Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană se bazează pe Germania pentru un compromis privind reforma politicii de migrație și azil a UE

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană se bazează pe președinția Germaniei la Consiliul Uniunii Europene pentru un compromis privind reforma politicii de migrație și azil a UE pentru care Executivul European a anunțat în repetate rândul că va înainta un plan inițial în aprilie, apoi în iunie. Cu toate acestea, comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johannson a fost nevoită să amâne prezentarea noii propuneri la cererea statelor membre care doresc să-și concentreze atenția momentan pe găsirea unei soluții comune privind utilizarea viitorului buget european multianual și a Fondului de relansare post-pandemie Next Generation EU, relatează POLITICO.

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, declara la 18 mai că speră să poată prezenta noul său pact privind migrația și azilul la începutul verii, undeva în iunie. Oficialul de la Bruxelles s-a declarat mai optimistă privind găsirea unei soluții la unele probleme rămase, precum redistribuirea refugiaților din statul membru de intrare în alte state din UE, sugerând progrese în dialogul cu statele membre în ultima vreme, însă aceasta nu a dat indicii cu privire la o soluție clară, relatează EUobserver

Amintim că propunerea Comisiei din 2016 de a impune un sistem automatizat de redistribuire a refugiaților bazat pe cote care să ușureze povara statelor sudice, de la granița externă a UE, precum Italia sau Grecia, a provocat un val de protest din partea statelor din Grupul de la Vișegrad (Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria) și a creat disensiuni cu țările amintite anterior care s-au considerat abandonate în gestionarea problemei refugiaților. De altfel, la începutul lunii iunie, statele estice din UE și-au reiterat opoziția față de orice măsură obligatorie de redistribuire a refugiaților în anticiparea planului Comisiei Europene privind reforma sistemului european de azil.

Citiți și Statele estice din UE și-au reiterat opoziția față de orice măsură obligatorie de redistribuire a refugiaților în anticiparea planului Comisiei Europene privind reforma sistemului european de azil

„Suntem în curs de finalizare a propunerii, dar există multe state membre care ne-au solicitat să așteptăm până când au ajung la un acord preliminar” privind bugetul, a declarat Johansson într-un interviu pentru POLITICO. „Cred că este o idee bună să ținem seama de asta”, a adăugat aceasta. 

Comisia și-a amânat în mod repetat propunerea cu privire la una dintre problemele cele mai sensibile din politica europeană, cee ce subliniază cât de controversată rămâne problema și modul în care Uniunea Europeană se luptă să înainteaze pe alte fronturi, în timp ce se luptă cu gestionarea crizei coronavirusului.

Johansson a făcut aceste declarații pe fondul reuniunii prin videoconferință a  liderilor din UE, de vineri, 19 iunie, în care au discutat pentru prima oară despre noua propunere a Comisiei privind bugetul pe termen lung care se ridică la 1,1 miliarde de euro si la care se adaugă un fond de recuperare  de 750 de miliarde de euro. Liderii intenționează să se întâlnească personal la jumătatea lunii iulie, însă oficialii au subliniat că mai sunt multe probleme de rezolvat înainte de a ajunge la un acord.

Citiți și Liderii europeni, dispuși să ajungă la un acord privind bugetul și fondul de redresare ale UE în luna iulie: Severitatea acestei crize justifică un răspuns ambițios comun

Oficialul european a declarat că temerea că propunerea ar putea complica discuțiile de la nivel european privind bugetul nu a fost neapărat motivul pentru care țările i-au cerut să amâne prezentarea ei. Johansson a sugerat ca guvernele din UE vor, mai degrabă, să se concentreze pe discuțiile privind viitorul Cadru Financial Multianual 2021-2027.

„Unele state membre mi-au cerut de fapt să aștept, deoarece spun că acum sunt foarte ocupate cu acest proces “, a spus aceasta.

Potrivit sursei citate, unul dintre motivele pentru care Comisia a dorit să își prezinte propunerea cât mai curând vara aceasta a fost faptul că spera să valorifice preluarea de către Germania a președinției rotative a Consiliului UE la 1 iulie. Berlinul nu este doar cea mai puternică capitală din UE, dar a fost întotdeauna în prima linie a căutării unui compromis în ceea ce privește migrația, statul german primind la vârful crizei migrației aproximativ un milion de refugiați.

Acum, „președinția germană trebuie să acorde prioritate demersurilor pentru a găsi un acord asupra bugetului”, a spus Johansson, iar decizia de a întârzia prezentarea propunerii a fost luată în contact strâns cu Berlinul, deoarece suntem pe aceeași linie aici”, a explicat comisaru european. 

Citiți și Angela Merkel pledează pentru un acord între liderii UE privind relansarea Europei: Ne confruntăm cu cea mai mare provocare din istoria Uniunii Europene

Totuși, oficialul european crede că după încheierea unui acord bugetar, Germania va avea în continuare o mulțime de ocazii și posibilitate de a facilita un compromis pentru un acord privind migrația – chiar dacă își prezintă propunerea abia după vacanța de vară.

„Sunt destul de convinsă că președinția germană poate realiza progrese pe acest subiect, chiar dacă se va întâmpla după vacanța instituțională”, a spus Johansson.

Citiți și Cancelarul Germaniei Angela Merkel, înainte de ultima sa președinție la Consiliul UE: Europa nu este numai o moștenire istorică, ci “un proiect care ne duce spre viitor”. Lumea are nevoie de “vocea puternică a Europei”

Potrivit comisarului european, noua propunere privind reforma sistemului de azil al UE va face distincție clară între persoanele eligibile pentru a rămâne și cele care trebuie întoarse din drumul lor către Uniune. De asemenea, Johansson a menționat și posibilitatea ca ONG-urile sau comunitățile locale să fie sprijinite pentru a gestiona migranții în cadrul unui program mai larg de relocare. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Europa nu poate să meargă înainte fără o politică de coeziune puternică, subliniază vicepreședintele executiv Raffaele Fitto: Sprijinul regiunilor va fi crucial

Published

on

© Print screen live video

Europa nu poate să meargă înainte fără o politică de coeziune puternică, iar sprijinul regiunilor în următorii cinci ani va fi crucial, a subliniat vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru coeziune și reforme, Raffaele Fitto, în cadrul reuniunii anuale comune a Comisiei pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European și a Comitetului European al Regiunilor (CoR). 

În intervenția sa, Fitto, a punctat cât de importantă este colaborarea dintre Bruxelles și autoritățile locale, amintind de experiența politică care i-a permis să își creeze o imagine de ansamblu cu privire la acest aspect.

”Vom lucra foarte mult împreună pentru următorii cinci ani pentru a găsi cele mai bune soluții pentru ca politica de coeziune să fie o plusvaloare pentru cetățenii noștri. După cum știți, eu am făcut parte și din Comisia REGI trei mandate la rând și din CoR și am fost președinte al COTER (n.r. Comisia pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE). În timpul anilor respectivi îmi amintesc că am fost raportor pentru avizul privind guvernanța și simplificarea fondurilor structurale după 2006. Acum, aproape la 20 de ani mai târziu, acest subiect încă e pertinent. În timpul acestei călătorii politice am fost primar, consilier regional și președinte al regiunii mele ceea cea a făcut să pot participa ca membru în CoR. Știu care este rolul și importanța jucătorilor din politica de coeziune și știu care este rolul regiunilor și al autorităților regionale aici”, a arătat Fitto în dezbaterea intitulată ”Viitorul politicii de coeziune după 2027 în următorul Cadru Financiar Multianual”.

El a dat asigurări că regiunile, orașele și cetățenii europeni vor fi în centrul inițiativelor privind politica de coeziune, o politică ce, pentru prima dată, este gestionată de un vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, fapt ce arată importanța acesteia pentru recuperarea decalajelor de dezvoltare între regiunile europene pentru o Europă prosperă de care să se bucure fiecare cetățean al UE, indiferent de țara din care provine.

”Europa nu poate să meargă înainte fără o politică de coeziune puternică. Este pentru prima dată când astfel de reforme vor fi considerate, ca și agricultura, turismul, pescuitul și economia albastră cu aceeași semnificație. În următorii cinci ani, sprijinul dumneavoastră va fi crucial pentru că vom lucra împreună la o politică de coeziune care se gândește la viitor, care să fie rezilientă. Știu ce răspundere avem în eforturile noastre comune și am ascultat îngrijorările. Sunt gata să contribui cu experiența mea în așa fel încât lucrurile să poată să funcționeze. Să sperăm că vom accelera implementarea programelor în curs și că vom continua astfel să elaborăm noi politici”, a completat Raffaele Fitto.

Acesta a reiterat mesajul transmis în cadrul audierilor din comisiile de specialitate ce au precedat preluarea portofoliului alocat.

”Politica de coeziune trebuie să aibă același rol în viitorul Cadru Financiar Multianual și să fie bine finanțară și trebuie să corespundă mai mult priorităților UE, păstrând prioritățile principale la fața locului cu guvernanța laterală”, a completat oficialul UE în fața reprezentanților locali și regionali.

Din 1988, UE funcționează pe baza unor bugete pe termen lung numite cadre financiare multianuale (CFM), potrivit unor clarificări ale Consiliului. 

Bugetele pe termen lung oferă un cadru stabil, cu limite globale de cheltuieli pentru:

  • a alinia cheltuielile la prioritățile politice ale UE
  • a crește previzibilitatea finanțelor UE pentru cofinanțatori și beneficiari
  • a asigura disciplina bugetară
  • a facilita adoptarea bugetului anual al UE

În prezent, CFM acoperă o perioadă de șapte ani.

Acesta stabilește limite („plafoane”) pentru cheltuielile anuale ale UE în ceea ce privește:

  • totalul angajamentelor dintr-un anumit an
  • totalul plăților dintr-un anumit an
  • angajamentele și plățile din fiecare domeniu de cheltuieli al UE („rubrici”)

Negocierile privind bugetul pe termen lung al UE demarează cu câțiva ani înainte de începerea perioadei acoperite de noul buget. Procesul formal începe cu prezentarea de către Comisia Europeană a așa-numitului pachet privind cadrul financiar multianual.

Pachetul include în special:

  • un regulament privind cadrul financiar multianual, care stabilește limitele cheltuielilor UE
  • o decizie privind resursele proprii, care definește sursele veniturilor UE

Consiliul Afaceri Generale este responsabil de lucrările referitoare la pachetul privind CFM și pregătește așa-numitul cadru de negociere.

Proiectul de cadru de negociere reunește acele elemente care sunt cele mai susceptibile de a necesita stabilirea priorităților și a direcției politice din partea liderilor UE. Scopul este de a facilita pregătirea proiectului de concluzii ale Consiliului European privind CFM, prezentat de președintele Consiliului European.

În cadrul Consiliului European, liderii UE oferă orientări politice cu privire la principalele caracteristici ale bugetului pe termen lung. Aceste orientări îi permit Consiliului să își stabilească poziția.

Regulamentul privind CFM se adoptă în cadrul unei proceduri legislative speciale:

  • pentru obținerea unui acord în cadrul Consiliului este necesară unanimitatea
  • pentru încheierea procesului decizional este necesară aprobarea Parlamentului European
  • în practică, Parlamentul poate aproba sau respinge poziția Consiliului, însă nu poate formula amendamente

Decizia privind resursele proprii necesită:

  • un acord unanim pentru adoptarea în cadrul Consiliului
  • avizul Parlamentului
  • ratificarea de către fiecare stat membru în conformitate cu normele sale constituționale înainte de intrarea în vigoar

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Roxana Mînzatu, întrevedere cu Maia Sandu: Comisia Europeană sprijină calea europeană a Moldovei, cimentată prin referendum popular

Published

on

© Roxana Mînzatu/ Facebook

Comisia Europeană sprijină calea europeană a Republicii Moldova, cimentată prin referendum popular, a declarat Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire pentru situații de criză. 

Vicepreşedinta Comisiei Europene Roxana Mînzatu s-a întâlnit, miercuri, cu preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, şi au discutat despre oportunităţile de a sprijini cetăţenii şi antreprenorii din Republica Moldova.

„Bucuroasă să o primesc pe președinta Republicii Moldova, Maia Sandu! Comisia Europeană sprijină calea europeană a Moldovei, cimentatã prin referendum popular. Împreună servim cetățenii pentru a le oferi oportunități de muncă și antreprenoriat, protecție socială și democratică, soluții de sprijin de care cei vulnerabili au nevoie. Republica Moldova este acasă în Uniunea Europeană. Împreună dăm forță și viitor Europei”, a scris Roxana Mînzatu, pe pagina sa de Facebook.


 

De asemenea, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a primit-o pe președinta Maia Sandu, la sediul Legislativului din Bruxelles, prilej cu care a transmis un mesaj de apreciere și mulțumire pentru președinta Republicii Moldova, care continuă să își conducă țara pe calea către UE.

În octombrie, cetățenii Republicii Moldova au ales calea europeană. După numărarea tuturor voturilor exprimate la referendumul republican constituțional privind integrarea europeană, 50,39% dintre cetățenii prezenți la urne au votat pentru modificarea Constituției și înscrierea integrării europene ca obiectiv strategic în legea fundamentală a țării, în timp ce președinta pro-europeană a Republicii Moldova, Maia Sandu, a câştigat luna trecută un al doilea mandat de președinte al republicii.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană intensifică sprijinul acordat statelor membre pentru a consolida securitatea UE și a contracara transformarea migrației în armă

Published

on

© Frontex/Facebook

Comisia Europeană adoptă o comunicare pentru a sprijini statele membre să contracareze amenințările hibride generate de transformarea migrației în armă de către Rusia și Belarus și să consolideze securitatea la frontierele externe ale UE.

Potrivit unui comunicat al instituției europene, natura gravă și persistentă a amenințărilor hibride la frontiera estică a UE din partea Rusiei și Belarusului reprezintă noi provocări pentru UE. Pentru a garanta securitatea și integritatea teritorială în acest context excepțional, statele membre care se învecinează cu Rusia și Belarus trebuie să fie capabile să acționeze decisiv. Acest lucru necesită un răspuns consolidat al UE, în deplină conformitate cu dreptul UE și cu dreptul internațional.

”Am făcut încă un pas decisiv pentru a sprijini statele membre din prima linie în contracararea amenințărilor hibride generate de militarizarea inacceptabilă a migrației de către Rusia și Belarus. În special țările care se învecinează cu Rusia și Belarus, cum ar fi Finlanda, cu frontiera sa de 1 340 de kilometri cu Rusia, se confruntă cu provocarea grea de a garanta securitatea Uniunii și integritatea teritorială a statelor membre. Astăzi oferim acestor țări sprijin suplimentar, inclusiv o finanțare suplimentară de 170 de milioane de euro pentru modernizarea echipamentelor de supraveghere electronică, îmbunătățirea rețelelor de telecomunicații, desfășurarea de echipamente mobile de detectare și combaterea intruziunii dronelor. Autocraților nu trebuie să li se permită niciodată să folosească valorile noastre europene împotriva noastră”, a subliniat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Comunicarea de astăzi sprijină statele membre, stabilind cadrul acțiunilor care ar trebui să împiedice Rusia și Belarus să folosească principiile și valorile UE împotriva UE:

  • identificarea provocărilor la frontierele terestre externe ale UE cu Rusia și Belarus și a amenințării la adresa securității Uniunii: Rusia și Belarus profită de oameni, folosind ființele umane într-un act de ostilitate, neținând cont de vulnerabilitatea lor. Ele folosesc acest război hibrid ca instrument politic pentru a destabiliza societățile noastre, pentru a submina unitatea UE și pentru a pune în pericol siguranța și integritatea spațiului Schengen și securitatea Uniunii în ansamblu. În conformitate cu poziția Consiliului European, prin comunicarea de astăzi, Comisia sprijină statele membre pentru a împiedica Rusia și Belarus să utilizeze împotriva UE principiile și valorile europene, inclusiv dreptul la azil.
  • consolidarea răspunsului politic al UE și a sprijinului operațional: UE a luat deja mai multe măsuri pentru a contracara instrumentalizarea migranților de către Belarus în Letonia, Lituania și Polonia în 2021 și de către Rusia la frontiera sa cu Finlanda. S-au intensificat rapid eforturile financiare, operaționale și diplomatice, inclusiv cu țările de origine și de tranzit. Pentru a spori în continuare supravegherea frontierelor la granițele cu Rusia și Belarus, Comisia pune acum la dispoziție fonduri suplimentare în valoare totală de 170 de milioane EUR: 150 de milioane prin intermediul Instrumentului pentru vize și gestionarea frontierelor (BMVI) și încă 20 de milioane din Facilitatea tematică BMVI pentru o distribuție geografică mai extinsă. Aceste fonduri vor sprijini Estonia cu 19,4 milioane EUR, Finlanda cu 50 de milioane EUR, Letonia cu 17 milioane EUR, Lituania cu 15,4 milioane EUR, Polonia cu 52 de milioane EUR și Norvegia cu 16,4 milioane EUR pentru modernizarea echipamentelor electronice de supraveghere, îmbunătățirea rețelelor de telecomunicații, desfășurarea de echipamente mobile de detectare și combaterea intruziunilor cu drone, asigurând astfel cunoașterea situației în timp real și sporind mobilitatea patrulelor de frontieră.
  • stabilirea contextului juridic: Statele membre au obligația de a proteja frontierele externe ale UE. În același timp, acestea trebuie să respecte drepturile fundamentale și principiul nereturnării. Având în vedere natura gravă și persistența amenințării la adresa securității UE și a integrității teritoriale a statelor membre la frontierele externe ale UE cu Rusia și Belarus, statele membre pot invoca dispozițiile tratatului pentru a merge, în mod excepțional și în condiții stricte, mai departe decât ceea ce prevede legislația secundară a UE sub controlul Curții de Justiție. Aceasta ar putea include măsuri care ar putea implica interferențe grave cu drepturile fundamentale, cum ar fi dreptul la azil și garanțiile conexe, sub rezerva cerințelor prevăzute în Cartă. Comunicarea de astăzi subliniază condițiile pentru astfel de măsuri, care trebuie să fie proporționale, limitate la ceea ce este strict necesar în cazuri clar definite și temporare.
  • intensificarea cooperării cu Uniunea și cu alte state membre: Comisia încurajează statele membre să evalueze cu atenție toate interesele în joc și să utilizeze toate posibilitățile oferite de ordinea juridică a Uniunii atunci când iau măsuri excepționale pentru a face față atacurilor hibride cauzate de transformarea migrației în arme. În lumina principiului cooperării loiale, statele membre sunt invitate să coopereze strâns cu Uniunea și cu alte state membre. Coordonarea între statele membre învecinate este, de asemenea, necesară pentru a asigura coerența și eficacitatea oricărei acțiuni.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
NATO1 hour ago

Mark Rutte, în primul discurs major ca secretar general NATO: Aliații trebuie “să treacă la o mentalitate de război”. Cu peste 3% din PIB pentru apărare am câștigat Războiul Rece

U.E.2 hours ago

De la Varșovia, Tusk și Macron transmit o poziție la unison: Ucraina trebuie să se afle în centrul oricăror potențiale negocieri de pace cu Rusia

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Președintele Consiliului European, prima întâlnire cu prim-ministrul britanic. Cei doi lideri au discutat despre modalitățile de consolidare a relației dintre Regatul Unit și UE

U.E.4 hours ago

Finlanda organizează pe 21 şi 22 decembrie o reuniune a unor lideri europeni dedicată securității și imigrației: Europa trebuie să-şi asume o mai mare responsabilitate pentru securitatea sa

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE4 hours ago

Încă un pas făcut spre aderarea la OCDE: România are de astăzi o Strategie națională privind datele deschise din sectorul public

SUA4 hours ago

Donald Trump, desemnat “Personalitatea Anului 2024” de revista TIME pentru a doua oară în mai puțin de un deceniu

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul ungar de externe, despre aderarea României la Schengen: Unul dintre cele mai importante obiective ale președinției ungare a Consiliului UE a fost atins

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR5 hours ago

Primarul Orașului Cugir, Adrian Teban: Implicarea cetățenească în modelarea politicii de coeziune, esențială

ROMÂNIA5 hours ago

ICI București a participat la cea de-a patra ediție a conferinței ”Future Energy Europe Summit”, un eveniment semnificativ pentru industria energetică

ROMÂNIA5 hours ago

Innovation România | MIPE a semnat un nou acord de finanțare europeană de 106,7 mil. euro care va sprijini dezvoltarea economică sustenabilă

NATO1 hour ago

Mark Rutte, în primul discurs major ca secretar general NATO: Aliații trebuie “să treacă la o mentalitate de război”. Cu peste 3% din PIB pentru apărare am câștigat Războiul Rece

ROMÂNIA7 hours ago

“Europa are un viitor, iar solidaritatea europeană există”, afirmă artizanul aderării la României la Schengen, Cătălin Predoiu, după “decizia istorică”

ROMÂNIA8 hours ago

Klaus Iohannis, după decizia istorică a aderării depline a României la Schengen: Cei care dau vina pe UE pentru nemulțumirile cetățenilor nu ne vor binele. Când ne gândim la o viață mai bună, ne dorim mai multă Europă

ROMÂNIA9 hours ago

România este în Schengen cu drepturi depline! – exclamă Klaus Iohannis: “O decizie așteptată prea mult timp. Poziția strategică a României, poartă între Estul și Vestul Europei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Din Parlamentul European, Virgil Popescu îi îndeamnă pe români să iasă la vot: Va fi decisiv pentru viitorul țării. Vrem să avem în continuare fonduri europene să ne dezvoltăm

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII1 week ago

Marcel Ciolacu anunță o finanțare de 5 miliarde de euro de la BEI pentru finalizarea de autostrăzi, modernizarea magistralelor feroviare și construcția magistralei de metrou spre Otopeni

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Adrian Furtună, expert la CNCR: Din nevoia de apartenență, romii sunt atrași în cursa întinsă de extrema dreaptă. Mulți nu își cunosc istoria

POLITICĂ1 week ago

Klaus Iohannis: Vom avea alt președinte, alt parlament, alt guvern, dar România rămâne aici, cu mari așteptări de la elitele țării

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Reprezentanții TikTok, chestionați de eurodeputați români cu privire la respectarea prevederilor europene privind serviciile digitale în contextul alegerilor prezidențiale din România

Trending