Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: România nu și-a îndeplinit obligațiile în domeniile piața unică digitală, mediu, mobilitate și transporturi

Published

on

În cadrul pachetului lunar de decizii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, cele referitoare la România includ două scrisori de punere în întârziere și trei avize motivate în următoarele domenii: piața unică digitală, mediu, mobilitate și transporturi, a anunțat miercuri Comisia Europeană (CE).

Prima scrisoare de punere în întârziere se referă la analizarea regulată a piețelor de telecomunicații relevante. Autoritățile naționale de reglementare trebuie să efectueze, la fiecare trei ani, analize ale piețelor de telecomunicații care fac obiectul reglementării UE, în temeiul cadrului juridic actual (Directiva 2002/21), și să notifice Comisiei Europene măsurile corespunzătoare.

Belgia, Ungaria, Irlanda, Polonia, România, Slovenia și Spania nu au informat CE în legătură cu analizele lor în acest sens. Prin urmare, forul comunitar a decis, prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere, să solicite acestor șapte țări să efectueze, fără întârziere, analizele necesare ale piețelor de telecomunicații relevante, și să informeze Comisia în intervalul de timp stabilit de legislația UE. Pentru toate cele șapte cazuri, întârzierile depășesc cu mult o perioadă de cinci ani. Cele șapte state membre vizate au la dispoziție două luni pentru a răspunde.

A doua scrisoare de punere în întârziere privește adoptarea de hărți acustice și de planuri de acțiune pentru zgomotul ambiental. România, Cipru, Germania și Slovenia trebuie să respecte dispozițiile esențiale ale Directivei privind zgomotul (Directiva 2002/49), potrivit solicitării transmise de Comisia Europeană miercuri. Acestea prevăd obligația statelor membre de a adopta hărți acustice care să prezinte expunerea la zgomot în aglomerații urbane mai mari, precum și de-a lungul căilor ferate principale, al drumurilor principale și în preajma aeroporturilor mari.

Aceste hărți servesc ulterior ca bază pentru definirea măsurilor din planurile de acțiune privind zgomotul ambiental provocat de traficul rutier, feroviar și aeroportuar, deoarece acesta este a doua cauză de deces prematur, după poluarea atmosferică.

Cipru și România nu au adoptat încă toate hărțile acustice și planurile de acțiune în materie de zgomot pentru aglomerațiile urbane și pentru drumurile principale, iar în cazul României, deficiența vizează și principalele căi ferate situate în afara aglomerațiilor. Prin urmare, CE a decis să trimită Ciprului și României o scrisoare de punere în întârziere, solicitându-le să îndeplinească, în termen de două luni, obligațiile principale prevăzute de Directiva privind zgomotul.

Un prim aviz motivat anunțat de Comisia Europeană se referă la transpunerea normelor privind instalarea infrastructurii pentru combustibilii alternativi. Potrivit solicitării transmise de forul comunitar miercuri, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franța, Lituania, Malta, Polonia, România și Suedia trebuie să transpună integral normele UE privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi (Directiva 2014/94). Principalul obiectiv al directivei este de a stabili un cadru comun pentru instalarea la scară largă a infrastructurii pentru combustibili alternativi în Europa.

Acest lucru este esențial pentru a reduce dependența de petrol a transporturilor, pentru a atenua impactul lor asupra mediului și, prin urmare, pentru a consolida poziția de lider a Europei în combaterea schimbărilor climatice. Directiva stabilește cerințe minime privind construirea de infrastructuri pentru combustibilii alternativi, inclusiv de puncte de reîncărcare pentru vehiculele electrice și de puncte de realimentare cu gaze naturale și hidrogen.

Directiva trebuia să fie pusă în aplicare până la data de 18 noiembrie 2016, cel târziu. Cu toate acestea, statele membre menționate au comunicat doar parțial Comisiei măsurile de transpunere a directivei în legislația națională. Cele nouă state membre au la dispoziție două luni pentru a notifica CE măsurile respective; în caz contrar, forul comunitar poate decide să trimită cazul în fața Curții de Justiție a UE.

Al doilea aviz motivat privește transpunerea normelor referitoare la pungile din plastic subțiri utilizate pentru transport. Miercuri, Comisia a solicitat României și Croației să finalizeze transpunerea legislației UE în materie de deșeuri în legislația lor națională (respectiv, a Directivei (UE) 2015/720 privind pungile de plastic).

