Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană ridică un nou pilon al Uniunii Europene a Sănătății prin adoptarea Strategiei Farmaceutice pentru Europa

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat astăzi o Strategie farmaceutică pentru Europa vizând asigurarea disponibilității pentru pacienți a unor medicamente inovatoare și accesibile financiar, precum și sprijinirea competitivității, a capacității de inovare și a sustenabilității industriei farmaceutice din UE, informează un comunicat

Strategia va permite Europei să își satisfacă nevoile farmaceutice, inclusiv în perioade de criză, prin intermediul unor lanțuri de aprovizionare solide. O componentă esențială a construirii unei Uniuni Europene a sănătății mai puternice, astfel cum a menționat-o președinta von der Leyen în discursul ei privind starea Uniunii, strategia va contribui la instituirea unui sistem farmaceutic al UE care să fie adaptat exigențelor viitorului și rezistent la crize.

Strategia farmaceutică pentru Europa are patru obiective principale:

  • Asigurarea disponibilității pentru pacienți a unor medicamente accesibile financiar și abordarea nevoilor medicale nesatisfăcute (de exemplu, în domeniul rezistenței la antimicrobiene, al cancerului, al bolilor rare);
  • Sprijinirea competitivității, a inovării și a sustenabilității industriei farmaceutice din UE și crearea unor medicamente de înaltă calitate, sigure, eficace și mai ecologice;
  • Îmbunătățirea mecanismelor de pregătire și răspuns la crize și abordarea securității aprovizionării;
  • Asigurarea unei voci puternice a UE pe plan mondial, prin promovarea unui nivel înalt al standardelor în materie de calitate, eficacitate și siguranță.

„Astăzi declanșăm activitățile necesare pentru a asigura în orice moment disponibilitatea și accesibilitatea financiară a unor medicamente sigure și eficace pentru toți pacienții din întreaga UE. Prin Strategia noastră farmaceutică pentru Europa, ne îndeplinim angajamentul de a crea un mediu farmaceutic adaptat exigențelor viitorului și centrat pe pacient, în care industria UE să poată inova, prospera și să își mențină poziția de lider pe plan mondial. Ea reprezintă viziunea noastră pe termen lung privind o autonomie strategică deschisă și este răspunsul nostru la provocările actuale și la vulnerabilitățile expuse de COVID-19.” Astăzi am ridicat un nou pilon al Uniunii Europene a sănătății” a declarat Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară.

La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, face apel la „statele membre și la Parlament să susțină această strategie, care va fi pusă în aplicare în următorii trei ani și ulterior” pentru a „asigura faptul că Europa și europenii vor continua să beneficieze de medicamente sigure, eficace și de înaltă calitate, la prețuri accesibile”:

Deși Strategia reprezintă mult mai mult decât un simplu instrument de răspuns la crize, ea este inspirată din răspunsul inițial la pandemia de COVID-19 și face ca sectorul farmaceutic din Europa să fie mai bine pregătit și mai rezistent.

Astfel, Strategia farmaceutică pentru Europa marchează începutul unui proces: punerea sa în aplicare include o agendă ambițioasă de acțiuni legislative și nelegislative care vor fi lansate în următorii ani și care vor viza întregul ecosistem al produselor farmaceutice, dar și unele aspecte ale dispozitivelor medicale. De asemenea, Strategia creează sinergii cu Pactul verde și cu acțiunile noastre din cadrul abordării strategice a UE privind prezența substanțelor farmaceutice în mediu, pentru a reduce riscul lor pentru mediu, pentru a aborda poluarea cauzată de reziduurile farmaceutice și pentru a promova fabricarea, utilizarea și eliminarea lor prin metode mai ecologice.

Printre acțiunile emblematice ale strategiei se numără:

  • O revizuire a legislației farmaceutice de bază* (data-țintă pentru o propunere: 2022) pentru ca acest cadru legislativ să fie adaptat exigențelor viitorului și să faciliteze inovarea;
  • O propunere privind o Autoritate a UE pentru răspuns în situații de urgență sanitară (propunere: al 2-lea semestru din 2021);
  • O revizuire a reglementărilor privind medicamentele pentru copii și pentru boli rare;
  • Inițierea unui dialog structurat cu și între toți actorii din industria farmaceutică și autoritățile publice pentru a identifica vulnerabilitățile lanțului global de aprovizionare cu medicamente esențiale și pentru a defini opțiunile în materie de politici menite să consolidez continuitatea și securitatea aprovizionării în UE;
  • Cooperarea între autoritățile naționale în ceea ce privește politicile în materie de prețuri, plăți și achiziții publice, pentru a îmbunătăți accesibilitatea financiară, eficiența în raport cu costurile aferente medicamentelor și sustenabilitatea sistemului de sănătate;
  • Crearea unei infrastructuri digitale solide, inclusiv o propunere privind un spațiu european al datelor referitoare la sănătate (data-țintă pentru o propunere: 2021);
  • Sprijin pentru cercetare și inovare, în special prin intermediul programelor Orizont 2020 și EU4Health;
  • Acțiuni de promovare a abordărilor inovatoare vizând C&D și achizițiile publice de antimicrobiene și de alternative ale acestora, precum și măsuri de restricționare și optimizare a utilizării lor.

Strategia va fi discutată la nivel politic în cadrul reuniunii Consiliului EPSCO din 2 decembrie 2020.

 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen răspunde scrisorii liderului PSD Marcel Ciolacu: Comisia Europeană așteaptă ratificarea de către Parlamentul României a Deciziei privind sistemul de resurse proprii

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a răspuns luni scrisorii adresate de președintele PSD Marcel Ciolacu, în care liderul social-democraților de la București acuză Guvernul de “politizarea fondurilor UE” și avertizează că România alunecă spre o cale nedemocratică.

În scrisoarea transmisă lui Ciolacu, șefa Comisiei Europene a atras atenţia asupra schimbării Avocatului Poporului, dar şi asupra Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în elaborarea căruia ar trebui să participe toţi actorii relevanţi. Ursula von der Leyen l-a asigurat pe Marcel Ciolacu că executivul european “rămâne puternic angajat să susțină legea și valorile UE în interesul cetățenilor din România”. Referitor la PNRR, președinta executivului european a subliniat că așteaptă cu interes ratificarea de către Parlamentul României a Deciziei privind sistemul de resurse proprii, decizii pe care mai multe state UE încă nu le-au luat și care întârzie punerea în aplicare a fondului de redresare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro.


Scrisoarea poate fi consultată aici.


În ce privește schimbarea Avocatului Poporului, Ursula von der Leyen a transmis că deşi numirea şi eliberarea din funcţie a acestuia este o prerogativă a Parlamentului român, demersurile trebuie făcute prin dialog şi consens pentru respectarea practicilor europene în materia statului de drept.

“Comisia monitorizează cu atenție evoluțiile cu privire la statul de drept în toate Statele Membre, inclusiv în România. În această privință, pe 30 septembrie 2020, Comisia a adoptat primul raport privind Statul de drept, ca parte a noului mecanism european privind statul de drept. Raportul se concentrează asupra evoluțiilor semnificative din zonele cu impact direct asupra statului de drept, adică sistemele de justiție, anti-corupție, pluralismul și libertatea presei, precum și alte chestiuni instituționale legate de separarea puterilor. Avocatul Poporului joacă un rol important în separarea puterilor din Statele Membre. În timp ce Parlamentele au competența de a numi sau demite Avocatul Poporului, asigurarea spațiului pentru discuții și căutarea unui consens rămâne întotdeauna o bună practică“, se arată în scrisoare.

Aceasta a mai subliniat că autorităţile de la Bucureşti trebuie să regândească politicile fiscale pe termen mediu pentru a asigura sustenabilitatea datoriilor, sporind în acelaşi timp investiţiile.

“Cu privire la Planurile Naționale de Redresare și Reziliență (PNNR), pregătirea lor este în desfășurare în Statele Membre, inclusiv în România, iar în prezent are loc dialogul tehnic dintre serviciile Comisiei și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. În același timp, Regulamentul Facilității de Redresare și Reziliență le cere Statelor Membre să explice modul în care au fost consultate autoritățile locale și regionale, partenerii sociali, organizațiile societății civile, organizațiile de tineret și alți actori relevanți și cum s-au reflectat în acest plan contribuţiile lor. Rolul parlamentelor naționale privind PNNR-urile depinde foarte mult de cadrul național guvernamental existent. Totuși, înainte de implementare, un efort de redresare de succes în România și toate celelalte State Membre depinde de ratificarea de către toate Statele Membre a Deciziei privind sistemul de resurse proprii. Aceasta constituie o condiţie, astfel încât Comisia să poată finanța efortul de redresare european. Orice întârziere în acest proces se va traduce printr-o întârziere în depășirea pandemiei și a efectelor sale economice și sociale negative în Europa. În acest sens, așteptăm cu interes ratificarea de către Parlamentul României a Deciziei privind sistemul de resurse proprii“, a spus von der Leyen.

Vă rog să fiți sigur că Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluțiile din România, fie că este vorba de chestiunile fiscale, fondurile europene sau PNNR, sau cele care ţin de statul de drept și de Mecanismul de Cooperare și Verificare. În acest sens, Comisia rămâne puternic angajată să susțină legea și valorile UE în interesul cetățenilor din România și restul Uniunii Europene“, a conchis ea.

Președintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, a trimis la 4 martie o scrisoare către președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, prin care atrage atenția asupra derapajelor nedemocratice ale actualului Guvern manifestate prin politizarea fondurilor publice, a finanțării europene și a funcțiilor publice din România.


Scrisoarea poate fi consultată aici.


Necesitatea unei poziții publice din partea oficialilor europeni este justificată prin faptul că cetățenii români trebuie să se simtă protejați de Uniunea Europeană atunci când sunt comise abuzuri, iar guvernele încalcă principiile democratice ale statului de drept.

”Țara noastră alunecă spre o cale nedemocratică, iar în calitate de lider al opoziției din România am responsabilitatea de a face tot ce pot pentru a-i ajuta pe români și pentru a ne apăra valorile democratice europene”, se arată în scrisoarea trimisă de președintele Marcel Ciolacu, care a mai subliniat că PSD este deschis la discuții constructive despre viitorul României pe calea europeană și democratică.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Drumuri (ne)sigure: În 2020 s-a înregistrat o reducere cu 4.000 de cazuri a accidentelor rutiere mortale în UE. România a înregistrat cea mai ridicată rată a mortalității

Published

on

© European Commission/ Twitter

18,800 de persoane și-au pierdut viața în urma unui accident rutier în cursul anului trecut, o scădere anuală fără precedent de 17 % față de 2019, arată cifrele provizorii privind accidentele rutiere mortale din anul 2020, publicate marți de Comisia Europeană.

Aceasta înseamnă că un număr de 4.000 de vieți au fost cruțate pe drumurile din UE în 2020 în comparație cu anul 2019.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, cele mai sigure drumuri rămân în Suedia (18 /1 milion), în timp ce România (85 /1 milion) a înregistrat cea mai ridicată rată a mortalității în 2020.

Media UE a fost de 42 de decese la un milion de locuitori.

Scăderea volumelor de trafic, ca urmare a pandemiei de COVID-19, a avut un impact clar, deși nu poate fi măsurat, asupra numărului de accidente rutiere mortale.

”Cu aproape 4 000 de decese mai puțin pe drumurile din UE în 2020, în comparație cu 2019, drumurile noastre rămân cele mai sigure din lume. Cu toate acestea, suntem în urma obiectivului nostru pentru ultimul deceniu și este necesară o acțiune comună pentru a împiedica o întoarcere la nivelurile anterioare pandemiei de COVID-19. În Strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă, ne-am reafirmat angajamentul de a pune în aplicare strategia UE privind siguranța rutieră și de a reduce aproape la zero numărul de decese pentru toate modurile de transport”, a precizat comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean.

Drumurile din UE sunt de departe cele mai sigure din lume

În cursul deceniului precedent, între 2010 și 2020, numărul deceselor cauzate de accidente rutiere a scăzut cu 36 %, o scădere care nu atinge obiectivul stabilit pentru deceniul respectiv, și anume reducerea cu 50 % a numărului de decese.

Cu toate acestea, cu 42 de accidente rutiere mortale la 1 milion de locuitori, UE rămâne continentul cu cele mai sigure drumuri din lume. Cu titlu comparativ, media mondială este de peste 180.

Potrivit cifrelor provizorii, 18 state membre au înregistrat o scădere record a numărului de accidente rutiere mortale în 2020.

La nivelul UE, numărul deceselor a scăzut în medie cu 17 % față de 2019, deși reducerea a fost departe de a fi uniformă, cele mai mari scăderi (de 20 % sau mai mult) fiind observate în Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Franța, Croația, Italia, Ungaria, Malta și Slovenia.

În schimb, cinci state membre (Estonia, Irlanda, Letonia, Luxemburg și Finlanda) au înregistrat o creștere a numărului de decese, deși numărul acestora tinde să fluctueze de la an la an în țările mici.

Pe o perioadă mai lungă de timp, numărul deceselor pe drumurile europene a scăzut cu 36 % între 2010 și 2020, ceea ce se situează sub obiectivul UE de 50 %.

Numai Grecia (54 %) a depășit obiectivul, fiind urmată de Croația (44 %), Spania (44 %), Portugalia (43 %), Italia (42 %) și Slovenia (42 %). În total, nouă state membre au înregistrat scăderi cu 40 % sau mai mult.

În România s-a înregistrat o scădere cu 31% a numărului deceselor cauzate de accidente rutiere între 2010 și 2020.

Deși evoluția fără precedent constatată în 2020 a determinat anumite schimbări în clasamentul ratelor mortalității pe țări, cele mai sigure drumuri rămân în Suedia (18 /1 milion), în timp ce România (85 /1 milion) a înregistrat cea mai ridicată rată a mortalității în 2020. Media UE a fost de 42 de decese la un milion de locuitori.

Reducerea volumelor de trafic, ca urmare a pandemiei de COVID-19, a avut un impact clar, deși nemăsurabil, asupra numărului de accidente rutiere mortale.

Cu toate acestea, datele preliminare arată că în SUA, de exemplu, numărul accidentelor mortale a crescut vertiginos în 2020, în pofida reducerii volumelor de trafic. Într-adevăr, statisticile înregistrate în unele țări ale UE indică, de asemenea, o creștere a comportamentelor mai riscante, în special excesul de viteză, în perioadele de restricții de deplasare a persoanelor.

Mersul cu bicicleta a cunoscut o creștere semnificativă în popularitate și numeroase orașe din întreaga lume au realocat (temporar) spațiu rutier cicliștilor și pietonilor. Această evoluție încurajatoare poate avea un impact pozitiv considerabil asupra calității aerului și a schimbărilor climatice și, în același timp, creează noi provocări în materie de siguranță rutieră.

La nivelul UE, aproximativ 70 % din accidentele rutiere mortale din zonele urbane implică participanți la trafic vulnerabili, printre care se numără pietonii, motocicliștii și bicicliștii. Abordarea siguranței rutiere în mediul urban este, prin urmare, un domeniu-cheie de interes, iar Comisia dorește să se asigure că siguranța rutieră este luată în considerare în toate etapele planificării mobilității urbane.

