Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană se conformează deciziei Consiliului UE: Jean-Claude Juncker îl va intervieva pe Ioan Mircea Pașcu pentru poziția de comisar european interimar din partea României

Published

on

Comisia Europeană regretă decizia Consiliului UE de a nu accepta propunerea președintelui Jean-Claude Juncker prin care acesta solicita să nu fie numiți noi comisari europeni de către România și Estonia pe parcursul ultimelor patru luni de mandat, a declarat marți purtătorul de cuvânt al executivului european Mina Andreeva.

Potrivit acesteia, Comisia Europeană se va conforma acestei decizii, iar Jean-Claude Juncker va avea interviuri cu cei doi candidați propuși, Ioan Mircea Pașcu din partea României și Kadri Simson din partea Estoniei, înainte ca aceștia să fie audiați în Parlamentul European.

Purtătorul de cuvânt a mai indicat că atribuirea de portofolii pentru noii comisari este decizia exclusivă a președintelui Comisiei Europene, însă acesta ”va ține cont de abilitățile și competențele” candidaților.

”Sub prevederile articolului 246 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene, președintele Juncker a făcut Consiliului UE o propunere legislativă de a nu înlocui pentru următoarele patru luni cei doi vechi comisari care s-au retras pentru a-și prelua mandatele în Parlamentul European. Regretăm faptul că Consiliul a decis să nu accepte această propunere, iar responsabilitatea pentru asta aparține Consiliului, inclusiv chestiunea bugetară pe care președintele Juncker a subliniat-o în propunerea sa”, a declarat Andreeva, în tradiționalul briefing de presă al Comisiei Europene.

Aceasta a reluat mesajul oficial de săptămâna trecută, prin care Jean-Claude Juncker a decis ”să transfere temporar portofoliile lui Andrus Ansip și Corinei Crețu către alți comisari, vicepreședintele Sefcovic și comisarul Hahn”.

Purtătorul de cuvânt a explicat că ”procedura va urma cele stipulate la articolul 246 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene, deci își va urma cursul în conformitate cu acestea și cu cei doi candidați propuși de cele două state membre”. 

Ioan Mircea Pașcu și Kadri Simson ar putea primi portofolii diferite de ale precedesorilor

De asemenea, Andreeva a mai indicat că atribuirea de portofolii pentru noii comisari este decizia exclusivă a președintelui Comisiei Europene, însă acesta ”va ține cont de abilitățile și competențele” candidaților.

Vor exista și alte etape în conformitate cu articolul 246, dar la acest moment intenția este ca cei doi candidați să fie intervievați în zilele următoare. Potrivit articolului 17 din Tratatul Uniunii Europene, președintele Comisiei Europene are unica responsabilitate asupra organizării interne a Comisiei Europene și, prin urmare, asupra oricărei atribuiri de portofolii. Iar asta depinde de interviurile pe care le va avea cu cei doi candidați. Așa cum am spus: anumite posturi se potrivesc persoanelor cu anumite competențe. Va trebui să îi intervieveze, să le verifice abilitățile și competențele și compatibilitatea lor cu articolul 17 din tratat, iar apoi va reflecta asupra posibilelor alocări de portofolii”, a mai spus Mina Andreeva.

Întrebată când vor avea loc aceste interviuri, Andreeva a precizat că nu poate specula și că ”zilele următoare înseamnă zilele următoare”.

Procedura avută în vedere pentru aceste numiri este stipulată la articolul 246 din Tratatul de Funcționare al UE, potrivit căreia ”Membrul Comisiei care a demisionat sau a decedat este înlocuit pe perioada rămasă până la încheierea mandatului de un nou membru având aceeași cetățenie, numit de Consiliu, de comun acord cu președintele Comisiei, după consultarea Parlamentului European și în conformitate cu criteriile menționate la articolul 17 alineatul (3) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană”.

Explicațiile purtătorului de cuvânt apar după decizia de luni a Consiliului UE, o hotărâre anunțată în timp ce presa din România a relatat că premierul Viorica Dăncilă i-a trimis preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, o scrisoare în care precizează că Guvernul îl propune pe Ioan Mircea Paşcu în calitate de comisar european interimar, după demisia Corinei Creţu.

Jean-Claude Juncker s-a opus numirii unor noi comisari din cauza costurilor pe care le vor determina instalările în funcție a unor comisari europeni, evaluate de Comisia Europeană la 1 milion de euro/ comisar pentru următoarele patru luni.

Pe de altă parte, candidata din partea Estoniei a fost propusă de guvern și pentru viitorul mandat într-o Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen, candidatul desemnat de Consiliul European să obțină majoritatea în Parlamentul European.

În ce privește România, presa a relatat că portofoliile vizate de țara noastră în viitoarea componență a Comisiei Europene, între care se numără cele pe Energie, Transporturi, Mediu sau Politică de vecinătate, însă până în prezent nu a fost înaintat oficial niciun nume.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

COMISIA EUROPEANA

Cum au reacționat Angela Merkel, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE după alegerea Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene: ”Putem fi mândri de Europa!”

Published

on

© France Representation to the EU/ Twitter

Liderii europeni, în frunte cu cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron, au felicitat-o marți seară pe Ursula von der Leyen, candidata pe care șefii de stat sau de guvern au susținut-o în unanimitate pentru a prelua șefia Comisiei Europene, funcție pentru care a fost aleasă marți de Parlamentul European cu o majoritate la limită, numai 383 de voturi pentru dintr-un necesar de 374.

Merkel, cea care se poate mândri cu succesul politic al numirii primului german în fruntea Comisiei după 52 de ani, a spus că von der Leyen este o europeană “convinsă şi convingătoare”, exprimându-şi totodată satisfacţia că o reprezentantă a Germaniei preia conducerea executivului european.

“Cu ea, pentru prima dată va fi o preşedintă a Comisiei Europene şi, după peste 50 de ani, un german în fruntea executivului european. Mă bucur pentru asta, deoarece ea va fi o şefă europeană convinsă şi convingătoare a Comisiei Europene”, a declarat cancelarul german într-un comunicat, citat de AFP.

“Putem fi mândri de Europa!”, şi-a exprimat satisfacţia și Emmanuel Macron, cel care a propus-o pe von der Leyen la șefia Comisiei Europene pentru a debloca negocierile dintre lideri în condițiile în care președintele francez nu îl susținea pe candidatul inițial al PPE, iar popularii europeni și țările de la Vișegrad nu au fost de acord cu Frans Timmermans, din motive politice diferite.

“Felicitări Ursula von der Leyen! Astăzi Europa are chipul dumneavoastră. Cel al angajamentului, ambiţiei şi progresului. Putem fi mândri de Europa. Vom fi alături de dumneavoastră pentru a o face să avanseze”, a scris Emmanuel Macron pe Twitter, după ce fostul ministru german al apărării Ursula von der Leyen a fost aleasă în noua funcţie de parlamentarii europeni.

Reacții au venit și din partea președintelui Klaus Iohannis, a premierului portughez Antonio Costa, dar și a președințiilor Comisiei Europene și Consiliului European.

”O felicit pe Ursula von der Leyen pentru alegerea ei în funcția de președinte al Comisiei Europene. Aștept cu nerăbdare să cooperăm strâns pentru o Europă puternică!”, a scris Iohannis, pe Twitter.

Premierul social-democrat portughez a arătat că așteaptă să lucreze cu noua ”echipă a Comisiei Europene la implementarea agendei strategice progresive a Uniunii Europene asupra căreia Ursula von der Leyen s-a angajat pentru următorii cinci ani”. Totodată, Costa a spus că următoarea prioritate a Uniunii Europene trebuie să fie adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a postat un mesaj pe Twitter în limbile franceză, germană și engleză pentru a saluta alegerea succesoarei sale, cea care a vorbit în aceleași trei limbi marți la dezbaterea din Parlamentul European.

”Felicitări Ursula von der Leyen! În sfârșit, avem o femeie la conducerea Comisiei Europene. Aceasta este o responsabilitate uriașă și o provocare. Sunt sigur că vei fi o președintă excelentă. Bine ai venit acasă”, a scris Juncker.

 

”Felicitări Ursula von der Leyen. Felicitări Europa”, scris și Donald Tusk, președintele Consiliului European, pe Twitter. Anterior, acesta apreciase și discursul și dezbaterea pe care von der Leyen a avut-o marți cu membrii Parlamentului European.

Ursula von der Leyen a devenit marți prima femeie președintă a Comisiei Europene după ce a fost aleasă de membrii Parlamentului European, cu o majoritate la limită de 383 de voturi, 327 împotrivă și 22 de abțineri. Au votat în total 733 de eurodeputați. Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa.

Votul eurodeputaților, al cărui rezultat a fost incert în prealabil, a venit în urma unei dezbateri de peste cinci ore între candidata propusă de Consiliul European în urma negocierilor maraton dintre șefii de stat sau de guvern și noul Parlament European, al cărui mandat a început la 2 iulie 2019.

Spre deosebire de precedenta alegere a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a primit mai puține voturi decât Jean-Claude Juncker în 2014, confirmat președinte al executivului european cu 422 de voturi pentru, 250 împotrivă și 47 de abțineri.

Recent, Annegret Kramp-Karrenbauer declara, pe fondul opoziției social-democraților germani la numirea Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene, că social-democraţii germani riscă să provoace daune guvernului de coaliţie din care fac parte alături de conservatori şi să declanşeze o criză constituţională în Europa.

Ursula von der Leyen este numele de vârf din pachetul agreat de Consiliul European după un summit cu negocieri maraton și încheiat cu respingerea candidaților instituiți prin intermediul principiului Spitzenkandidat, lui Manfred Weber fiindu-i reproșată lipsa de experiență executivă la nivel înalt, iar Frans Timmermans întâmpinând opoziția țărilor grupului de la Vișegrad, a Italiei, dar și a liderilor PPE care nu au fost de acord ca popularii europeni să cedeze șefia Comisiei Europene.

Din acest pachet mai fac parte Charles Michel (ALDE) – ales președinte al Consiliului European, Josep Borrell (S&D) – propus pentru poziția de Înalt Reprezentant și Christine Lagarde (Franța, PPE) – pentru șefia Băncii Centrale Europene. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Povestea Ursulei von der Leyen: Născută la Bruxelles, fiica șefului de cabinet al primului comisar german a fost aleasă prima femeie președintă a Comisiei Europene

Published

on

© European Parliament

Ursula von der Leyen a devenit marți prima femeie președintă a Comisiei Europene și primul german în această funcție după 52 de ani în urma alegerii sale de către membrii Parlamentului European, cu o majoritate la limită de 383 de voturi, 327 împotrivă și 22 de abțineri. Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa.

Auto-intitulată ”mamă a șapte copii, născută în Bruxelles și cu suflet european”, Ursula von der Leyen este numele pentru care a ieșit fumul alb din impozanta clădire Europa a Consiliului European după un summit al liderilor statelor membre care a început duminică 30 iunie și s-a încheiat marți 2 iulie.

Cei 28 de șefi de stat sau de guvern – între care longevivul cancelar german Angela Merkel și disruptivul președinte francez Emmanuel Macron – au plasat-o pe deja fostul ministru german al Apărării în fruntea unei liste de patru candidați pentru patru poziții cheie în angrenajul instituțional european.

Propusă drept candidat pentru funcția de președinte al Comisiei Europene și aleasă în această poziție de Parlamentul European, Ursula von der Leyen îndeplinește simultan câteva criterii: 1) este membru al celui mai mare partid din familia politică a Partidului Popular European, formațiunea care a obținut cele mai multe mandate în Parlamentul European; 2) are o experiență vastă în Consiliul Uniunii Europene, unde activează de 14 ani din prisma calității sale de ministru în toate guvernele conduse de Angela Merkel, de șase ani fiind ministrul Apărării; 3) întruchipează consensul politic pe care deopotrivă Angela Merkel și Emmanuel Macron au putut să-l agreeze și să-i convingă pe ceilalți lideri să nu se opună.

Nu ne putem (încă) referi la Ursula von der Leyen cum o facem cu privire la Jean-Claude Juncker, actualul șef al Comisiei Europene, fost prim-ministru al Luxemburgului timp de 18 ani și fost ministru de finanțe când țările UE definitivau Tratatul de la Maastricht unde s-au pus bazele Uniunii Economice și Monetare.

Von der Leyen s-a născut în 1958 la Bruxelles, unde tatăl său, Ernst Albrecht, a fost șeful de cabinet al lui Hans von der Groeben, unul dintre cei doi membri germani ai primei Comisii Europene, recent creată.

Când prima Comisie Europeană s-a înființat, în baza Tratatelor fondatoare de la Roma din 1957, fiecare stat membru (din cele șase fondatoare) desemna câte doi comisari europeni. Din partea Germaniei federale, comisari au fost Walter Hallstein și Hans von der Groeben, iar Hallstein avea să fie primul președinte al Comisiei Europene. După 52 de ani de la încheierea mandatului acestuia, în 1967, Germania ar putea da din nou un președinte al Comisiei Europene.

Ernst Albrecht, tatăl Ursulei von der Leyen, a fost un apropiat consilier al lui von der Groeben când acesta a scris raportul Spaak prin care a fost înființată Comunitatea Economică Europeană și când tot acesta a prezidat comitetul pentru piața comună care a pregătit Tratatul de la Roma, documentul fondator al Comunității.

În 1967, când Comisia Hallstein și-a încheiat mandatul, Ernst Albrecht a devenit director general pentru domeniul concurenței în Comisia Europeană, la vârsta de doar 37 de ani. Patru ani mai târziu s-a întors cu familia sa în Saxonia Inferioară și a intrat în politică. În 1976, a devenit prim-ministru al Saxoniei Inferioare, funcție pe care a ocupat-o până în 1990, când a pierdut alegerile în fața lui Gerhard Schröder, viitor cancelar al Germaniei.  În 2008, când tatăl ei a fost diagnosticat cu boala Alzheimer, von der Leyen și-a mutat familia înapoi cu tatăl ei. Ea este și mamă a șapte copii.

De altfel, în discursul său de astăzi din plenul Parlamentului European, von der Leyen s-a axat și pe legătura dintre viața ei personală și istoria integrării europene.

Citiți și Discursul integral al Ursulei von der Leyen, o legătură între viața ei personală și istoria integrării europene: Am fost europeană înainte să aflu că sunt și germancă

”M-am născut la Bruxelles și am fost europeană înainte să aflu mai târziu că sunt și germancă și din Saxonia Inferioară. Iată de ce nu există decât un lucru pentru mine: să consolidez o unică Europă”, a spus von der Leyen, în încheierea discursului său.

Aceasta a mai spus, de asemenea, că cine va dori să unească și să consolideze Europa va găsi în ea ”un luptător pasionat”, iar oricine dorește să slăbească și să divizeze Europa, îndepărtând-o de la valori, va întâmpina un ”oponent dur”.

Europa este ca un lung mariaj. Dragostea ar putea să nu mai fie la fel de mare ca în prima zi, dar devine mai profundă”, a conchis ea, spunând în limbile germană, franceză și engleză: ”Es lebe Europa, vive l’Europe, long live Europe (n.r. – Trăiască Europa”.

În ultimul deceniu și în cea mai recentă a sa calitate – cea de ministru al Apărării din Germania -, s-a remarcat prin câteva aspecte notabile. Și-a manifestat fără echivoc o susținere pentru ceea ce putem numi Statele Unite ale Europei, a pledat mereu pentru o consolidare a relației transatlantice într-un timp în care Germania este amplu criticată de SUA pentru că nu crește alocările pentru bugetul apărării la 2% din PIB și a semnat recent, în numele Germaniei, acordul prin care până în 2040 va fi produs primul avion de luptă european al viitorului.

Pe larg și in extenso vor mai urma multe analize și relatări despre ”povestea cum a ieșit fumul alb la Bruxelles”. Și nu este o poveste neapărat frumoasă, corectă, echilibrată sau neprovocatoare de consecințe nefaste. Dar Europa este despre diversitatea fiecăruia dintre noi și povestea cu care venim împreună. Aceasta este o parte din povestea celei care ar devenit simultan prima femeie președinte din istoria Comisiei Europene și întâiul german în această funcție după jumătate de secol.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Klaus Iohannis salută alegerea Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene: Aștept cu nerăbdare să cooperăm strâns pentru o Europă puternică!

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a salutat marți seară, într-o postare pe Twitter, alegerea Ursulei von der Leyen în calitate de președintă a Comisiei Europene.

”O felicit pe Ursula von der Leyen pentru alegerea ei în funcția de președinte al Comisiei Europene. Aștept cu nerăbdare să cooperăm strâns pentru o Europă puternică!”, a scris șeful statului pe rețeaua de socializare.

 

Ursula von der Leyen a devenit marți prima femeie președintă a Comisiei Europene după ce a fost aleasă de membrii Parlamentului European, cu o majoritate la limită de 383 de voturi, 327 împotrivă și 22 de abțineri. Au votat în total 733 de eurodeputați. Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa.

Votul eurodeputaților, al cărui rezultat a fost incert în prealabil, a venit în urma unei dezbateri de peste cinci ore între candidata propusă de Consiliul European în urma negocierilor maraton dintre șefii de stat sau de guvern și noul Parlament European, al cărui mandat a început la 2 iulie 2019.

Spre deosebire de precedenta alegere a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a primit mai puține voturi decât Jean-Claude Juncker în 2014, confirmat președinte al executivului european cu 422 de voturi pentru, 250 împotrivă și 47 de abțineri.

În cadrul dezbaterii sale cu eurodeputații, von der Leyen a promis eforturi pentru consolidarea apărării europene, un salariu minim european, un nou mecanism pentru statul de dreptposibilitatea extinderii Brexit, dar și reforme democratice europene precum crearea dreptului de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European sau adoptarea listelor transnaționale pentru alegerile europene.

De asemenea, aceasta a promis acțiuni climatice, egalitate de gen în Comisia Europeană, dar și taxarea giganților din domeniul tehnologic.

Ea a afirmat că, în primele 100 de zile de mandat ca preşedinte al executivului european, va propune o legislaţie prin care Europa să devină primul continent al lumii neutru din punct de vedere al emisiilor la orizontul lui 2050.


Puteți citi pe larg despre evoluția negocierilor privind alegerea Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene aici.

Ursula von der Leyen este numele de vârf din pachetul agreat de Consiliul European după un summit cu negocieri maraton și încheiat cu respingerea candidaților instituiți prin intermediul principiului Spitzenkandidat, lui Manfred Weber fiindu-i reproșată lipsa de experiență executivă la nivel înalt, iar Frans Timmermans întâmpinând opoziția țărilor grupului de la Vișegrad, a Italiei, dar și a liderilor PPE care nu au fost de acord ca popularii europeni să cedeze șefia Comisiei Europene.

Din acest pachet mai fac parte Charles Michel (ALDE) – ales președinte al Consiliului European, Josep Borrell (S&D) – propus pentru poziția de Înalt Reprezentant și Christine Lagarde (Franța, PPE) – pentru șefia Băncii Centrale Europene. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending