Comisia Europeană salută acordul de numire al candidatului român, Laura Codruța Kövesi, în funcția de procuror-șef al Parchetului European.
În comunicatul executivului european, Věra Jourová și Günther H. Oettinger, doi comisari europeni, au tranmis un mesaj în numele Comisiei Europene, după ce aseară echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns la un acord final privind această funcție.
”Îi doresc noului procuror-șef desemnat mult succes în abordarea provocărilor cu care se va confrunta. Atât Comisia Europeană, cât și OLAF o vor sprijini cu fermitate în îndeplinirea sarcinilor viitoare”, a declarat comisarul european Günther H. Oettinger.
”Salut numirea dnei Kövesi ca primul procuror-șef european. Am convingerea fermă că își va îndeplini misiunea într-un mod remarcabil în fruntea Parchetului European. Grație acordului la care s-a ajuns astăzi, vor putea demara lucrările necesare pentru ca noua instituție să își înceapă activitatea, conform planificării, până la sfârșitul anului 2020. Comisia va rămâne un susținător ferm al eforturilor colective de combatere a fraudei și a corupției în UE”, a transmis comisarul european Věra Jourová.
Věra Jourová va fi vicepreședinte în viitoarea Comisie Europeană se va ocupa de portofoliul ”Valori și transparență”.
Reamintim că aseară echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns la un acord final pentru ca Laura Codruța Kövesi să devină primul procuror-șef al Biroului Procurorului Public European.
”Echipele de negociere ale Parlamentului și Consiliului au ajuns la un acord în privința numirii Laurei Codruța Kövesi în fruntea noului Parchet European. Negocierile între Parlamentul European și Consiliu asupra noului procuror-șef al Parchetului European au avut loc începând din această primăvară. Echipa de negociere a Parlamentului a susținut-o pe doamna Kövesi pe toată durata negocierilor, în ciuda opoziției miniștrilor UE până de curând”, a anunțat și Parlamentul European într-un comunicat.
Despre Parchetul European
Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.
Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.
Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.
Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.
Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.
Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.