Siguranța rutieră va fi un element important al noii inițiative privind mobilitatea urbană care urmează să fie prezentată de Comisie în cursul acestui an. În acest sens, două capitale europene, Helsinki și Oslo, au marcat o etapă importantă, ajungând la zero decese pentru pietoni și bicicliști în 2019, citând reducerea vitezei ca factor esențial pentru acest progres.

Aceste cifre sunt publicate cu ocazia Conferinței UE privind rezultatele în materie de siguranță rutieră, care reunește factori de decizie, reprezentanți ai societății civile și profesioniști din domeniul siguranței rutiere pentru a evalua situația actuală a siguranței rutiere în UE și pentru a reflecta la cea mai bună modalitate de a lua următorii pași către „Viziunea zero”.

Declarația de la Stockholm din februarie 2020 a pregătit terenul pentru un angajament politic global prin Rezoluția Adunării Generale a ONU privind îmbunătățirea siguranței rutiere globale, care proclamă perioada 2021-2030 ca al doilea deceniu de acțiune pentru siguranța rutieră și definește un nou obiectiv de reducere pentru 2030.

În acest sens, UE luase deja inițiativa prin stabilirea unui nou obiectiv de reducere cu 50 % a deceselor – și, pentru prima dată, și a vătămărilor grave – până în 2030. Aceste obiective au fost stabilite în Planul de acțiune al UE pentru siguranța rutieră și în Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030 din 2018 și 2019 ale Comisiei, care definesc, de asemenea, planuri ambițioase în materie de siguranță rutieră în vederea atingerii obiectivului de zero decese cauzate de accidente rutiere până în 2050 („Viziunea zero”).

În acest scop, au fost definiți indicatori-cheie de performanță pentru utilizarea drumurilor și acostamentelor în condiții de siguranță; vehicule sigure; utilizarea drumurilor în condiții de siguranță, inclusiv limite de viteză sigure, sobrietate la volan, prevenirea neatenției la volan și utilizarea centurilor de siguranță și a echipamentelor de protecție și îngrijiri medicale rapide și eficace în urma unui accident.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

CE a lansat un Centru de cunoștințe privind observarea Pământului pentru monitorizarea sănătății ”planetei noastre”

Published

on

© print screen https://knowledge4policy.ec.europa.eu/

Comisia Europeană a lansat astăzi, 20 aprilie, un Centru de cunoștințe privind observarea Pământului pentru a maximiza utilizarea cunoștințelor generate de observarea Pământului, în special provenind de la programul european Copernicus, în procesul de elaborare a politicilor UE. Obiectivul final al centrului este de a sprijini punerea în aplicare eficientă a priorităților politice ale Comisiei, în special a Pactului verde european și a Agendei digitale, potrivit comunicatului oficial.

Acesta va asigura monitorizarea sistematică a nevoilor și priorităților în materie de politici pentru produsele și serviciile Copernicus și va transforma cele mai bune practici și cele mai recente cunoștințe științifice în servicii adaptate la politici.

Centrul de cunoștințe urmărește, de asemenea, să se asigure că evoluția programului Copernicus și alte investiții ale Comisiei în domeniul observării Pământului și al cercetării rămân receptive la politica UE.

Vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans, a declarat: „Observarea Pământului este un instrument puternic de monitorizare a sănătății planetei noastre. Criza climatică și criza biodiversității au început deja să schimbe fața Pământului. Observarea atentă a tendințelor și a noilor modele de mediu va furniza datele de care avem nevoie pentru a elabora politici bazate pe date concrete și a obține rezultate care să ne protejeze planeta, sănătatea și mijloacele de subzistență.” 

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat: „Observarea Pământului reprezintă mai mult decât un instrument tehnic eficient. Aceasta oferă o perspectivă directă și aproape emoțională asupra mediului nostru și asupra modului în care îl influențăm. Din acest motiv, ambiția noastră este să ne asigurăm că orice politică europeană care poate beneficia de pe urma aplicării datelor de observare a Pământului le va utiliza, iar Centrul de cunoștințe va avea rolul de a pune la dispoziție aceste date.

Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a declarat: „Factorii de decizie politică au devenit din ce în ce mai conștienți de importanța datelor obținute prin observarea din spațiu a Pământului pentru sprijinirea îmbunătățirii procesului decizional bazat pe dovezi. Este momentul să lansăm un nou instrument specific, Centrul de cunoștințe privind observarea Pământului, care să se alăture eforturilor din ce în ce mai coordonate destinate asimilării rapide a programului Copernicus. Acest nou instrument va asigura o utilizare adecvată a programului Copernicus, care să ofere cel mai bun sprijin posibil în materie de politici și cel mai bun randament posibil al investițiilor.”


Copernicus este programul UE de observare a Pământului – Pământul sub privirea Europei.

Observarea Pământului se referă la colectarea și analiza datelor georeferențiate privind starea Pământului care sunt măsurate de la distanță, fie prin sateliți, fie în atmosferă (de avioane sau drone), fie de stații de măsurare în locuri specifice.

Programul Copernicus furnizează informații geospațiale care pot permite atingerea obiectivelor de politică, pot stimula inovarea și pot contribui la monitorizarea sănătății planetei noastre.

Mai multe departamente ale Comisiei utilizează deja, într-o anumită măsură, datele Copernicus pentru a sprijini elaborarea politicilor. De exemplu, observarea Pământului este utilizată pentru monitorizarea teritoriului, serviciile de combatere a schimbărilor climatice, monitorizarea atmosferei, serviciul de urgență, monitorizarea mediului marin și serviciile de securitate.

Dovezile bazate pe observare pot contribui la găsirea de sinergii între prioritățile Comisiei, accentul fiind pus pe politicile Pactului verde european și pe tehnologiile digitale care pot sprijini punerea lor în aplicare.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

S&D11 hours ago

Summitul Social de la Porto: Grupul S&D din PE organizează discuții cu partenerii sociali și experții privind modalitățile optime de a construi Europa Socială

REPUBLICA MOLDOVA12 hours ago

Klaus Iohannis: România susține agenda de reforme a președintelui Republicii Moldova; Maia Sandu apreciază “sprijinul României pentru calea europeană a Republicii Moldova”

NATO12 hours ago

Ministerul Apărării Naționale a primit aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru derularea a zece noi programe de înzestrare ale Armatei

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Ursula von der Leyen răspunde scrisorii liderului PSD Marcel Ciolacu: Comisia Europeană așteaptă ratificarea de către Parlamentul României a Deciziei privind sistemul de resurse proprii

Cristian Bușoi12 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi face apel la coordonare între statele membre în privința recomandărilor pentru utilizarea vaccinurilor anti-COVID-19: Nu trebuie să transmitem mesaje contradictorii

U.E.13 hours ago

Cancelarul german Angela Merkel, ”foarte îngrijorată” de starea de sănătate a liderului opoziției ruse Aleksei Navalnîi

Corina Crețu13 hours ago

Corina Crețu salută sprijinul BEI de 250 de milioane de euro pentru Spitalul Regional Iași, dar avertizează: Suntem în întârziere cu cel puțin doi ani

Dan Motreanu14 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Reducerea emisiilor de carbon și atingerea neutralității climatice vor fi realizate prin parteneriate cu sectoare industriale

Cristian Bușoi14 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: UE trebuie să se implice în reducerea emisiilor mondiale de metan, încurajând partenerii globali să ia măsuri în acest sens

CONSILIUL UE14 hours ago

Centrul UE de securitate cibernetică cu sediul la București primește undă verde din partea Consiliului. Urmează adoptarea finală de către Parlamentul European

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending