Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană se bazează pe Germania pentru un compromis privind reforma politicii de migrație și azil a UE

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană se bazează pe președinția Germaniei la Consiliul Uniunii Europene pentru un compromis privind reforma politicii de migrație și azil a UE pentru care Executivul European a anunțat în repetate rândul că va înainta un plan inițial în aprilie, apoi în iunie. Cu toate acestea, comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johannson a fost nevoită să amâne prezentarea noii propuneri la cererea statelor membre care doresc să-și concentreze atenția momentan pe găsirea unei soluții comune privind utilizarea viitorului buget european multianual și a Fondului de relansare post-pandemie Next Generation EU, relatează POLITICO.

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, declara la 18 mai că speră să poată prezenta noul său pact privind migrația și azilul la începutul verii, undeva în iunie. Oficialul de la Bruxelles s-a declarat mai optimistă privind găsirea unei soluții la unele probleme rămase, precum redistribuirea refugiaților din statul membru de intrare în alte state din UE, sugerând progrese în dialogul cu statele membre în ultima vreme, însă aceasta nu a dat indicii cu privire la o soluție clară, relatează EUobserver

Amintim că propunerea Comisiei din 2016 de a impune un sistem automatizat de redistribuire a refugiaților bazat pe cote care să ușureze povara statelor sudice, de la granița externă a UE, precum Italia sau Grecia, a provocat un val de protest din partea statelor din Grupul de la Vișegrad (Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria) și a creat disensiuni cu țările amintite anterior care s-au considerat abandonate în gestionarea problemei refugiaților. De altfel, la începutul lunii iunie, statele estice din UE și-au reiterat opoziția față de orice măsură obligatorie de redistribuire a refugiaților în anticiparea planului Comisiei Europene privind reforma sistemului european de azil.

Citiți și Statele estice din UE și-au reiterat opoziția față de orice măsură obligatorie de redistribuire a refugiaților în anticiparea planului Comisiei Europene privind reforma sistemului european de azil

„Suntem în curs de finalizare a propunerii, dar există multe state membre care ne-au solicitat să așteptăm până când au ajung la un acord preliminar” privind bugetul, a declarat Johansson într-un interviu pentru POLITICO. „Cred că este o idee bună să ținem seama de asta”, a adăugat aceasta. 

Comisia și-a amânat în mod repetat propunerea cu privire la una dintre problemele cele mai sensibile din politica europeană, cee ce subliniază cât de controversată rămâne problema și modul în care Uniunea Europeană se luptă să înainteaze pe alte fronturi, în timp ce se luptă cu gestionarea crizei coronavirusului.

Johansson a făcut aceste declarații pe fondul reuniunii prin videoconferință a  liderilor din UE, de vineri, 19 iunie, în care au discutat pentru prima oară despre noua propunere a Comisiei privind bugetul pe termen lung care se ridică la 1,1 miliarde de euro si la care se adaugă un fond de recuperare  de 750 de miliarde de euro. Liderii intenționează să se întâlnească personal la jumătatea lunii iulie, însă oficialii au subliniat că mai sunt multe probleme de rezolvat înainte de a ajunge la un acord.

Citiți și Liderii europeni, dispuși să ajungă la un acord privind bugetul și fondul de redresare ale UE în luna iulie: Severitatea acestei crize justifică un răspuns ambițios comun

Oficialul european a declarat că temerea că propunerea ar putea complica discuțiile de la nivel european privind bugetul nu a fost neapărat motivul pentru care țările i-au cerut să amâne prezentarea ei. Johansson a sugerat ca guvernele din UE vor, mai degrabă, să se concentreze pe discuțiile privind viitorul Cadru Financial Multianual 2021-2027.

„Unele state membre mi-au cerut de fapt să aștept, deoarece spun că acum sunt foarte ocupate cu acest proces “, a spus aceasta.

Potrivit sursei citate, unul dintre motivele pentru care Comisia a dorit să își prezinte propunerea cât mai curând vara aceasta a fost faptul că spera să valorifice preluarea de către Germania a președinției rotative a Consiliului UE la 1 iulie. Berlinul nu este doar cea mai puternică capitală din UE, dar a fost întotdeauna în prima linie a căutării unui compromis în ceea ce privește migrația, statul german primind la vârful crizei migrației aproximativ un milion de refugiați.

Acum, „președinția germană trebuie să acorde prioritate demersurilor pentru a găsi un acord asupra bugetului”, a spus Johansson, iar decizia de a întârzia prezentarea propunerii a fost luată în contact strâns cu Berlinul, deoarece suntem pe aceeași linie aici”, a explicat comisaru european. 

Citiți și Angela Merkel pledează pentru un acord între liderii UE privind relansarea Europei: Ne confruntăm cu cea mai mare provocare din istoria Uniunii Europene

Totuși, oficialul european crede că după încheierea unui acord bugetar, Germania va avea în continuare o mulțime de ocazii și posibilitate de a facilita un compromis pentru un acord privind migrația – chiar dacă își prezintă propunerea abia după vacanța de vară.

„Sunt destul de convinsă că președinția germană poate realiza progrese pe acest subiect, chiar dacă se va întâmpla după vacanța instituțională”, a spus Johansson.

Citiți și Cancelarul Germaniei Angela Merkel, înainte de ultima sa președinție la Consiliul UE: Europa nu este numai o moștenire istorică, ci “un proiect care ne duce spre viitor”. Lumea are nevoie de “vocea puternică a Europei”

Potrivit comisarului european, noua propunere privind reforma sistemului de azil al UE va face distincție clară între persoanele eligibile pentru a rămâne și cele care trebuie întoarse din drumul lor către Uniune. De asemenea, Johansson a menționat și posibilitatea ca ONG-urile sau comunitățile locale să fie sprijinite pentru a gestiona migranții în cadrul unui program mai larg de relocare. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

”Un pact al solului pentru Europa”: România participă la patru din cele 17 proiecte noi care vizează sprijinirea sănătății solurilor, finanțate cu 90 de milioane de euro

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană va investi 90 de milioane de euro în 17 proiecte noi de cercetare care contribuie la misiunea UE „Un pact al solului pentru Europa”. România participă la patru dintre acestea

Potrivit unui comunicat al instituției, aceste proiecte vor viza refacerea și protejarea sănătății solului, având drept scop producția durabilă de alimente sănătoase, protejarea biodiversității, consolidarea rezilienței la schimbările climatice și contribuția la obiectivele Pactului verde european.

Proiectele reunesc 314 participanți din 32 de țări. Pe lângă statele membre ale UE, participă țări asociate programului Orizont Europa (Israel, Kosovo, Norvegia, Serbia și Turcia), dar și țări neasociate (Regatul Unit, Statele Unite, Canada și Elveția). La proiecte participă universități, instituții de cercetare, IMM-uri, întreprinderi, ONG-uri și autorități locale.

Proiectele vor aduce o gamă largă de beneficii pentru refacerea și protejarea sănătății solului până în 2030, cum ar fi:

  • crearea unui depozit de cunoștințe și date pentru a integra cunoștințele în materie de cercetare și inovare privind solul și sănătatea solului;
  • reducerea deșeurilor rezultate din prelucrarea alimentelor și valorificarea reziduurilor în vederea producerii și testării unor amelioratori de sol organici și produse fertilizante;
  • furnizarea de indicatori pentru măsurarea biodiversității solului și a serviciilor ecosistemice (de exemplu, agroecosisteme și ecosisteme forestiere);
  • furnizarea de instrumente și metode de identificare a surselor de poluare a solului și de îmbunătățire a punerii în aplicare a gestionării durabile și rentabile a terenurilor în zonele urbane și rurale;
  • promovarea punerii în aplicare a practicilor agriculturii carbonului, a standardizării metodologiei și a mecanismelor de certificare pentru contabilizarea carbonului în sol;
  • dezvoltarea unui cadru pentru monitorizarea, raportarea și verificarea eforturilor gestionarilor de terenuri în vederea sechestrării dioxidului de carbon și a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră;
  • elaborarea în comun de materiale, orientări, norme privind programa școlară și cursuri de formare privind educația în domeniul solului;
  • crearea unei structuri de tip ghișeu unic pentru a sprijini, a extinde și a promova viitoarea rețea de 100 de „laboratoare vii” și „faruri” din cadrul misiunii „Sol”, care va începe să funcționeze anul viitor;
  • reducerea incinerării, a depozitării deșeurilor și îmbunătățirea recuperării nutrienților din deșeurile biologice.

Cele 17 proiecte noi au fost selectate de experți independenți, în urma unei cereri de propuneri lansate în 2022, care a primit 71 de candidaturi eligibile. Majoritatea proiectelor au început deja. Proiectele vor fi gestionate de Agenția Executivă Europeană pentru Cercetare (REA). Mai multe detalii privind proiectele, inclusiv bugetul și beneficiarii, pot fi găsite în prezentarea generală a proiectelor.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

CE amendează din nou Intel cu 376,36 mil. de euro pentru abuz de poziție dominantă pe piața cipurilor pentru calculatoare: Intel și-a plătit clienții pentru a limita, întârzia sau anula vânzarea de produse care conțineau cipuri de calculator ale principalului său rival

Published

on

© European Union, 2023/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a impus din nou o amendă de aproximativ 376,36 milioane de euro companiei Intel pentru un abuz de poziție dominantă stabilit anterior pe piața cipurilor pentru calculatoare numite unități centrale de procesare x86 (“CPU”), informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

„Prin decizia de astăzi, impunem din nou o amendă de 376,36 milioane de euro companiei Intel pentru abuz de poziție dominantă pe piața cipurilor pentru calculatoare. Intel și-a plătit clienții pentru a limita, întârzia sau anula vânzarea de produse care conțineau cipuri de calculator ale principalului său rival. Acest lucru este ilegal în conformitate cu normele noastre de concurență. Decizia noastră demonstrează angajamentul Comisiei de a se asigura că încălcările foarte grave ale normelor antitrust nu rămân nesancționate”, a declarat comisarul Didier Reynders, responsabil cu politica în domeniul concurenței.

În 2009, Comisia a aplicat o amendă de 1,06 miliarde de euro după ce a constatat că Intel a abuzat de poziția sa dominantă pe piața procesoarelor x86. Decizia Comisiei s-a bazat pe constatările conform cărora Intel a fost implicată în două forme specifice de practici ilegale prin: (i)acordarea de reduceri total sau parțial ascunse producătorilor de computere cu condiția ca aceștia să cumpere toate sau aproape toate procesoarele x86 de la Intel (așa-numitele “reduceri condiționate”); și (ii) plata producătorilor de computere pentru a opri sau întârzia lansarea unor produse specifice care conțin procesoare x86 ale concurenților și pentru a limita canalele de vânzare disponibile pentru aceste produse (așa-numitele “restricții propriu-zise”).

În 2022, Tribunalul a anulat parțial decizia Comisiei din 2009, în special constatarea Comisiei referitoare la practica Intel privind reducerile condiționate. În același timp, Tribunalul a confirmat că restricțiile propriu-zise ale Intel au reprezentat un abuz de poziție dominantă pe piață în temeiul normelor UE în materie de concurență. De asemenea, Tribunalul a anulat integral amenda aplicată Intel, după ce a concluzionat că nu a putut stabili cuantumul amenzii referitoare doar la restricțiile simple.

În urma acestei hotărâri, Comisia a adoptat vineri o nouă decizie prin care a impus o amendă Intel doar pentru restricțiile simple. Restricțiile propriu-zise constituie o încălcare gravă a articolului 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (“TFUE”) și, prin urmare, Comisia a decis să impună din nou o amendă de aproximativ 376,36 milioane de euro companiei Intel. Amenda mai mică impusă prin decizia de astăzi reflectă sfera mai restrânsă a încălcării în comparație cu decizia Comisiei din 2009.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană este pregătită să prezinte reglementările necesare pentru ca activele rusești înghețate să poată fi folosite în reconstrucția Ucrainei

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană este pregătită să prezinte o propunere cu privire la folosirea activelor rusești înghețate pentru reconstrucția Ucrainei, o temă care va fi abordată la finalul lunii septembrie, a anunțat joi un purtător de cuvânt al instituției, conform EFE, citat de Agerpres.

Acesta a semnalat că trebuie făcută o diferențiere între activele rusești publice și cele private, pentru acestea din urmă fiind nevoie de un cadru de reglementare diferit.

De pildă, activele private îngheţate sau puse sub sechestru pot fi confiscate numai în urma comiterii unui delict sau dacă persoana responsabilă a fost condamnată penal.

Dar asupra activelor publice ruseşti Comisia Europeană este pregătită să prezinte o ”propunere legislativă”, în urma discuţiilor avute cu statele membre ale UE, a adăugat purtătorul de cuvânt Christian Wigand.

Eforturile UE în această direcţie se desfăşoară în principal prin reuniuni cu delegaţiile celor 27 de state membre şi în strânsă cooperare cu un grup de lucru specializat în problematica îngheţării şi confiscării activelor condus de Comisia Europeană.

UE și partenerii săi au adoptat măsuri punitive fără precedent ca răspuns la războiul de agresiune împotriva Ucrainei care se adaugă celor adoptate deja începând cu 2014 ca urmare a anexării ilegale a Peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia și nerespectării acordurilor de la Minsk de către acest stat agresor.

Mai mult, Occidentul a impus sancțiuni și contra țărilor care sprijină Kremlinul în războiul de agresiune, în speță împotriva Belarusului și Iranului.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.3 hours ago

Comisarul european pentru Transporturi subliniază avantajele unei cooperări și mai strânse între România, Ucraina și R. Moldova: Va crește capacitatea rutelor terestre către porturile dunărene și portul Constanța

ROMÂNIA4 hours ago

Marcel Ciolacu: România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 mld. de lei, plus o evaziune fiscală de 150 mld. de lei pe an. Nu-mi voi asuma să pun în pericol obiective strategice ale României

U.E.5 hours ago

UE trebuie să se pregătească pentru un val de fentanil, drogul sintetic de 50 de ori mai puternic decât heroina, atrage atenția comisarul european pentru afaceri interne

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Anchetatorul special pentru crime de război în Ucraina cere sprijinul comunității internaționale

U.E.5 hours ago

Olaf Scholz sugerează că Germania ar putea introduce controale la frontiera cu Polonia ca urmare a acuzațiilor de mită în schimbul vizelor cu care se confruntă guvernul de la Varșovia

ROMÂNIA6 hours ago

Acordul de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în valoare de peste 590 milioane de euro, va fi supus ratificării Parlamentului

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

”Un pact al solului pentru Europa”: România participă la patru din cele 17 proiecte noi care vizează sprijinirea sănătății solurilor, finanțate cu 90 de milioane de euro

ROMÂNIA7 hours ago

Proiectul de lege pentru exploatarea energiei eoliene offshore ar putea fi adoptat de Parlament în luna decembrie, anunță Sebastian Burduja: Avem tot interesul să fim pe harta marilor investitori

ROMÂNIA8 hours ago

Agenda europeană a dominat discuțiile între Nicolae Ciucă și președintele Parlamentului georgian, fiind subliniată susținerea României pentru candidatura Georgiei la UE

U.E.8 hours ago

Ministrul german de externe critică propunerea intempestivă de modificare a legislației UE cu privire la migrație, motivând că ar încuraja redirecționarea unui număr mai mare de migranți către Germania

ROMÂNIA4 hours ago

Marcel Ciolacu: România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 mld. de lei, plus o evaziune fiscală de 150 mld. de lei pe an. Nu-mi voi asuma să pun în pericol obiective strategice ale României

ROMÂNIA8 hours ago

Agenda europeană a dominat discuțiile între Nicolae Ciucă și președintele Parlamentului georgian, fiind subliniată susținerea României pentru candidatura Georgiei la UE

ROMÂNIA1 day ago

Adrian Câciu: Experții români verifică în Polonia stadiul de livrare a elicopterelor Black Hawk pentru intervenții în situații de urgență, care au fost finanțate cu fonduri europene

ROMÂNIA3 days ago

“Nu trebuie să încercăm să părem mai deștepți decât cei care mor pentru patria lor” – răspunsul lui Klaus Iohannis pentru cei care solicită Ucrainei să accepte încheierea războiului

ONU3 days ago

Klaus Iohannis: În mod ironic, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a adus rezultate incredibile, cu Ucraina și R. Moldova candidate la UE, reducerea dependenței energetice de Moscova și extinderea NATO

Victor Negrescu4 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu a prezentat în PE raportul prin care se definește obligativitatea cooperării loiale la nivel european și se solicită justificarea legală a tuturor veto-urilor, inclusiv cel aplicat de Austria privind aderarea României la spațiul Schengen

ROMÂNIA4 days ago

Marcel Boloș: România riscă să piardă 75 miliarde de euro din bani europeni. CE a cerut în mod expres României să ia măsurile necesare pentru ajustarea deficitului bugetar

CONSILIUL DE SECURITATE5 days ago

Klaus Iohannis consideră că reforma ONU nu mai poate fi amânată: Un Consiliu de Securitate extins ar putea include voci suplimentare importante precum grupul est-european

ONU5 days ago

Klaus Iohannis, la tribuna ONU: România nu-și va abandona partenerii vulnerabili; Regiunea Mării Negre trebuie să fie protejată împotriva efectelor războiului Rusiei împotriva Ucrainei

INTERNAȚIONAL1 week ago

Ministrul german de Externe îl califică pe președintele Chinei drept ”dictator”: Dacă Putin ar câștiga războiul din Ucraina, ”ce semnal ar fi acesta pentru alți dictatori din lume precum Xi?”

Trending