătorilor s-a mobilizat rapid. Propunerile de cercetare au făcut obiectul unei evaluări accelerate de către experți independenți, permițând Comisiei să realizeze o selecție finală de proiecte de calitate științifică excelentă și cu un impact potențial ridicat. Deși finanțarea este condiționată de o decizie finală a Comisiei și de semnarea acordului de grant în cadrul programului Orizont 2020, echipele de cercetare pot deja să își înceapă activitatea.

Multe dintre cele 23 de proiecte selecționate au o dimensiune internațională depășind granițele UE și ale țărilor asociate, implicând 34 de organizații din 16 țări din afara UE, inclusiv țările asociate la programul Orizont 2020 (Bosnia-Herțegovina, Elveția, Israel, Norvegia, Serbia și Turcia) și țările terțe (Africa de Sud, Argentina Australia, Brazilia, Columbia, Congo, Coreea, Gabon, India și Statele Unite).

Această nouă cerere specială de exprimare a interesului din cadrul programului Orizont 2020 vine în completarea unor acțiuni anterioare de sprijinire a 18 proiecte cu 48,2 milioane EUR pentru elaborarea de metode de diagnosticare, de tratamente, de vaccinuri și de măsuri de pregătire pentru epidemii, precum și cu cele 117 milioane EUR investite în 8 proiecte în domeniul diagnosticelor și al tratamentelor prin Inițiativa privind medicamentele inovatoare și măsurile de sprijinire a ideilor inovatoare prin intermediul Consiliului european pentru inovare. Ea pune în aplicare acțiunea 3 a Planului de acțiune ERAvsCorona, un document de lucru rezultat în urma dialogurilor dintre Comisie și instituțiile naționale.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene, despre situația din Belarus: Hărţuirea şi reprimarea violentă a manifestanţilor paşnici nu-şi au locul în Europa

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj pe contul de Twitter prin care condamnă măsurile luate de autoritățile din Belarus față de protestarii pașnici, care au ieșit pe străzile din Minsk în urma rezultutatului alegerilor prezidențiale.

„Hărţuirea şi reprimarea violentă a manifestanţilor paşnici nu-şi au locul în Europa. Drepturile fundamentale în Belarus trebuie respectate. Fac apel la autorităţile din Belarus să se asigure ca voturile de la alegerile de ieri să fie numărate cu exactitate şi făcute publice”, susține președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

În urma intervențiilor din partea forțelor de ordine, un belarus și-a pierdut viața, iar alți zeci au fost răniți.

Totodată, președintele Consiliului European, Charles Michel, critică autoritățile din Belarus pentru violența manifestată împotriva protestarilor care au ieșit în stradă în urma alegerilor prezidențiale, care l-au desemenat pe Aleksandr Lukașenko pentru a șasea oară în funcția de șef al statului.

Forțele de ordine au intervenit ieri seară în Belarus după ce mai mult proteste au început în urma rezultatului alegerilor prezidențiale, care a prezentat cea de-a șasea victorie pentru Aleksandr Lukaşenko,  obținând un scor copleștior de aproximativ 79,7%.

Forţe de poliţie şi ale Ministerului de Interne au fost desfăşurate duminică în număr mare pe străzile capitalei Minsk, blocând numeroase căi de acces şi clădiri oficiale, în timp ce autorităţile îi invitau pe belaruşi să nu iasă în stradă la manifestaţii.

Citiți și: UE solicită autorităților din Belarus să elibereze imediat protestatarii pașnici care au fost reținuți în noaptea alegerilor prezidențiale

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

COVID-19: Comisia Europeană a aprobat Germaniei un ajutor de stat de 6 miliarde de euro pentru sectorul de transport public

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a aprobat săptămâna trecută planul de ajutor economic al Germaniei asupra sectorului de transport de persoane, în valoare de 6 miliarde de euro. Ajutorul dat de statul german companiilor de transport în comun reprezintă un pachet economic de redresare a sectorului afectat.

„Furnizorii de transport locali și regionali continuă să procure servicii esențiale cetățenilor în timpul pandemiei de coronavirus. Acest plan în valoare de 6 miliarde de euro, permite Germaniei să ii compenseze pentru pagubele suferite din cauza pandemiei și a măsurilor de precauție puse în practică pentru a limita răspandirea virusului. Continuăm să lucrăm cu statele membre pentru a asigura posibilitatea ca măsurile de ajutor național să fie adoptate rapid și eficient, în conformitate cu regulile UE.” , a transmis vicepreședintele executiv Margrethe Vestager, responsabilă pentru politica în domeniul concurenței, informează un comunicat al Comisiei Europene remis CaleaEuropeană.ro.

Măsurile luate de guvernul german impotriva răspandirii coronavirsului, precum închiderea școlilor și a creșelor, aranjamente extinse de teleoperare, reguli de distanțare socială și restrictiile asupra adunărilor, au afectat în mod deosebit sistemul de transport în comun. Conform statisticilor: „numărul de pasageri în serviciile de transport public locale pe drumuri și căi ferate a scăzut între 70% și 90%, rezultând în scăderea veniturilor”, mai transmite sursa citată.

Conform planului economic al Germaniei asupra propriului transport public de persoane, companiile de transport vor avea dreptul de a primi compensații în intervalul de timp 1 martie – 31 august 2020.

Pentru ca planul economic în valoare de 6 miliarde de euro să acopere strict pierderile suferite în urma pandemiei, Comisia Europeană specifică următoarele: „Germania se va asigura că niciun operator de transport nu primește mai mult în compensare decât atât cât a suferit în pierderi și că orice plată care depășește dauna efectivă este recuperată”.

„Comisia a evaluat măsurile sub Articolul 107(2) (b) al Tratatului asupra Funcționării Uniunii Europene, care permite Comisiei să aprobe măsuri cu caracter de ajutor de stat date de către statele membre pentru a compensa companii sau sectoare specifice ( sub forma unui plan ) pentru daunele direct cauzate de circumstanțe exceptionale”, transmite comunicatul Comisiei Europene prin care se justifică ajutorul economic acordat de statul german transportului în comun. Așadar, conform Comisiei Europene, planul economic de ajutor al sectorului de transport public al Germaniei se înscrie în parametrii legali ai UE.

Pentru a ajuta statele membre ale UE, Comisia Europeană a adoptat în data de 19 martie 2020, ajutorul de stat sub numele de Cadru Temporar, bazat pe articolul 107 (3)(b), pentru a conferi flexibilitate economică deplină statelor membre în gestionarea crizei COVID-19.

Cadrul temporar cuprinde următoarele tipuri de ajutoare de stat ce pot fi acordate de către statele membre:  (i) granturi directe, infuzii de capital, avantaje fiscale selective și avansuri de plată; (ii) garanții de stat pentru împrumuturile contractate de întreprinderi; (iii) împrumuturi publice subvenționate pentru întreprinderi; (iv) garanții pentru băncile care direcționează ajutoarele de stat către economia reală; (v) asigurări publice ale creditelor la export pe termen scurt pentru toate țările, fără a fi necesar ca statul membru în cauză să demonstreze că în țara respectivă riscurile în cauză sunt temporar neasigurabile pe piața privată; (vi) sprijin pentru activitățile de cercetare și dezvoltare privind coronavirusul; (vii) sprijin pentru construirea de instalații de testare și modernizarea acestora; (viii) sprijin pentru fabricarea de produse relevante pentru combaterea pandemiei de COVID-19 sub formă de granturi directe, avantaje fiscale, avansuri rambursabile și garanții de acoperire a pierderilor;  (ix) sprijin clar direcționat, acordat sub formă de amânare la plata impozitelor și/sau de suspendare a contribuțiilor de asigurări sociale; (x) sprijin clar direcționat, acordat sub formă de subvenții salariale pentru salariații întreprinderilor din sectoarele sau regiunile care au avut cel mai mult de suferit de pe urma pandemiei de COVID-19 și care, în caz contrar, ar fi disponibilizat personal.

Cadrul Temporar ce facilitează ajutoarele acordate de statele membre sectoarelor afectate de coronavirus va funcționa până în iunie 2021, perioada de funcționare fiind extinsă de catre Comisia Europeană.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending