Experiența României cu Parchetul European este una pozitivă, țara noastră având ocupată întreaga schemă de 20 de posturi de procurori europeni delegați, a subliniat ministrul Justiției, Alina Gorghiu, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne, la care au participat comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders, și procurorul-șef al Parchetului European, Laurei Codruța Kövesi.

Potrivit unui comunicat al ministerului, cei doi oficiali au avut un schimb de opinii cu miniștrii de Justiție din țările membre pe tema relației EPPO cu autoritățile naționale.

”Extinderea competențelor Parchetului European a fost un numitor comun al luărilor de poziție din partea miniștrilor de Justiție participanți. România este deschisă acestei extinderi, precum și demersurilor de consolidare a cadrului normativ şi instituțional necesar combaterii infracționalității la nivel european”, precizează ministerul în comunicatul mai sus amintit.

În viziunea Alinei Gorghiu, ”în perioada următoare trebuie stabilite clar prioritățile și ajustările necesare pentru a consolida activitatea EPPO, având în vedere rolul important pe care această instituție îl joacă în combaterea criminalității organizate”.  

Astfel, ”obiectivul trebuie să fie subminarea capacităților financiare ale grupurilor de criminalitate organizată”, consideră aceasta.

Au fost prezentate, de asemenea, cele mai recente demersuri din aria răspunsului sistemului judiciar și luptei împotriva impunității în ceea ce privește crimele comise în legătură cu agresiunea Rusiei în Ucraina. Unul dintre demersurile relevante este cel al consolidării regimului de sancțiuni UE.

În contextul reuniunii, Alina Gorghiu a avut o întrevedere cu ministrul Justiției din Franța, Eric Dupond-Moretti. Principala temă de discuție a fost cooperarea judiciară bilaterală.

Ministrul Justiției a avut un dialog și cu omologul belgian, Paul Van Tigchelt. Discuțiile s-au concentrat pe prioritățile din aria justiției ale viitoarei Președinții belgiene a Consiliului UE, pe combaterea criminalității organizate și a traficului de droguri.

Un alt subiect s-a referit la condițiile de detenție din penitenciarele românești, care se ridică la standardele CEDO. Ministrul belgian al Justiției a afirmat că „există mereu deschidere pentru dezvoltarea cooperării bilaterale între Regatul Belgiei și România pentru combaterea traficului de droguri”.

Pe lângă relația Parchetului European cu autoritățile naționale, pe agenda reuniunii Consiliului JAI s-a aflat și actualizarea Directivei europene privind protecția și drepturile victimelor, moment în care Alina Gorghiu a prezentat viziunea României și a detaliat măsurile pe care țara noastră le-a implementat deja.  

Ministrul chinez de externe Wang Yi a lansat luni un apel la adresa ambasadorilor țărilor membre UE, cerându-le să acorde prioritate dialogului în detrimentul confruntării, într-o întâlnire care a avut loc la Beijing înaintea unui summit UE-China, ce va începe joi în capitala țării asiatice, conform EFE, citat de Agerpres.

Într-un discurs susținut în fața reprezentanților diplomatici ai țărilor membre, Yi a evidențiat importanța cooperării dintre China și UE și a solicitat celor două părți ”să aleagă dialogul şi cooperarea pentru a evita o confruntare a blocurilor, un nou Război Rece şi probleme în calea dezvoltării şi prosperităţii globale”.

”Dacă China şi Europa aleg dialogul şi cooperarea, nu se va produce o confruntare a părţilor; dacă aleg pacea şi stabilitatea, un nou Război Rece nu va începe; dacă aleg deschiderea şi cooperarea reciproc avantajoasă, va exista speranţă pentru dezvoltare şi prosperitate la nivel global”, a menționat Wang, conform Global Times.

Oficialul chinez a reconfirmat poziția Chinei conform căreia Europa este un jucător-cheie într-o lume multipolară și că sprijină autonomia strategică a Europei, fapt punctat și în cadrul întâlnirii recente pe care acesta a avut-o cu ministrul francez de Externe Catherine Colonna.

”Poziția Chinei este clară. Vom menține sprijinul nostru pentru autonomia strategică a Europei. Bineînțeles că va exista concurență în cooperare, dar nu ar trebui să ne fie teamă de cooperare din cauza concurenței. Cel mai mare risc de care trebuie să scăpăm este incertitudinea adusă de o politizare amplă”, a declarat la acel moment Wang atunci când a fost întrebat despre viziunea Chinei asupra relației sale cu Europa.

Summitul UE-China care începe joi îi va aduce împreună pe președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen și Charles Michel, și pe președintele Xi Jinping.

Citiți și: Ursula von der Leyen trasează liniile de acțiune pentru reducerea riscurilor în relația cu China: Este ”partener comercial”, ”o putere militară” și ”un actor global cu idee divergentă despre ordinea mondială”

Înainte de această întâlnire, prima din ultimii patru ani de acest calibru, Ursula von der Leyen a trasat liniile de acțiune pentru reducerea riscurilor în relația cu China, pe care a calificat-o drept ”partener comercial”, ”o putere militară” și ”un actor global cu idee divergentă despre ordinea mondială”.

Aceasta va fi prima întrevedere dintre liderii celor două părți după ce Comisia Europeană a decis să demareze o anchetă cu privire la subvențiile pe care Beijingul le acordă producătorilor de mașini electrice.

Pentru a accelera desfășurarea infrastructurii rețelelor gigabit în întreaga Europă, statele membre din Consiliul UE și-au adoptat poziția comună referitoare la propunerea Comisiei de înlocuire a directivei din 2014 privind reducerea costurilor în domeniul conexiunilor în bandă largă (BCRD) cu Actul privind infrastructura gigabit (GIA).

GIA este un act legislativ esențial pentru atingerea obiectivelor și țintelor Europei în materie de conectivitate, astfel cum au fost stabilite în busola digitală a UE pentru acest deceniu, așa-numitul “Program de politică pentru deceniul digital”, adoptat de colegiuitori anul trecut, și pentru a desfășura rețelele de comunicații electronice de generație următoare în UE.

„Prin această decizie, am făcut un pas important în accelerarea implementării infrastructurii de bandă largă de mare viteză în întreaga UE. Odată ce noile norme vor fi adoptate și puse în vigoare, vom putea răspunde în mod eficient nevoii tot mai mari a cetățenilor și a întreprinderilor noastre de a avea acces la rețele cu o capacitate mult mai mare decât în prezent”, a declarat María González Veracruz, secretar de stat spaniol pentru telecomunicații și infrastructuri digitale.

Principalele obiective ale propunerii
Propunerea Comisiei are ca obiectiv reducerea costurilor inutil de ridicate ale implementării infrastructurii de comunicații electronice, cauzate parțial de procedurile de acordare a autorizațiilor înainte de implementarea sau modernizarea rețelelor. Aceste proceduri sunt încă complexe, uneori de lungă durată și diferite de la un stat membru la altul.

Propunerea urmărește, de asemenea, să accelereze instalarea rețelelor, să ofere securitate juridică și transparență pentru toți actorii economici implicați și să asigure o mai mare eficiență a proceselor de planificare și instalare pentru operatorii de rețele publice de comunicații electronice.

Această propunere cu caracter de armonizare minimă abordează, de asemenea, implementarea și accesul la infrastructura fizică din interiorul clădirilor. Se preconizează că aceasta va facilita aplicațiile transfrontaliere și va permite părților interesate, operatori de comunicații electronice, producători de echipamente sau întreprinderi de construcții civile, să realizeze economii de scară mai bune.

Amendamentele Consiliului
Pozițiile comune ale Consiliului mențin orientarea generală a propunerii Comisiei. Cu toate acestea, pe baza numeroaselor solicitări din partea statelor membre, Consiliul a modificat unele aspecte ale propunerii, după cum urmează:

• noțiunea de “aprobare tacită” a fost eliminată
• a fost inclusă o excepție pentru o perioadă de tranziție pentru municipalitățile mai mici
• au fost clarificați factorii pentru calcularea condițiilor echitabile de acces
• s-a clarificat, de asemenea, faptul că nu numai fibra optică poate fi utilizată pentru a atinge o capacitate foarte mare
• au fost incluse în text o serie de derogări pentru infrastructura națională critică.

Textul poziției Consiliului asigură, în general, că statele membre dispun de o largă autonomie în ceea ce privește emiterea unor norme mai detaliate și că pot merge mai departe în ceea ce privește mai multe elemente importante ale acestui nou regulament care stabilește o armonizare minimă privind măsurile de reducere a costurilor rețelelor de comunicații electronice gigabit.

În urma adoptării de astăzi a mandatului de negociere al Consiliului (abordare generală), Președinția spaniolă va putea începe discuțiile cu Parlamentul European (“triloguri”) și intenționează să înregistreze cât mai multe progrese în aceste negocieri până la sfârșitul anului.