Connect with us

U.E.

Comisia Europeană recunoaște iminența unui Brexit fără acord și asigură cetățenii europeni că nivelul de pregătire a statelor membre este unul ridicat în cazul în care Regatul Unit ar deveni, de pe-o zi pe alta, un stat terț

Published

on

Deoarece este din ce în ce mai probabil ca Regatul Unit să iasă din Uniunea Europeană fără niciun acord la 12 aprilie, Comisia Europeană și-a încheiat astăzi pregătirile în vederea scenariului fără niciun acord și face inventarul acestora într-un comunicat cuprinzător în care se mai explică ce presupune un astfel de scenariu pentru ambele părți și condițiile pentru a permite ca Marea Britanie să se retragă ordonat dincolo de termenul de retragere din UE, stabilit inițial pentru 29 martie. 

Condițiile de retragere a Regatului Unit din UE

În urma solicitării care i-a fost adresată de prim-ministrul Theresa May, Consiliul European (articolul 50) a convenit joi, 21 martie, să prelungească până la 22 mai 2019 data ieșirii Regatului Unit din Uniune, cu condiția aprobării în Camera Comunelor, până la 29 martie 2019, cel târziu, a Acordului privind retragerea. Dacă Acordul privind retragerea nu va fi aprobat de Camera Comunelor până la data menționată, Consiliul European a convenit să acorde Regatului Unit o prelungire până la 12 aprilie 2019. Potrivit acestui scenariu, Regatul Unit ar trebui să indice o cale de urmat înainte de această dată.

Uniunea Europeană speră în continuare că acest scenariu nu se va concretiza, deoarece acest lucru înseamnă că, în cazul în care Acordul de retragere nu este ratificat până vineri, 29 martie, este posibil ca Regatul Unit să iasă din UE fără niciun acord la 12 aprilie. UE s-a pregătit pentru acest scenariu și a rămas unită pe toată durata acestor acțiuni de pregătire. În prezent, este important ca toată lumea să fie pregătită pentru această eventualitate și să conștientizeze consecințele practice ale unui scenariu fără niciun acord.

Ce implică un scenariu fără acord?

În cazul unui scenariu fără acord, Regatul Unit va deveni o țară terță și nu i se va aplica nicio măsură tranzitorie. De la data respectivă, întreaga legislație primară și secundară a UE va înceta să se aplice Regatului Unit. Nu va mai exista o perioadă de tranziție, astfel cum se prevede în Acordul de retragere. Evident, o astfel de situație va cauza grave perturbări pentru cetățeni și întreprinderi. 

Într-un astfel de scenariu, relațiile Regatului Unit cu UE ar fi reglementate de dreptul internațional public general, inclusiv de normele Organizației Mondiale a Comerțului. UE va avea obligația de a aplica imediat normele și tarifele sale vamale la frontierele cu Regatul Unit. Această obligație include efectuarea de verificări și controale privind respectarea standardelor vamale, sanitare și fitosanitare și verificarea conformității cu normele UE. În pofida pregătirilor considerabile efectuate de autoritățile vamale ale statelor membre, aceste controale ar putea cauza importante întârzieri la frontiere. De asemenea, entitățile din Regatul Unit nu ar mai fi eligibile pentru granturi UE și nu ar mai putea participa la procedurile de achiziții publice din UE în condițiile în vigoare în prezent. 

În mod similar, cetățenii Regatului Unit nu vor mai fi cetățeni ai Uniunii Europene. Britanicii vor fi supuși unor controale suplimentare la frontiere atunci când vor intra pe teritoriul Uniunii Europene. Și în această privință, statele membre au efectuat pregătiri considerabile în porturi și aeroporturi pentru a se asigura că aceste controale sunt efectuate cât mai eficient posibil. Cu toate acestea, întârzierile inerente unor astfel de controale nu pot fi excluse. 

Acțiunile întreprinse de UE în vederea asigurării pregătirii pentru scenariul fără niciun acord 

Comisia Europeană se pregătește încă din decembrie 2017 pentru un scenariu fără niciun acord. Astfel, Comisia a publicat 90 de avize de pregătire și 3 comunicări și a prezentat 19 propuneri legislative (a se vedea mai jos). 

De asemenea, Comisia a purtat discuții tehnice de anvergură cu statele membre ale UE-27, atât în ceea ce privește chestiunile generale legate de asigurarea pregătirii și a contingenței, cât și pe marginea unor aspecte specifice legate de asigurarea pregătirii sectoriale, juridice și administrative.

De asemenea, Comisia a efectuat un tur al capitalelor celor 27 de state membre ale UE, care tocmai a fost finalizat. Prin aceste vizite s-a urmărit să se furnizeze toate clarificările necesare privind măsurile de asigurare a pregătirii și a contingenței luate de Comisie și să se discute pregătirile și planurile de contingență de la nivel național. Vizitele au evidențiat un nivel ridicat de pregătire a statelor membre pentru toate scenariile.

La rândul lor, statele membre au întreprins măsuri de pregătire intense la nivel național. O prezentare generală a drepturilor de ședere în statele membre ale UE-27 poate fi consultată pe această pagină, unde aveți la dispoziție, de asemenea, linkuri directe către site-urile internet naționale dedicate măsurilor de asigurare a pregătirii.

Măsuri legislative de asigurare a contingenței și pregătirii

Până în prezent, Comisia a prezentat 19 propuneri legislative. Parlamentul European și Consiliul au adoptat sau aprobat 17 dintre acestea. Toate aceste dosare sunt în curs de adoptare oficială în cadrul Parlamentului European și al Consiliului. Două dintre aceste propuneri urmează să fie finalizate în timp util de cei doi colegiuitori.

Astfel cum s-a subliniat în comunicările Comisiei privind pregătirea pentru Brexit, măsurile de contingență ale UE nu vor – și nu pot – atenua impactul de ansamblu al absenței unui acord, nu vor compensa sub o formă sau alta lipsa de pregătire și nici nu vor reinstitui pe deplin avantajele apartenenței la UE sau condițiile favorabile pe care le-ar fi oferit o eventuală perioadă de tranziție, astfel cum sunt prevăzute în acordul de retragere. Aceste propuneri au un caracter temporar și un domeniu de aplicare limitat și vor fi adoptate unilateral de UE. Ele nu sunt niște „miniacorduri” și nu au fost negociate cu Regatul Unit. 

UE a fost pe deplin unită pe toată durata pregătirilor sale și își va păstra această unitate în decursul unei eventuale perioade de absență a unui acord. 

 Măsurile de contingență pentru eventualitatea în care nu se ajunge la niciun acord se referă, printre altele, la:

– programul PEACE: continuarea programului PEACE pe insula Irlanda până la sfârșitul anului 2020. În ceea ce privește perioada de după 2020, Comisia a propus deja, ca parte a propunerilor sale privind următorul cadru financiar multianual, continuarea și consolidarea sprijinului transfrontalier pentru pace și reconciliere în comitatele de graniță ale Irlandei și Irlandei de Nord;

bugetul UE (în curs de adoptare finală): în cazul unui scenariu fără acord, UE va fi în măsură să își onoreze angajamentele și să continue să efectueze plăți în 2019 către beneficiarii din Regatul Unit pentru contractele semnate și deciziile luate înainte de 30 martie 2019, cu condiția ca Regatul Unit să își onoreze obligațiile care îi revin în cadrul bugetului pentru 2019 și să accepte toate verificările de audit și controalele necesare;

– drepturile de pescuit și compensația financiară: aceste măsuri prevăd că pescarii și operatorii din statele membre ale UE urmează să primească compensații din Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime pentru încetarea temporară a activităților de pescuit. De asemenea, se asigură faptul că UE va fi în măsură să acorde navelor din Regatul Unit acces în apele UE până la sfârșitul anului 2019, cu condiția ca și navelor UE să li se acorde acces reciproc în apele Regatului Unit;

– servicii financiare: măsuri temporare și limitate menite să ofere asigurarea că nu va apărea nicio perturbare imediată a compensării centrale a instrumentelor financiare derivate și a serviciilor depozitarilor centrali pentru operatorii din UE care recurg în prezent la operatori din Regatul Unit și să faciliteze, pe o perioadă determinată de 12 luni, novația anumitor contracte derivate extrabursiere, în cazul în care se transferă un contract al unei contrapărți stabilite în Regatul Unit către o contraparte stabilită în UE-27;

– conectivitatea aeriană și siguranța transportului aerian: aceste două măsuri vor asigura o conectivitate de bază a transportului aerian, astfel încât să se evite întreruperea totală a traficului aerian dintre UE și Regatul Unit în eventualitatea unui scenariu fără niciun acord; 

– conectivitatea rutieră: măsura permite continuarea unei conectivități rutiere de bază în condiții de siguranță între UE și Regatul Unit pe o perioadă limitată de timp, cu condiția ca Regatul Unit să acorde un tratament reciproc întreprinderilor și operatorilor din UE;

– conectivitatea feroviară: se asigură valabilitatea autorizațiilor de siguranță pentru anumite părți ale infrastructurii feroviare pe o perioadă strict limitată de trei luni, pentru a permite identificarea unor soluții pe termen lung în conformitate cu legislația UE. Măsura este legată în special de tunelul de sub Canalul Mânecii și va fi condiționată de menținerea de către Regatul Unit a unor standarde de siguranță identice cu cerințele UE;

– inspecția navelor: se urmărește să se asigure securitatea juridică și să se garanteze continuitatea activităților din sectorul transportului maritim;

– realinierea coridorului rețelei centrale Marea Nordului – Marea Mediterană : prin această măsură se adaugă, la rețeaua centrală, noi legături maritime între Irlanda, Franța, Belgia și Țările de Jos și se introduce o nouă prioritate de finanțare în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE): adaptarea infrastructurii de transport în scopuri de securitate și de efectuare a verificărilor la frontierele externe;

– politica privind schimbările climatice: această măsură asigură faptul că un scenariu fără acord nu afectează buna funcționare și integritatea de mediu a sistemului de comercializare a certificatelor de emisii.

– programul Erasmus+: studenții și stagiarii aflați în străinătate care participă la programul Erasmus+ la momentul retragerii Regatului Unit își pot finaliza studiile și pot primi în continuare finanțările sau granturile corespunzătoare;

– drepturile la prestații de asigurări sociale: drepturile [cum ar fi perioadele de asigurare, de încadrare în muncă (independentă) sau de ședere în Regatul Unit înainte de retragere] ale persoanelor care și-au exercitat dreptul la liberă circulație înainte de retragerea Regatului Unit sunt protejate; 

reciprocitatea vizelor (în curs de adoptare finală): cetățenii britanici ar urma să poată efectua călătorii fără viză în UE dacă Regatul Unit acordă, la rândul său, pe bază de reciprocitate, un regim nediscriminatoriu de călătorii fără vize pentru toți cetățenii UE;

În comunicatul Comisiei  se mai precizează că executivul european furnizează în continuare sprijin administrațiilor publice pentru propriile lor acțiuni de pregătire și îndeamnă toți cetățenii și toate întreprinderile din UE să se informeze în continuare cu privire la consecințele unui posibil scenariu fără acord și să își ducă la capăt activitățile de pregătire pentru această eventualitate.

 În felul acesta, Comisia dă urmare concluziilor Consiliului European (articolul 50) de săptămâna trecută, în care se solicită continuarea eforturilor pentru asigurarea pregătirii și a contingenței. Scenariul fără acord nu este de dorit, dar UE este pregătită pentru această eventualitate. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, vizită de stat la Tallinn: Am invitat Estonia să participe la Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri, la Tallinn, că a invitat Estonia să se alăture Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București, în contextul posibilităților de întărire a cooperării dintre cele două state.

Preşedintele Klaus Iohannis efectuează, miercuri şi joi, o vizită de stat în Republica Estonia, la Tallinn. Vizita are loc în contextul aniversării centenarului relaţiilor diplomatice româno-estone şi a 30 de ani de la restabilirea relaţiilor diplomatice, precum şi ca urmare a dialogului constant româno-eston la nivel înalt din ultimii ani.

“România și Estonia împărtășesc viziuni și interese comune la nivelul Uniunii Europene, ceea ce facilitează cooperarea strânsă dintre noi în raport cu agenda europeană curentă și cu prioritățile Uniunii în perspectivă. (…) Am discutat și despre importanța coordonării la nivelul Uniunii Europene în promovarea consolidării rezilienței, atât în plan intern, cât și în plan global. Am subliniat faptul că, mai ales în lumina învățămintelor rezultate din experiența crizei recente, este esențial să acționăm pentru a consolida capacitatea Uniunii de a răspunde eficient la orice noi potențiale provocări. Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București va fi foarte util în acest sens și am invitat Estonia să participe la acesta”, a spus șeful statului, în cadrul unei conferințe de presă cu omologul eston, Kersti Kaljulaid.

 

“În acest context, am discutat despre posibilitățile de întărire a cooperării noastre în domeniul digital, al securității cibernetice și al inteligenței artificiale, dată fiind experiența în acest domeniu a Estoniei, precum și a României, care găzduiește noul Centru Cyber al Uniunii Europene”, a mai adăugat președintele.

În cadrul vizitei, miercuri, preşedintele Iohannis va avea întrevederi cu prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, precum şi cu preşedintele Parlamentului eston, Jüri Ratas.

Printre subiectele care se vor afla pe agenda convorbirilor preşedintelui Klaus Iohannis cu înalţii oficiali estoni se află consolidarea relaţiei bilaterale, inclusiv a cooperării economice şi sectoriale dintre cele două state, cu accent pe sectorul digital, combaterea pandemiei de COVID-19, precum şi teme de pe agenda europeană: viitorul Uniunii Europene, Planul european de redresare, tranziţia verde şi digitală, procesul de extindere a Uniunii şi Parteneriatul Estic al UE, evoluţiile din Republica Moldova, Ucraina şi Belarus.

Discuţiile vor viza şi cooperarea româno-estonă în cadrul NATO, inclusiv în ceea ce priveşte situaţia de securitate la Marea Neagră şi Marea Baltică, dar şi în contextul rezultatelor Summitului NATO din 14 iunie, precum şi cooperarea dintre cele două ţări în cadrul Formatului Bucureşti 9 şi al Iniţiativei celor Trei Mari.

Preşedintele Iohannis va depune o coroană de flori la Monumentul Războiului de Independenţă şi va vizita Primăria oraşului Tallinn, Centrul e-Estonia şi start-up-ul Unicorn Squad, şcoală profesională de robotică.

Continue Reading

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Delegația Comitetului European al Regiunilor, pregătită să reprezinte 1 milion de aleși locali și regionali în plenul Conferinței privind viitorul Europei

Published

on

© cor.europa.eu

Delegația CoR este pregătită să reprezinte 1 milion de aleși locali și regionali în plenul Conferinței privind viitorul Europei, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro. Astfel, 18 politicieni aleși la nivel regional și local, 9 femei și 9 bărbați, vor participa la reuniunea inaugurală a plenarei Conferinței pentru a consolida rolul autorităților locale și regionale în funcționarea democratică a UE și pentru a marca dimensiunea teritorială a politicilor UE.

Delegația Comitetului European al Regiunilor (CoR) la Conferința privind Viitorul Europei s-a reunit astăzi pentru a-și pregăti contribuția la reuniunea inaugurală a plenarei acesteia, care va avea loc la 19 iunie la Strasbourg. Delegații doresc să profite de ocazia oferită de Conferință pentru a consolida dimensiunea democratică a Uniunii Europene și pentru a restabili încrederea cetățenilor în proiectul european. CoR, în calitatea sa de organism european reprezentativ pentru nivelul de guvernare cel mai apropiat de cetățeni, se angajează să aducă la conferință vocea autorităților locale și regionale.

Președintele Comitetului European al Regiunilor, Apostolos Tzitzikostas, care conduce delegația CoR, a declarat:

„Comitetul European al Regiunilor (CoR) este Adunarea politică a UE care reprezintă un milion de politicieni locali și aleși din întreaga Europă. Prioritatea noastră este să ne asigurăm că vocea cetățenilor din regiunile, orașele și satele noastre este ascultată. Ne vom asigura că propunerile făcute de cetățeni în cadrul dialogurilor noastre locale și contribuțiile politice colectate prin intermediul sesiunilor noastre plenare, prin acțiunile membrilor noștri și prin intermediul evenimentelor noastre cheie vor fi preluate în raportul final”.

Participând la toate formele de desfășurare a Conferinței plenare, delegația CoR va:

– va furniza contribuții scrise cu sprijinul Grupului la Nivel Înalt pentru Democrație Europeană, un organism consultativ independent format din
câte șapte specialiști femei și bărbați, prezidat de fostul președinte al Consiliului European, Herman van Rompuy, a cărui misiune este de a sprijini rolul politic și instituțional al CoR prin furnizarea de analize politice strategice, cu accent pe aspectele locale și regionale.

– să organizeze dialoguri și dezbateri în circumscripția lor și să raporteze cu privire la aceste dialoguri.

– să creeze alianțe între delegații cu idei similare din cadrul Conferinței pentru a promova împreună recomandări relevante pentru regiunile, orașele și satele din întreaga UE.

– să își mobilizeze rețelele, cum ar fi asociațiile de autorități locale și regionale din întreaga UE, rețeaua foștilor membri ai CoR și rețeaua recent lansată a consilierilor locali din UE, pentru a încuraja politicienii locali și regionali să organizeze dezbateri cetățenești.

CoR își va prezenta contribuția finală la Conferință în cadrul celui de-al 9-lea Summit European al Regiunilor și Orașelor, care va avea loc în timpul Președinției franceze a Consiliului, în martie 2022.

Continue Reading

Daniel Buda

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European, pledează pentru plăți directe egale pentru fermierii din Uniunea Europeană.

Apelul său a fost transmis Comisiei Europene în cadrul unei audieri publice comune a comisiilor pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) și pentru petiții (PETI) din Parlamentul European, tema fiind inegalitatea plăților directe între statele membre ale Uniunii Europene.

Dezbaterea are loc ca urmare a unor petiții depuse de către cetățeni din Lituania, respectiv Polonia. Fermierii din țările din Est primesc în continuare plăți directe la hectar sub media UE. De la aderarea ”noilor state membre” în 2004, aceste diferențe există și au fost chiar mai pronunțate decât astăzi.

În intervenția sa, Daniel Buda a calificat diferențele de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest drept ”impardonabile”.

”Există o nemulțumire profundă a fermierilor din Estul Europei, cu privire la aceste diferențe de plăți, pe care le consider impardonabile. Fermierii din Estul Europei folosesc aceleași îngrășăminte chimice, la aceleași costuri și acționează pe aceeași piață de desfacere. Trebuie sa corectăm această nedreptate profundă astfel încât fermierii din Uniunea Europeană să beneficieze  de aceleași plăți directe deoarece costurile sunt la fel”, a argumentat vicepreședintele Comisiei AGRI din Parlamentul European. 

Acesta a amintit că reforma Politicii Agricole Comune, care este în curs de negociere, va vedea un alt pas de convergență.

Conform concluziilor Consiliului European din iulie 2020 privind CFM, toate statele membre cu plăți directe la hectar sub 90% din media UE vor închide 50% din diferența dintre nivelul actual al plăților directe directe și 90% din UE media în șase etape egale începând cu 2022. Această convergență va fi finanțată proporțional de toate statele membre. Cu toate acestea, chiar și la sfârșitul următoarei perioade de programare, plățile directe nu vor fi complet egale în toate statele membre ale UE. 

În luna octombrie a anului trecut, Parlamentul European a adoptat o schimbare a Politicii Agricole Comune actuale, în vederea adaptării acesteia la nevoile fiecărui stat membru în parte, dar cu menținerea condițiilor de concurență echitabilă în întreaga Uniune Europeană.

Prin această poziție, eurodeputații au punctat că viitoarea politică agricolă a Uniunii trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranța alimentară în întreaga UE.

În viziunea acestora, guvernele naționale ar trebui să elaboreze planuri strategice, supuse aprobării Comisiei. În acestea țările membre trebuie să specifice cum intenționează să pună în practică obiectivele Uniunii. Comisia le va verifica și performanța, nu doar conformitatea cu normele Uniunii.

Ultima reformă a politicii agricole a Uniunii (PAC), care a fost înființată în 1962, a avut loc în 2013.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL3 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

ROMÂNIA4 hours ago

Klaus Iohannis, vizită de stat la Tallinn: Am invitat Estonia să participe la Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR5 hours ago

Delegația Comitetului European al Regiunilor, pregătită să reprezinte 1 milion de aleși locali și regionali în plenul Conferinței privind viitorul Europei

Daniel Buda5 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

Dacian Cioloș6 hours ago

Summitul SUA-Rusia. Dacian Cioloș afirmă că “Vladimir Putin nu ar trebui să aibă nicio îndoială cu privire la forța alianței dintre UE și Statele Unite”

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a discutat cu comisarul european de resort despre reforma asistenței sociale, creșterea gradului de ocupare și formarea forței de muncă calificate

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului Portugaliei de 16,6 miliarde de euro. Începând de luna viitoare, Lisabona ar putea demara investițiile și reformele cu prefinanțarea de 2,2 miliarde de euro

SĂNĂTATE7 hours ago

ARPIM: Industria farmaceutică, un domeniu cheie pentru progresul medical și economia europeană

POLITICĂ7 hours ago

Liderul PMP Cristian Diaconescu salută decizia NATO de a cere Rusiei să-și retragă trupele din Transnistria, susținând integritatea teritorială a Republicii Moldova

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

În timpul summitului SUA-Rusia, Comisia Europeană propune o nouă cale în relațiile UE-Rusia pentru a face față “provocării strategice” reprezentate de Moscova

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda5 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D1 day ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO2 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO3 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE6 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

Team2Share

Trending