În vederea soluționării problemelor legate de risipirea resurselor și abandonarea deșeurilor, statele membre trebuiau să adopte, până la 27 noiembrie 2016, măsuri pentru a reduce consumul de pungi din plastic subțiri pentru transport, conform dispozițiilor Directivei pe această temă. Normele prevăd obligația statelor membre de a realiza acest lucru prin stabilirea unui preț pentru pungile în cauză și/sau prin introducerea unor obiective naționale de reducere.

Guvernele naționale au la dispoziție o serie de măsuri pentru atingerea obiectivelor stabilite de comun acord. Printre acestea se numără instrumente economice, cum ar fi taxele sau redevențele. O altă opțiune este introducerea unor obiective naționale de reducere: astfel, statele membre trebuie să se asigure că nu se consumă mai mult de 90 de pungi pe cap de locuitor pe an, până la sfârșitul anului 2019. Până la sfârșitul anului 2025, acest număr trebuie redus până la maximum 40 de pungi de persoană. Ambele obiective pot fi atinse fie prin măsuri obligatorii, fie prin acorduri cu sectoarele economice. Este, de asemenea, posibil să se interzică pungile din plastic, cu condiția ca aceste interdicții să nu depășească limitele stabilite de directivă pentru a menține libera circulație a mărfurilor în interiorul pieței unice europene.

Comisia verifică cu prioritate dacă statele membre și-au îndeplinit obligația de a transpune directiva. În acest context, ea a transmis un aviz motivat Croației și României pentru neîndeplinirea obligației de a notifica măsurile luate. Cele două state membre au la dispoziție două luni pentru a răspunde la avizul motivat. În absența unui răspuns satisfăcător în acest interval, CE poate trimite statele membre respective în fața Curții de Justiție a UE.

Al treilea aviz motivat legat de măsurile de reducere a emisiilor de vapori de benzină. Miercuri, România a primit un aviz motivat pentru neîndeplinirea obligației de a comunica măsurile de reducere a emisiilor de vapori de benzină în conformitate cu normele UE privind calitatea aerului (Directiva 2014/99). Directiva reprezintă un instrument esențial pentru protejarea sănătății umane și a mediului prin limitarea emisiilor de compuși organici volatili din benzină în atmosferă.

Statele membre trebuiau să transpună o modificare a directivei respective până la data de 13 martie 2016. România nu a notificat până în prezent instrumentele juridice care transpun în legislația națională dispozițiile privind testarea sistemelor de recuperare a vaporilor de benzină. Prin urmare, Comisia a trimis un aviz motivat, iar autoritățile române au la dispoziție două luni pentru a răspunde. În absența unui răspuns satisfăcător în acest termen, Comisia poate trimite România în fața Curții de Justiție a UE.

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană reacționează după adoptarea ordonanței privind modificarea legilor justiției: Urmărim cu îngrijorare evoluțiile cu privire la statul de drept din România. OUG încalcă recomandările MCV

Published

on

Comisia Europeană va cere explicații Guvernului român cu privire la ordonanța de urgență care modifică din nou legile justiției, adoptată marți, informează Digi24.

Comisia Europeană urmărește cu mare îngrijorare evoluțiile cu privire la statul de drept din România. Atât conținutul, cât și procedura prin care s-au făcut cele mai recente modificări, prin intermediul unor ordonanțe de urgență, fără consultări cu sistemul judiciar, par să fie în contradicție directă cu recomandările Comisiei din Mecanismul de Cooperare și Verificare. Comisia Europeană va cere explicații de la Guvernul României în privința acestor schimbări”, a a precizat Margaritis Schinas, purtătorul de cuvânt al Executivului european.

”Vă amintesc faptul că raportul CE din noiembrie îndeamnă România <<să instituie un sistem solid şi independent de numire a procurorilor în funcţii înalte, bazat pe criterii clare şi transparente şi susţinut de Comisia de la Veneţia>>”, precum şi să ”revizuiască legile justiţiei ţinând cont pe deplin de recomandările din cadrul MCV şi formulate de Comisia de la Veneţia şi de GRECO”, a mai spus acesta notând că ”ultimele schimbări urmează o cale diferită”.

Reacția Comisiei Europene survine după ce ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat marți, după ședința de Guvern, că Executivul a aprobat ordonanța de urgență care modifică Legile Justiției.

Conform acesteia, procurorii de rang înalt, procurorul general și adjuncții acestuia, șefii DIICOT și DNA și adjuncții acestora) vor primi un aviz de la plenul CSM, nu de la Secția de procurori din cadrul CSM.

În ordonanță mai este menționat că, pentru funcțiile de procurori de rang înalt nu vor mai fi permise delegările cu o durată mai mare de 45 de zile.

Amintim faptul că Executivul european la publicat la 13 noiembrie unul dintre cele mai dure rapoarte MCV de la aderarea României la UE încoace în care țara noastră a primit opt recomandări suplimentare, executivul european cerând Guvernului de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO.

MCV a fost instituit ca o măsură tranzitorie prin care UE să poate ajuta România și Bulgaria să remedieze probleme privind reforma judiciară și fenomenul corupției.

Până în prezent, Comisia Europeană a prezentat 16 rapoarte (2007-2017) care vizează progresul României și al Bulgariei în domeniul combaterii corupției și a reformelor din sistemul judiciar. Raportul din luna ianuarie 2017 conține condițiile pe care România trebuie să le îndeplinească pentru încheierea monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Raportul din 2016 a fost al treilea MCV pozitiv consecutiv după cele din 2014 și 2015.

Rapoartele MCV pentru România au fost publicate începând cu 2007, în anii 2008-2012 fiind prezentate cu o frecvență semestrială. Din 2013, Comisia publică câte un raport anual.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker îl compară pe Viktor Orban cu Marine Le Pen: Nu există loc pentru conservatorii din Ungaria în PPE

Published

on

© European Commission

Partidul Fidesz al prim-ministrului ungar Viktor Orban ar trebui să părăsească Partidul Popular European (PPE), centrul-dreapta european, a susținut marți preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, fiind rugat să comenteze o campanie mediatică a guvernului de la Budapesta care îi vizează pe șeful executivului american și pe omul de afaceri și filantropul maghiaro-american George Soros și prin care Bruxelles-ul este acuzat că impune planuri privind migrația care amenință Ungaria.

Împotriva minciunilor nu poţi face prea multe”, a spus Juncker, citat de Reuters și Politico Europe, acesta comparându-l pe Orban pe Marine Le Pen.

”Ei nu au votat pentru mine în Parlamentul European. Extrema dreapta nici ea. Îmi amintesc că dna Le Pen a spus: Nu votez pentru tine. Eu am răspuns: Nu vreau votul tău. Sunt anumite voturi pe care pur şi simplu nu le vrei”, a explicat preşedintele Comisiei Europene.

Afișul este ultimul dintr-o serie de astfel de reclame finanțate din bani publici, cu mesaje anti-europene și anti-Soros, dar este pentru prima oară când ținta este chiar președintele Comisiei Europene Jean Claude Juncker, care este membru al popularilor europeni din care face parte și Viktor Orban și partidul său, Fidesz.

Juncker a mai remarcat că Manfred Weber, capul de listă al PPE la viitoarele alegeri europene, se întreabă cu siguranţă ”dacă am nevoie de această voce” în PPE, relatează și Agerpres.

Șeful executivului european a mai afirmat că a cerut în trecut excluderea Fidesz din PPE.

Conservatorii din Ungaria nu reprezintă în vreun fel valori creștine democratice. (…) Sunt de părere că nu există un loc [pentru ei] în Partidul Popular European“, a spus Juncker, conform Politico Europe.

Tot mai multe voci cer excluderea Fidesz din rândul PPE, însă, dat fiind de sprijinul intern de care se bucură partidul lui Orban, îndepărtarea sa ar putea eroda dominaţia actuală a centrului-dreapta în Parlamentul European.

Guvernul de la Budapesta a lansat o campanie finanțată din bani publici, a cărui țintă este președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker și omul de afaceri și filantropul George Soros, acuzând Bruxelles-ul că impune politici privind imigranții, punând astfel în pericol securitatea Ungariei.

”Campania guvernului ungar este lipsită de credibilitate. Este şocant că o astfel de teorie a conspiraţiei absurdă a ajuns în mainstream atât de mult”, a reacționat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, într-un briefing de presă.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker: Nimeni din Europa nu s-ar opune unei amânări a Brexit-ului | Guvernul britanic: Respingem sugestia președintelui Comisiei Europene

Published

on

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a afirmat că guvernul britanic va putea, cel mai probabil, să obțină o amânare a termenului de 29 martie, prevăzut pentru ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, dacă va solicita acest lucru, informează DPA, citat de Agerpres.

”Orice decizie de a solicita mai mult timp ţine de Marea Britanie. Dacă s-ar face o astfel de cerere, nimeni din Europa nu i s-ar opune”, a spus Juncker într-un interviu acordat ziarului german Stuttgarter Zeitung.

”Dacă întrebaţi cât timp poate fi amânată retragerea, nu am niciun termen-limită în vedere”, a adăugat el.

”Când vine vorba de Brexit, e ca la tribunal sau pe ocean: suntem la mila Domnului”, a comentat Juncker.

În ceea ce privește trimiterea de europarlamentari la Bruxelles, în eventualitatea în care Regatul Unit va participa la alegerile din mai ca urmare a unei posibile prelungiri a articolului 50, președintele Comisiei Europene a precizat că ar fi un scenariu ”greu de imaginat” și ”o glumă întârziată a istoriei”, mai spune Agerpres, care citează PA. 

La sosirea sa la Bruxelles pentru a participa la o reuniune cu colegii europeni, Callanan a insistat că premierul britanic Theresa May s-a exprimat clar asupra respectării termenului de 29 martie. PA menţionează că există informaţii potrivit cărora unii membri ai cabinetului de la Londra au făcut presiuni pentru solicitarea unei amânări.

Prim-ministrul britanic Theresa May încearcă să convingă parlamentul de la Londra să valideze acordul de retragere semnat cu liderii UE în noiembrie 2018 şi pe care Bruxellesul a subliniat că nu-l va modifica. Principalul punct de dezacord este aşa-zisa ”plasă de siguranţă”, clauza ce garantează că între Irlanda de Nord şi Republica Irlanda nu va exista o frontieră fizică după Brexit.

În cadrul demersurilor vizând să se evite ieşirea Marii Britanii din UE la 29 martie fără un acord prealabil – adică un Brexit fără acord –, luni seara negociatori britanici s-au întâlnit la Bruxelles cu principalul negociator al UE, Michel Barnier.

Un purtător de cuvânt guvernamental britanic a declarat ulterior că întâlnirea dintre Barnier, ministrul britanic pentru Brexit, Stephen Barclay, şi consilierul juridic al Coroanei şi guvernului pentru Anglia şi Ţara Galilor, Geoffrey Cox, a fost consacrată ”rezolvării chestiunii nefinalizate a backstop-ului” şi a fost una ”productivă”.

”Am convenit să explorăm în continuare folosirea unor aranjamente alternative, mai ales în vederea asigurării absenţei unei frontiere dure în Irlanda de Nord”, a menţionat purtătorul de cuvânt.

Presa britanică vehiculează că cei care sunt împotriva strategiei Theresei May – și anume ”acordul meu sau niciun acord” – privind Brexit intenționează să mobilizeze publicul și politicienii britanici, plan ce implică organizarea unui marș la Londra, pe 23 martie, cu doar șase zile înainte ca Regatul Unit să părăsească, teoretic, Uniunea Europeană.

Scopul acestuia este acela de a transmite amploarea anxietății publice privind cele două opțiuni referitoare la Brexit pe care le oferă premierul britanic, Theresa May.

Se așteaptă, de asemenea, ca pe 25 și 26 martie parlamentarii britanici să adopte un amendament ”letal” care îi va permite ca acordul premierului Theresa May să primească votul de încredere în Legislativul de la Londra, dar doar după ce acesta va fi fost supus unei consultări populare ce îmbracă forma unui referendum.

Având în vedere termenul scurt, organizarea unui astfel de referendum implică, de asemenea, și prelungirea Articolului 50.

Dacă cetățenii britanici vor respinge acordul convenit de May în luna noiembrie a anului trecut, atunci, cel mai probabil, Regatul Unit va rămâne în Uniunea Europeană.

În luna octombrie a anului 2018, aproximativ 700.000 de persoane din întreg Regatul Unit au demostrat pașnic, solicitând organizarea unui al doilea referendum. Evenimentul a fost cea mai amplă formă de manifestare a opoziției populare față de politica guvernamentală, de la protestele împotriva implicării britanice în războiul din Irak, desfășurare în 2003.

Evenimentul care va fi organizat pe data de 23 martie se va desfășura sub sloganul ”Put it to the People”, iar organizatorii precizează că acesta are drept scop să-i reunească pe cei care doresc evitarea unui Brexit dezastruos.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending