Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, planurile României de a acorda societății de energie electrică Complexul Energetic Oltenia SA un ajutor de restructurare în valoare de până la 2,66 miliarde EUR, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, planurile României de a acorda societății de energie electrică Complexul Energetic Oltenia SA („CE Oltenia”) un ajutor de restructurare în valoare de până la 2,66 miliarde EUR (13,15 miliarde RON). Măsura va permite societății să își finanțeze planul de restructurare și să își restabilească viabilitatea pe termen lung. 

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Planul de restructurare prezentat de România și ajutorul pentru sprijinirea acestuia vor asigura restabilirea viabilității pe termen lung a CE Oltenia fără a fi necesară continuarea acordării de ajutor de stat. Sprijinul public este însoțit de garanții pentru a asigura că denaturările concurenței care s-ar putea produce sunt reduse la minimum și că măsurile vor sprijini obiectivele de decarbonizare ale UE, în concordanță cu Pactul verde european.”

CE Oltenia este o întreprindere de stat din România care desfășoară activități în domeniul mineritului, al producerii de energie electrică și al furnizării de energie termică. Societatea este al treilea cel mai mare producător de energie electrică din România și este importantă din motive de siguranță și de adecvare a sistemului energetic național.

La 5 februarie 2021, Comisia a deschis o investigație aprofundată pentru a evalua dacă planul de restructurare prezentat de România la 4 decembrie 2020 și măsurile de ajutor de restructurare aferente, menite să îl sprijine, sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat, mai exact cu Orientările Comisiei privind ajutoarele pentru salvare și restructurare.

Măsura adoptată de România

În cursul investigației aprofundate, România a prezentat un plan revizuit de restructurare a societății pentru perioada 2021-2026, căruia i-au fost aduse modificări și îmbunătățiri semnificative.

Planul va fi sprijinit de un ajutor de restructurare în valoare de până la 2,66 miliarde EUR, sub formă de granturi, sub forma unei garanții de stat pentru un împrumut, a unei injecții de capital și a unei conversii a împrumuturilor în granturi.

Planul de restructurare are la bază planul României, care se înscrie în eforturile de decarbonizare, de înlocuire a producției de energie electrică pe bază de lignit cu energie electrică produsă din gaze naturale și din surse regenerabile (energie solară și hidroelectrică), care emit mai puțin sau nu emit deloc CO₂. Se preconizează că acest lucru va ajuta societatea să își îmbunătățească amprenta de mediu și, în același timp, să își reducă costurile de funcționare. În plus, planul de restructurare va reduce costurile și va îmbunătăți eficiența societății, printre altele prin măsuri organizatorice și manageriale (de exemplu, îmbunătățirea proceselor) și prin măsuri financiare (optimizarea împrumuturilor bancare ori cesionarea sau vânzarea de active).

Planul prezentat de România sprijină, în general, obiectivele ecologice ale decarbonizării stabilite în Planul de redresare și reziliență al României. Cu toate acestea, evaluarea de către Comisie a ajutorului de stat acordat pentru planul de restructurare a CE Oltenia, realizată prin prezenta decizie, este separată și nu aduce atingere evaluării de către Comisie a punerii în aplicare a Planului de redresare și reziliență al României.

Evaluarea Comisiei

Comisia a evaluat planul de restructurare și ajutorul de restructurare în conformitate cu Orientările privind ajutoarele pentru salvare și restructurare.

Orientările permit o intervenție a statului într-o întreprindere aflată în dificultate financiară numai în anumite condiții, impunând în special ca întreprinderea să realizeze un plan de restructurare solid pentru a asigura restabilirea viabilității sale pe termen lung, ca aceasta să contribuie la costul propriei restructurări, ca denaturarea concurenței să fie limitată și ca măsura să contribuie la un obiectiv de interes comun.

Comisia a constatat că ajutorul este adecvat, deoarece abordează atât problemele de lichiditate ale societății, cât și pe cele legate de solvabilitate. În special, Comisia a constatat că România va fi remunerată în mod corespunzător pentru ajutor. În acest sens, remunerația statului va fi realizată prin câștiguri nete pozitive preconizate, care vor face să crească valoarea participației publice în CE Oltenia, și prin cesionarea până în 2026 a cel puțin 20 % din acțiunile deținute de stat, astfel cum se prevede în planul de restructurare.

Totodată, Comisia a considerat că ajutorul este proporțional, contribuția proprie a societății și a investitorilor de pe piață la costurile de restructurare preconizate ridicându­se la peste 30% din costurile restructurării (1,24 miliarde EUR), jumătate din această contribuție constând în noi finanțări din partea unor investitori privați și a unor instituții financiare acordate în condiții de piață.

În fine, sunt prevăzute măsuri compensatorii pentru a limita potențialele denaturări ale concurenței generate de ajutor. Printre acestea se numără crearea de către CE Oltenia, alături de alți producători de energie electrică, a unor vehicule cu scop special dedicate co-investițiilor și exploatării centralelor pe bază de gaze naturale și a centralelor fotovoltaice, precum și interzicerea achiziționării de interese în operatorii concurenți și invocarea sprijinului de stat ca avantaj competitiv în comunicările societății.

Comisia a constatat, de asemenea, că ajutorul va sprijini decarbonizarea producției de energie electrică în România și, în general, în Europa, în concordanță cu obiectivele UE stabilite în Pactul verde european și cu normele de mediu ale UE.

Pe această bază, Comisia a concluzionat că măsura aplicată de România respectă normele UE privind ajutoarele de stat.

Normele UE privind ajutoarele de stat, în special Orientările Comisiei privind ajutoarele pentru salvare și restructurare, permit statelor membre să sprijine, în anumite condiții stricte, întreprinderile aflate în dificultate.

În februarie 2020, Comisia a aprobat ajutorul pentru salvare acordat de România societății CE Oltenia.

Ajutorul pentru salvare aprobat de Comisie în februarie 2020, precum și ajutorul de restructurare aprobat prin prezenta decizie abordează dificultățile pe termen lung ale CE Oltenia. Planul de restructurare garantează că viabilitatea societății poate fi restabilită fără continuarea sprijinului din partea statului. 

Comisia Europeană a propus miercuri, 26 ianuarie, Parlamentului European și Consiliului semnarea unei declarații cu privire la drepturile și principiile care vor ghida transformarea digitală a Uniunii Europene, informează comunicatul oficial. 

Scopul acestui proiect de declarație privind drepturile și principiile digitale este de a le oferi cetățenilor o referință clară cu privire la genul de transformare digitală pe care îl promovează și susține Europa. Declarația va constitui, de asemenea, un ghid privind noile tehnologii destinat factorilor de decizie și întreprinderilor.

Drepturile și libertățile consacrate în cadrul juridic al UE și valorile europene care sunt expresia principiilor ar trebui să fie respectate în mediul online în aceeași măsură ca și offline. Odată ce va fi aprobată în comun, declarația va defini și abordarea în materie de transformare digitală pe care o va promova UE în întreaga lume.

„Ne dorim tehnologii sigure, care să fie în slujba oamenilor și care să funcționeze respectându-ne drepturile și valorile. Și dorim ca acest lucru să fie valabil și în mediul online. Dorim, de asemenea, ca toți cetățenii să aibă posibilitatea și mijloacele de a participa activ la societățile noastre tot mai digitalizate. Această declarație constituie o referință clară cu privire la drepturile și principiile aplicabile în mediul online”, a transmis Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală

Drepturi și principii în era digitală

Proiectul de declarație vizează drepturi și principii esențiale pentru transformarea digitală, cum ar fi punerea accentului pe indivizi și pe drepturile lor, sprijinirea solidarității și a incluziunii, asigurarea libertății de alegere online, încurajarea participării la spațiul public digital, îmbunătățirea siguranței, a securității și a capacității de acțiune a persoanelor și promovarea unui viitor digital durabil.

Aceste drepturi și principii ar trebui să îi însoțească pe cetățenii UE în viața lor de zi cu zi: conectivitate digitală de mare viteză și la prețuri abordabile pretutindeni și pentru toți, săli de clasă bine dotate și cadre didactice cu competențe digitale, acces neîntrerupt la serviciile publice, un mediu digital sigur pentru copii, deconectarea după programul de lucru, obținerea de informații ușor de înțeles cu privire la impactul produselor noastre digitale asupra mediului, controlarea modului în care sunt utilizate datele lor cu caracter personal și cu cine sunt partajate.

Declarația se întemeiază pe dreptul UE, de la tratate la Carta drepturilor fundamentale, dar și pe jurisprudența Curții de Justiție. Experiența dobândită cu ocazia adoptării Pilonului european al drepturilor sociale a fost, de asemenea, folosită în acest sens. Fostul președinte al Parlamentului European, David Sassoli, a susținut, încă din 2018, ideea că accesul la internet constituie un nou drept al omului.

Promovarea și punerea în aplicare a principiilor stabilite în declarație va constitui un angajament politic comun și o responsabilitate comună atât la nivelul Uniunii, cât și la nivelul statelor membre, în limitele competențelor lor respective. Pentru a se asigura că declarația va produce efecte concrete pe teren, Comisia a propus în luna septembrie să monitorizeze progresele, să evalueze lacunele și să formuleze recomandări de acțiuni prin intermediul unui raport anual privind „Stadiul îndeplinirii obiectivelor deceniului digital”.

Parlamentul European și Consiliul UE sunt invitate să discute pe marginea proiectului de declarație și să o aprobe la cel mai înalt nivel până în vara aceasta.

Reamintim că Executivul european a propus în decembrie 2020 o reformă ambițioasă a spațiului digital și un set cuprinzător de norme noi pentru toate tipurile de servicii digitale, printre care platformele de comunicare socială, piețele online și alte platforme online care operează în Uniunea Europeană: Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale.

În acest sens, deputații europeni au dat undă verde pe 20 ianuarie 2022 deschiderii negocierilor cu statele membre pentru Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA). Textul aprobat de Parlament cu 530 de voturi pentru, 78 voturi împotrivă și 80 abțineri va fi utilizat ca mandat de negociere cu președinția franceză a Consiliului. DSA definește responsabilități și obligații de diligență clare pentru furnizorii de servicii intermediare, în special pentru platformele online, cum ar fi platformele de comunicare socială și piețele online.

De asemenea, Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) din Parlamentul European a adoptat pe 23 noiembrie 2021 cu 42 de voturi pentru, două împotrivă și o abținere, poziția sa referitoare la propunerea de Act privind piețele digitale (DMA). Ulterior, pe 16 decembrie 2021, Parlamentul European a dat undă verde începerii negocierilor cu statele membre despre normele care stabilesc ce vor putea și ce nu vor putea face marile platforme online în UE.

Proiectul de act legislativ privind piețele digitale (DMA) interzice anumite practici folosite de marile platforme cu rol de „gatekeeper” (”controlor al fluxului de informație”) și îi permite Comisiei să efectueze anchete de piață oficiale și să sancționeze comportamentele neconforme.

La 9 martie 2021, Comisia și-a prezentat viziunea în ceea ce privește transformarea digitală a Europei până în 2030 în comunicarea intitulată „Busola pentru dimensiunea digitală: modelul european pentru deceniul digital”. În septembrie 2021, Comisia a introdus un cadru de guvernanță solid în vederea atingerii obiectivelor digitale sub forma documentului intitulat „Calea către deceniul digital”. Într-un discurs ținut la 1 iunie 2021 în cadrul evenimentului „Leading the Digital Decade” desfășurat la Sines, în Portugalia, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat: Suntem deschiși față de noile tehnologii, dar ne apărăm valorile.

Comisia a organizat, de asemenea, o consultare publică deschisă care a demonstrat sprijinul larg al populației cu privire la principiile digitale europene – 8 din 10 cetățeni ai UE consideră că este util ca Uniunea Europeană să definească și să promoveze o viziune europeană comună privind drepturile și principiile digitale – și un sondaj Eurobarometru special. Sondajele Eurobarometru anuale vor colecta date calitative, pe baza percepției cetățenilor cu privire la modul în care sunt puse în aplicare în UE principiile digitale consacrate în declarație.

Declarația se bazează, de asemenea, pe inițiativele anterioare ale Consiliului, inclusiv pe Declarația de la Tallinn privind guvernarea electronică, Declarația de la Berlin privind societatea digitală și guvernarea digitală bazată pe valori și Declarația de la Lisabona – Democrația digitală cu scop pentru a defini un model de transformare digitală care să consolideze dimensiunea umană a ecosistemului digital și care să aibă drept element central piața unică digitală. 

Comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides, a salutat lansarea Planului Național de Combatere a Cancerului, și a transmis srpijinul deplin al Executivului European pentru ca acest plan să fie implementat. Mesajul său video a fost transmis în cadrul unei conferințe a proiectului „Împreună învingem cancerul”, eveniment organizat de ARPIM și Politici de Sănătate.

„Dați-mi voie să încep prin a vă felicita pentru această importantă conferință la care mă bucur să iau parte astăzi. Vreau, de asemenea, să fructific această ocazie și să felicit România pentru lansarea, doar cu o săptămână în urmă, a Planului său național de combatere a cancerului. Planul oferă o viziune pentru o societate sănătoasă, pentru generațiile prezente de români dar, totodată, și pentru generațiile viitoare. Comisia Europeană va sprijini acest efort în toate etapele sale”, a transmis oficialul european. 

Comisarul european a menționat că Executivul European a început să stabilească procedura de înființare a centrelor oncologice integrate naționale în toate statele membre: „Acestea sunt doar câteva exemple de acțiuni ambițioase care vor sprijini și inspira statele membre în dezvoltarea și implementarea planurilor lor naționale de control al cancerului.”

„Anul acesta vom vedea multe acțiuni suplimentare, în special în ceea ce privește prevenția și diagnosticul și, de asemenea, în reducerea inegalităților ,care este unul din obiectivele majore ale Planului European de Combatere a Cancerului. Noul registru privind inegalitățile în domeniul cancerului va identifica tendințele între statele membre și regiuni și ne va ajuta pe noi să identificăm provocările și domeniile specifice de acțiune pentru a direcționa investițiile și intervențiile. Scopul este de a aduce schimbări concrete pentru cetățeni și de a salva vieți. De exemplu, acest lucru ne va ajuta să îmbunătățim accesul cetățenilor și pacienților români la screening și la medicamente și tratamente inovatoare”, a mai adăugat acesta. 

Stella Kyriakides a făcut un apel la stakeholderilor români să se implice în călătoria europeană de combatere a cancerului: „Dar acesta este în mare măsură un efort colectiv. Avem nevoie de o implicare puternică a tuturor stakeholderilor români, deoarece statele membre și autoritățile de sănătate publică nu pot reduce singure incidența și mortalitatea prin cancer. Vreau să închei cu acest mesaj important – o colaborare puternică între politicieni și factorii de decizie, experți oncologici de top și reprezentanții pacienților este crucială. Odată cu prima aniversare a Planului European de Combatere a Cancerului și cu lansarea planului românesc de combatere a cancerului, suntem doar la începutul acestei călătorii. Aștept cu nerăbdare să continuăm împreună spre un viitor mai sănătos și mai echitabil”, a conchis aceasra în mesajul său.

La 3 februarie 2021, Comisia Europeană a făcut un pas hotărât în conturarea unei Uniuni Europene a Sănătății, prin lansarea primului Plan European de Combatere a Cancerului, cu o finanțare de 4,1 miliarde de euro. Obiectivul asumat de Comisia Europeană de a lupta cu această maladie și de a ajuta în mod echitabil fiecare pacient al UE, indiferent de statul membru din care provine, fiecare Guvern național trebuie să se implice în efortul comun european de a oferi șanse egale de supraviețuire pacienților oncologici. Acest efort se transpune prin realizarea unor Planuri Naționale de Combatere a Cancerului, care să fie elaborate în baza obiectivelor europene.

De această dată, România nu a întârziat să își asume elaborarea unui nou Plan Național updatat noului context european. Astfel, în aprilie 2021, Parlamentul României a decis constituirea unui grup de lucru pentru realizarea unui Plan Național de Combatere a Cancerului, care să corespundă cu adevărat nevoilor pacienților oncologici din țara noastră și care să îmbunătățească poziționarea României în clasamentele UE privind mortalitatea, programele de screening sau accesul la medicație inovativă. În România, ultimul Plan Național de Control al Cancerului a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale au indicat nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Citiți și: România are un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Programele de screening, terapiile inovative și traseul pacientului, printre principalele obiective

S-a constituit la nivelul Parlamentului Grupul de lucru pentru realizarea Planului Național de Combatere a Cancerului și bineînteles, o Comisie tehnică, având ca obiectiv principal realizarea unui traseu bine stabilit și standardizat al pacientului între diversele paliere de îngrijiri pentru un abord multidisciplinar, integrat al cancerului. Coordonator științific al Planului fost Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu (Camera Deputaților) și coordonatorul tehnic fost Conf. univ. dr. Constantin Dina (Ministerul Sănătății).