Aproximativ 30% din energia destinată încălzirii și răcirii în România provenea din surse regenerabile în 2021, arată datele publicate vineri de Eurostat. 

Energia destinată încălzirii și răcirii reprezintă aproape 50% din consumul final brut total de energie din UE. În termeni absoluți, consumul final brut de energie din surse regenerabile pentru încălzire și răcire în UE a crescut treptat de-a lungul timpului (în principal datorită contribuției biomasei și a pompelor de căldură).

Cu toate acestea, pentru 2021, consumul brut al tuturor combustibililor a crescut, de asemenea, în principal datorită redresării economice după ridicarea restricțiilor COVID-19. Prin urmare, ponderea energiei regenerabile în consumul final brut în scopuri de încălzire și răcire a scăzut cu 0,1 puncte procentuale (pp), de la 23,0 % în 2020 la 22,9 % în 2021. Această valoare este aproape dublă față de cea din 2004 (11,7 %). Evoluțiile din sectorul industrial, al serviciilor și al gospodăriilor (inclusiv electrificarea încălzirii prin utilizarea pompelor de căldură) au contribuit la creșterea consumului de energie regenerabilă pentru încălzire și răcire.

Dintre statele membre ale UE, Suedia s-a remarcat cu peste două treimi (68,6%) din energia utilizată pentru încălzire și răcire în 2021 provenind din surse regenerabile (în principal biomasă și pompe de căldură), urmată de Estonia (61,3%), Letonia (57,4%) și Finlanda (52,6%), toate acestea utilizând o mare parte din biomasă.

În schimb, cele mai mici ponderi ale surselor regenerabile pentru încălzire și răcire au fost înregistrate în Irlanda (5,2%), Țările de Jos (7,7%) și Belgia (9,2%).

Toate statele membre ale UE au raportat o creștere între 2004 și 2021. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Cipru (+32,1 puncte procentuale; pp), urmat de Malta (+30,3 pp), Estonia (+28,0 pp) și Suedia (+22,7 pp). Creșteri mai mici au fost înregistrate în Irlanda (+2,3 pp), Belgia (+6,3 pp) și Olanda (+5,5 pp).

Ministerul Afacerilor Externe salută aniversarea, la 3 februarie 2023, a 14 ani de la pronunțarea, în 2009, a Hotărârii Curții Internaționale de Justiție de la Haga (CIJ) în procesul privind  Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Hotărârea CIJ din 3 februarie 2009 a reprezentat, pentru România, prima și unica extindere de jurisdicție suverană și drepturi suverane a țării noastre după Marea Unire din 1918. De asemenea, a fost prima hotărâre din istoria Curții Internaționale de Justiție pronunțată în unanimitate de judecătorii CIJ, după peste 40 de ani în care acest diferend politic bilateral complex nu a putut fi soluționat prin negocieri bilaterale.

Acest important succes juridic și diplomatic, care a soluționat în mod definitiv diferendul și în urma căruia României i-au revenit aproximativ 9.700 kilometri pătrați de platou continental și zonă economică exclusivă în Marea Neagră, adică aproape 80% din suprafața aflată în dispută în fața CIJ, este un exemplu de soluționare în mod pașnic a diferendelor din zona Mării Negre, prin utilizarea normelor și instrumentelor de drept internațional.

,,România păstrează și promovează un angajament profund pentru respectarea dreptului internațional. Mă bucur să pot să spun, și la 14 ani după pronunțarea Hotărârii Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga privind Delimitarea maritimă în Marea Neagră, că aceasta rămâne una dintre cele mai importante realizări ale diplomației române din istoria recentă. Felicit, încă o dată, pe toți colegii din echipa pe care am condus-o, formată preponderent din experți români, pentru munca de excepție pe care au depus-o pentru a apăra interesele strategice ale României. În cadrul Procesului privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, Curtea Internațională de Justiție a apreciat că Insula Șerpilor nu are niciun rol sau influență asupra trasării liniei de delimitare între platoul continental și zonele economice exclusive ale părților, respectiv România și Ucraina. Astăzi, Insula Șerpilor a devenit un simbol al rezistenței și curajului celor care luptă pentru libertate și pentru un viitor democratic. Prezența trupelor ruse atât de aproape de granițele noastre a fost unul dintre cele mai dificile momente ale acestui conflict, dar și un semnal clar al nevoii de a continua să oferim sprijin multidimensional Ucrainei, oricât va fi nevoie, până la câștigarea acestui război și tragerea la răspundere a celor vinovați de crimele comise în Ucraina. Pentru că sprijinirea Ucrainei înseamnă întărirea securității României. Astăzi, în sprijinul Ucrainei, România se implică puternic în eforturile de valorificare a instrumentelor de drept internațional și a mecanismelor jurisdicționale relevante pentru tragerea la răspundere a Rusiei și a celor vinovați pentru actele ilegale și crimele comise pe teritoriul statului vecin. În acest sens, este o onoare pentru mine să intervin, în calitate de Agent al României, în cadrul procedurilor inițiate de Ucraina la CIJ împotriva Rusiei”, a declarat ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu cu acest prilej.

Echipa României în procesul de la Haga a fost condusă, pe toată durata procesului (2004-2009), de actualul ministru al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, în calitate de Agent al României în fața Curții Internaționale de Justiție. Din echipa României au făcut parte diplomați și experți din cadrul MAE, precum și specialiști din cadrul Ministerului Apărării Naționale și Agenției Naționale pentru Resurse Minerale. În total, echipa a fost compusă din 20 de membri – 17 români, mai ales diplomați juriști din cadrul MAE și alți experți, si trei consilieri străini, experți în domeniul dreptului internațional, toți acționând sub autoritatea Agentului României. Componenta română a echipei a elaborat pledoariile scrise, în total 1713 pagini de argumente și elemente de probă, respectiv cele peste 400 de pagini ale pledoariilor prezentate în cadrul audierilor publice din septembrie 2008 în fața judecătorilor CIJ. 

Soluționarea diferendului referitor la delimitarea maritimă din Marea Neagră este un exemplu și pentru alte state și instanțe, hotărârea pronunțată de CIJ fiind, de-a lungul timpului, citată în jurisprudența CIJ, dar și a altor curți și tribunale internaționale, precum şi în doctrina dreptului internațional în materie.

Ministrul energiei, Virgil Popescu, care participă alături de preşedintele Klaus Iohannis, la Baku, la Reuniunea ministerială a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze, a transmis vineri că va fi o zi importantă, în care alături de partenerii azeri, georgieni şi unguri vor stabili cadrul concret pentru realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră.

„În această dimineață am participat la deschiderea oficială a Reuniunii ministeriale a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze. Președintele Republicii Azerbaijan Ilham Aliyev, președintele României Klaus Iohannis și comisarul Kadri Simson au fost prezenți la această ceremonie, ocazie cu care au transmis mesaje importante pentru construcția viitorului design al pieței energiei, în actualul context geopolitic. Președintele României Klaus Iohannis a subliniat importanța parteneriatului româno – azer și a transmis că țara noastră a oferit garanția angajamentului său neîntrerupt de a fi parte a eforturilor menite să dezvolte și să extindă Coridorul către noi piețe în Europa Centrală și de Sud-Est. Totodată, a mai spus că rămânem puternic interesați în accesarea de volume suplimentare de gaz caspic pentru a acoperi consumul nostru național aflat în creștere”, a transmis Virgil Popescu, într-un mesaj pe Facebook.

Ministrul a precizat că şi preşedintele azer Ilham Aliyev a reiterat angajamentul de a susţine prin proiecte concrete dezideratul atingerii securităţii energetice.

„Va fi o zi importantă, în care alături de partenerii azeri, georgieni și unguri vom stabili cadrul concret pentru realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră. De asemenea, în cadrul discursului pe care l-am susținut la reuniunea ministerială am transmis din nou că România susține activ extinderea Coridorului Sudic de gaze și sunt necesare acțiuni imediate și pași concreți pentru a realiza acest lucru. Mai mult chiar, am propus să avem întâlniri semestriale pentru a realiza un plan concret de extindere. Orice propunere pentru un proiect suplimentar de transport de gaze în Europa de Sud-Est și Balcani este binevenită, având în vedere că disponibilitatea gazelor va fi una dintre cele mai mari provocări ale anului 2023”, a mai afirmat ministrul energiei.

Virgil Popescu a mai menționat că România dispune de o infrastructură operațională și viabilă de transport a gazelor naturale, care poate contribui la securitatea energetică regională, la implementarea planurilor de dezvoltare a Coridorului de Gaze de Sud și la transportul volumelor de gaze azere pe piețele regionale.

„În aceste vremuri fără precedent de volatilitate și tranziție, parteneriatele dintre guverne și companiile energetice rămân esențiale pentru a asigura un dialog deschis pe o agendă care trebuie să stimuleze investițiile, securitatea energetică, tranziția și inovația”, a subliniat ministrul energiei.