Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană se conformează deciziei Consiliului UE: Jean-Claude Juncker îl va intervieva pe Ioan Mircea Pașcu pentru poziția de comisar european interimar din partea României

Published

on

Comisia Europeană regretă decizia Consiliului UE de a nu accepta propunerea președintelui Jean-Claude Juncker prin care acesta solicita să nu fie numiți noi comisari europeni de către România și Estonia pe parcursul ultimelor patru luni de mandat, a declarat marți purtătorul de cuvânt al executivului european Mina Andreeva.

Potrivit acesteia, Comisia Europeană se va conforma acestei decizii, iar Jean-Claude Juncker va avea interviuri cu cei doi candidați propuși, Ioan Mircea Pașcu din partea României și Kadri Simson din partea Estoniei, înainte ca aceștia să fie audiați în Parlamentul European.

Purtătorul de cuvânt a mai indicat că atribuirea de portofolii pentru noii comisari este decizia exclusivă a președintelui Comisiei Europene, însă acesta ”va ține cont de abilitățile și competențele” candidaților.

”Sub prevederile articolului 246 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene, președintele Juncker a făcut Consiliului UE o propunere legislativă de a nu înlocui pentru următoarele patru luni cei doi vechi comisari care s-au retras pentru a-și prelua mandatele în Parlamentul European. Regretăm faptul că Consiliul a decis să nu accepte această propunere, iar responsabilitatea pentru asta aparține Consiliului, inclusiv chestiunea bugetară pe care președintele Juncker a subliniat-o în propunerea sa”, a declarat Andreeva, în tradiționalul briefing de presă al Comisiei Europene.

Aceasta a reluat mesajul oficial de săptămâna trecută, prin care Jean-Claude Juncker a decis ”să transfere temporar portofoliile lui Andrus Ansip și Corinei Crețu către alți comisari, vicepreședintele Sefcovic și comisarul Hahn”.

Purtătorul de cuvânt a explicat că ”procedura va urma cele stipulate la articolul 246 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene, deci își va urma cursul în conformitate cu acestea și cu cei doi candidați propuși de cele două state membre”. 

Ioan Mircea Pașcu și Kadri Simson ar putea primi portofolii diferite de ale precedesorilor

De asemenea, Andreeva a mai indicat că atribuirea de portofolii pentru noii comisari este decizia exclusivă a președintelui Comisiei Europene, însă acesta ”va ține cont de abilitățile și competențele” candidaților.

Vor exista și alte etape în conformitate cu articolul 246, dar la acest moment intenția este ca cei doi candidați să fie intervievați în zilele următoare. Potrivit articolului 17 din Tratatul Uniunii Europene, președintele Comisiei Europene are unica responsabilitate asupra organizării interne a Comisiei Europene și, prin urmare, asupra oricărei atribuiri de portofolii. Iar asta depinde de interviurile pe care le va avea cu cei doi candidați. Așa cum am spus: anumite posturi se potrivesc persoanelor cu anumite competențe. Va trebui să îi intervieveze, să le verifice abilitățile și competențele și compatibilitatea lor cu articolul 17 din tratat, iar apoi va reflecta asupra posibilelor alocări de portofolii”, a mai spus Mina Andreeva.

Întrebată când vor avea loc aceste interviuri, Andreeva a precizat că nu poate specula și că ”zilele următoare înseamnă zilele următoare”.

Procedura avută în vedere pentru aceste numiri este stipulată la articolul 246 din Tratatul de Funcționare al UE, potrivit căreia ”Membrul Comisiei care a demisionat sau a decedat este înlocuit pe perioada rămasă până la încheierea mandatului de un nou membru având aceeași cetățenie, numit de Consiliu, de comun acord cu președintele Comisiei, după consultarea Parlamentului European și în conformitate cu criteriile menționate la articolul 17 alineatul (3) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană”.

Explicațiile purtătorului de cuvânt apar după decizia de luni a Consiliului UE, o hotărâre anunțată în timp ce presa din România a relatat că premierul Viorica Dăncilă i-a trimis preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, o scrisoare în care precizează că Guvernul îl propune pe Ioan Mircea Paşcu în calitate de comisar european interimar, după demisia Corinei Creţu.

Jean-Claude Juncker s-a opus numirii unor noi comisari din cauza costurilor pe care le vor determina instalările în funcție a unor comisari europeni, evaluate de Comisia Europeană la 1 milion de euro/ comisar pentru următoarele patru luni.

Pe de altă parte, candidata din partea Estoniei a fost propusă de guvern și pentru viitorul mandat într-o Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen, candidatul desemnat de Consiliul European să obțină majoritatea în Parlamentul European.

În ce privește România, presa a relatat că portofoliile vizate de țara noastră în viitoarea componență a Comisiei Europene, între care se numără cele pe Energie, Transporturi, Mediu sau Politică de vecinătate, însă până în prezent nu a fost înaintat oficial niciun nume.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează prima academie care contribuie la obiectivul privind o industrie cu zero emisii nete. Vor fi pregătiți 100.000 de lucrători din lanțul valoric al energiei solare fotovoltaice din UE

Published

on

© European Union, 2010/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a lansat Academia solară europeană, prima dintr-o serie de academii ale UE care urmează să fie înființate în temeiul Legii privind industria cu zero emisii nete (Net-Zero Industry Act – NZIA) pentru a asigura competențele necesare de-a lungul lanțului valoric al tehnologiilor cu emisii nete zero.

Conform unui comunicat, rolul academiilor NZIA este de a dezvolta conținuturi și programe de învățare împreună cu industria, pentru a se asigura că există suficiente competențe și forță de muncă în lanțul valoric.

”Stimularea producției de energie solară fotovoltaică în Europa este vitală pentru securitatea, competitivitatea și rezistența noastră energetică. Lansarea de astăzi a Academiei solare dovedește că Comisia este hotărâtă să reducă emisiile, creând în același timp locuri de muncă de calitate în UE. Lansarea Academiei chiar înainte de intrarea în vigoare a Legii privind industria netă zero va contribui la remedierea deficitului urgent de competențe din sectorul fotovoltaic solar din Europa – aproximativ 66 000 de lucrători numai pentru producție – și la formarea unei noi generații de lucrători pentru industria noastră solară, în conformitate cu obiectivul nostru de a produce până în 2030 cel puțin 40 % din necesarul nostru de tehnologie netă zero”, a declarat Thierry Breton, comisarul pentru piața internă.

La rândul său, comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a amintit că ”energia solară se află în centrul tranziției noastre energetice în Europa, având potențialul de a crea mii de locuri de muncă pe întreg continentul nostru, în toate etapele lanțului de aprovizionare industrială, de la proiectare până la producție, instalare și întreținere”.

”Academia pentru industria cu zero emisii nete creată de Comisie îi va ajuta pe lucrătorii noștri europeni să profite de această oportunitate interesantă și le va oferi un sprijin suplimentar pentru a ne atinge obiectivele ambițioase ale REPowerEU”, a mai spus aceasta.

Se estimează că numai în sectorul de producție a energiei solare fotovoltaice (PV) vor fi necesari aproximativ 66 000 de lucrători calificați până în 2030 pentru ca UE să își atingă obiectivele ambițioase în materie de energie regenerabilă, asigurând în același timp competitivitatea industrială.

Academia solară își propune să formeze 100 000 de lucrători în lanțul valoric al energiei solare fotovoltaice în următorii trei ani pentru a remedia deficitul actual de forță de muncă și de competențe din acest sector.

Urmând modelul de succes al Academiei Europene a Bateriilor, lansată în 2022 pentru lanțul valoric al bateriilor, Academia Solară va concepe conținutul de învățare, împreună cu industria și părțile relevante din lanțul valoric al energiei solare fotovoltaice. 

De asemenea, Academia Solară va dezvolta acreditări de învățare, care vor certifica competențele pe care oamenii le-au dobândit în cadrul cursurilor sale de formare, stimulând astfel și mobilitatea forței de muncă pe piața unică.

Implementarea programelor se face prin intermediul partenerilor locali. Aceștia pot fi furnizori de formare profesională și educațională (VET), întreprinderi, universități sau alți furnizori de educație și formare cu care Academia semnează un contract pentru a livra programele sale.

Comisia sprijină lansarea Academiei solare europene cu 9 milioane de euro din cadrul Programului privind piața unică. Proiectul va fi pus în aplicare de Institutul European pentru Inovare și Tehnologie (EIT) prin intermediul comunității sale de cunoaștere și inovare, EIT Innoenergy.

Această academie este cea mai recentă inițiativă a Comisiei care sprijină eforturile UE de a-și atinge obiectivele ambițioase în Pactului verde european și al planului REPowerEU, asigurând în același timp rezistența și competitivitatea industriei pe plan mondial.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

CE propune un buget al UE de 199,7 mld. de euro în 2025. Puțin peste jumătate din sumă este alocată pentru agricultură și coeziune

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a propus miercuri, 19 iunie, un buget anual al UE de 199,7 miliarde de euro pentru 2025. Bugetul va fi completat de plăți estimate la 72 miliarde de euro în cadrul NextGenerationEU. Acest pachet financiar substanțial va sprijini UE în îndeplinirea priorităților sale politice, integrând în același timp modificările convenite în cadrul revizuirii intermediare a cadrului financiar multianual (CFM) în februarie 2024.

Proiectul de buget pentru 2025 direcționează fondurile acolo unde pot face cea mai mare diferență, în cooperare și în conformitate cu nevoile statelor membre ale UE și ale partenerilor săi din întreaga lume, pentru a face Europa mai rezilientă și mai pregătită pentru viitor, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor din UE. Acest lucru se va realiza prin încurajarea tranziției ecologice și digitale, prin crearea de locuri de muncă, consolidând în același timp autonomia strategică și rolul global al Europei. Aceasta va permite acordarea de sprijin pentru tehnologiile critice esențiale prin intermediul Platformei tehnologiilor strategice pentru Europa (STEP).

Proiectul de buget pentru 2025 va prevedea, de asemenea, – în conformitate cu revizuirea intermediară a CFM – un sprijin continuu pentru refugiații sirieni din Turcia și din regiunea extinsă, pentru vecinătatea sudică, inclusiv pentru dimensiunea externă a migrației, precum și pentru Balcanii de Vest. În mod esențial, va oferi un sprijin stabil și previzibil Ucrainei.

Comisia propune alocarea următoarelor sume pentru diferitele priorități ale UE (în angajamente):

  • 53,8 miliarde de euro pentru politica agricolă comună și 0,9 miliarde de euro pentru Fondul European pentru Pescuit, Afaceri Maritime și Acvacultură, pentru fermierii și pescarii europeni, dar și pentru a consolida reziliența sectoarelor agroalimentar și al pescuitului și pentru a asigura marja de manevră necesară pentru gestionarea crizelor.
  • 49,2 miliarde de euro pentru dezvoltare regională și coeziune, pentru a sprijini coeziunea economică, socială și teritorială, precum și infrastructura care sprijină tranziția ecologică și proiectele prioritare ale Uniunii.
  • 16,3 miliarde de euro pentru a sprijini partenerii și interesele noastre în lume, din care, printre altele, 10,9 miliarde de euro în cadrul Instrumentului de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională – Europa Globală (NDICI – Europa Globală), 2,2 miliarde de euro pentru Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA III) și 0,5 miliarde de euro pentru Facilitatea de creștere pentru Balcanii de Vest, precum și 1,9 miliarde de euro pentru ajutor umanitar (HUMA).
  • Alte 4,3 miliarde de euro vor fi disponibile sub formă de granturi în cadrul Mecanismului pentru Ucraina, completate de împrumuturi în valoare de 10,9 miliarde de euro.
  • 13,5 miliarde de euro pentru cercetare și inovare, din care 12,7 miliarde de euro în principal pentru Orizont Europa, programul emblematic de cercetare al Uniunii. Proiectul de buget include, de asemenea, finanțarea Legii europene privind cipurile în cadrul programului Orizont Europa și prin redistribuirea de la alte programe.
  • 4,6 miliarde de euro pentru investiții strategice europene, din care, de exemplu, 2,8 miliarde de euro pentru Mecanismul pentru Interconectarea Europei, destinat îmbunătățirii infrastructurii transfrontaliere, 1,1 miliarde de euro pentru Programul Europa Digitală, care vizează configurarea viitorului digital al Uniunii, și 378 de milioane de euro pentru InvestEU pentru prioritățile-cheie (cercetare și inovare, tranziție dublă, ecologică și digitală, sectorul sănătății și tehnologii strategice).
  • 2,1 miliarde de euro pentru cheltuielile dedicate spațiului, în principal pentru Programul spațial european, care va reuni acțiunile Uniunii în acest domeniu strategic.
  • 11,8 miliarde de euro pentru reziliență și valori, din care, printre altele, 5,2 miliarde de euro pentru costurile de împrumut în creștere pentru NGEU, 4 miliarde de euro pentru Erasmus+ pentru a crea oportunități de educație și mobilitate pentru oameni, 352 de milioane de euro pentru a sprijini artiștii și creatorii din întreaga Europă și 235 de milioane de euro pentru promovarea justiției, a drepturilor și a valorilor.
  • 2,4 miliarde de euro pentru mediu și acțiuni privind clima, din care în principal 771 milioane de euro pentru programul LIFE, pentru a sprijini atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, și 1,5 miliarde de euro pentru Fondul pentru o tranziție echitabilă, pentru a se asigura că tranziția ecologică funcționează pentru toți.
  • 2,7 miliarde de euro pentru protejarea frontierelor noastre, din care 1,4 miliarde de euro în principal pentru Fondul pentru gestionarea integrată a frontierelor (IBMF) și 997 milioane de euro (contribuția totală a UE) pentru Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex).
  • 2,1 miliarde de euro pentru cheltuieli legate de migrație în cadrul UE, din care în principal 1,9 miliarde de euro pentru sprijinirea migranților și a solicitanților de azil, în conformitate cu valorile și prioritățile noastre.
  • 1,8 miliarde de euro pentru a face față provocărilor din domeniul apărării, din care, în principal, 1,4 miliarde de euro pentru a sprijini dezvoltarea capacităților și cercetarea în cadrul Fondului european de apărare (FED) și 244,5 milioane de euro pentru a sprijini mobilitatea militară.
  • 977 milioane de euro pentru a asigura funcționarea pieței unice, inclusiv 613 milioane de euro pentru Programul privind piața unică și 205 milioane de euro pentru activități în domeniul antifraudă, fiscalitate și vamă.
  • 583 milioane EUR pentru EU4Health, pentru a asigura un răspuns cuprinzător în domeniul sănătății la nevoile populației, precum și 203 milioane de euro pentru Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii (rescEU), pentru a putea desfășura rapid asistență operațională în caz de criză.
  • 784 milioane de euro pentru securitate, din care, în special, 334 milioane de euro pentru Fondul de securitate internă (FSI), care va combate terorismul, radicalizarea, criminalitatea organizată și criminalitatea informatică.
  • 196 milioane de euro pentru conexiuni securizate prin satelit în cadrul noului program al Uniunii pentru Conectivitate Sigură.

Proiectul de buget pentru 2025 face parte din bugetul pe termen lung al Uniunii, astfel cum a fost adoptat la sfârșitul anului 2020 și modificat în februarie 2024, inclusiv ajustările tehnice ulterioare, și urmărește să transforme prioritățile sale în rezultate anuale concrete.

Bugetul anual pentru 2025 va trebui să fie adoptat în mod oficial de către autoritatea bugetară înainte de sfârșitul anului.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează un Centru de expertiză al UE privind prevenirea radicalizării care va ajuta statele membre și partenere să elaboreze și să pună în aplicare strategii bazate pe cunoștințe comune

Published

on

© European Union 2024/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a lansat luni noul Centru de expertiză al UE privind prevenirea radicalizării care se bazează pe succesul Rețelei de conștientizare a radicalizării (RAN), care a contribuit la creșterea gradului de conștientizare și la schimbul de informații între practicieni (din 2011) și factorii de decizie politică (din 2021). 

Potrivit unui comunicat al instituției, Centrul de expertiză va avea acum un domeniu de aplicare mai larg decât simpla sensibilizare.

Acesta va ajuta statele membre și țările partenere să elaboreze și să pună în aplicare politici și strategii bazate pe cunoștințe și expertiză comune.

De exemplu, centrul de expertiză va sprijini organizarea de grupuri tematice pentru a permite experților în domeniul prevenirii să lucreze împreună pe subiecte prioritare; colaborări bazate pe proiecte conduse de statele membre; ateliere de lucru; vizite de studiu; servicii de sprijin personalizate; formare; mentorat și observare la locul de muncă; cercetare; și analize prospective.

Astfel, va permite factorilor de decizie politică, practicienilor și cercetătorilor să colaboreze mai bine la nivelul UE pentru a aborda provocările reprezentate de radicalizare. 

Prevenirea radicalizării este primul pas în prevenirea atacurilor teroriste.

De-a lungul mandatului său, Comisia a încercat să sprijine eforturile statelor membre de a preveni expunerea la conținuturi dăunătoare și teroriste și de a preveni radicalizarea, atât offline, cât și online.

Amintim că executivul european a publicat la finalul anului trecut o comunicare intitulată ”Nu există loc pentru ură: O Europă unită împotriva urii”, prin care cer tuturor europenilor să se pronunțe în favoarea toleranței și a respectului.

Pentru a se proteja împotriva amenințărilor online, Comisia va depune eforturi pentru a finaliza un cod de conduită consolidat privind combaterea discursului ilegal de incitare la ură din mediul online înainte de februarie 2024, pentru a se baza pe noile obligații ce revin platformelor online prevăzute în Legea privind serviciile digitale. De asemenea, Comisia își va consolida cooperarea cu organizațiile societății civile, experții, avertizorii și autoritățile publice pentru a detecta discursul instigator la ură online.

În egală măsură, Comisia va sprijini cursuri de formare pentru jurnaliști cu privire la respectarea standardelor mass-media și la recunoașterea discursului instigator la ură și va continua proiectele care vizează promovarea incluziunii și a diversității în educație, cultură și sport.

De asemenea, Uniunea Europeană va intensifica sprijinul acordat verificatorilor de fapte, atât în cadrul UE, cât și în lumea arabă.

De altfel,crearea unui centru de expertiză al UE privind prevenirea radicalizării a fost menționată în agenda UE 2020 privind combaterea terorismului.

Acest centru va sprijini, de asemenea, punerea în aplicare a Regulamentului privind conținutul online cu caracter terorist, aplicabil din iunie 2022, precum și activitatea Forumului european pentru internet.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
REPUBLICA MOLDOVA6 hours ago

Ziua Suveranității R. Moldova. Președinta Maia Sandu: Poporul este suveran și decide soarta țării. Va decide și la referendumul privind aderarea la UE, din această toamnă

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Eforturi franco-americane pentru situația din Gaza. Ministrul israelian al Apărării este așteptat în SUA de omologul american. Macron îl primește luni pe regele Iordaniei pentru a discuta despre nevoia încetării focului

CONSILIUL UE10 hours ago

Marcel Boloș, prezent la întâlnirea Consiliului Guvernatorilor BEI și ECOFIN pentru a face auzită vocea României: Este esențial să menținem o putere financiară robustă, asigurând astfel stabilitatea financiară a BEI

ROMÂNIA12 hours ago

Accederea României în programul Visa Waiver, printre principalele teme abordate în cea de-a noua reuniune a Dialogului Strategic România-SUA

CONSILIUL UE13 hours ago

Premierul Viktor Orban: Vom face din problema migrației punctul central al viitoarei președinții a Ungariei la Consiliul UE

INTERNAȚIONAL1 day ago

Extremiștii și populiștii târăsc Europa spre ”statul sălbatic”, semnalează secretarul general al Consiliului Europei: Nu fără motiv, după cele două războaie mondiale, decizia a fost de a urma calea multilateralismului

CHINA1 day ago

Sprijinul oferit de China Rusiei în războiul împotriva Ucrainei este principalul motiv al deteriorării relațiilor economice dintre Berlin și Beijing, semnalează vicecancelarul german Robert Habeck într-o vizită în China

MAREA BRITANIE1 day ago

Ministrul Cătălin Predoiu a discutat cu ambasadorul Marii Britanii despre combaterea criminalității organizate transfrontaliere, pledând pentru noi inițiative de cooperare bilaterală

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul Luminița Odobescu: Sprijinirea Ucrainei este o condiție indispensabilă, dar insuficientă. În absența unei abordări regionale, riscăm ca peste câțiva ani să ne confruntăm cu o nouă agresiune la Marea Neagră

GALA PREMIILOR MARII LOJI2 days ago

Gala Premiilor MLNR ediția a XI-a 2024. Șapte români de excepție au fost premiați pentru contribuția la dezvoltarea cunoașterii și progresului social

NATO2 days ago

Antony Blinken: SUA sunt recunoscătoare României și lui Klaus Iohannis pentru donarea unui sistem Patriot Ucrainei și pentru rolul jucat ca NATO să se axeze pe flancul estic

NATO2 days ago

Marea Neagră este un punct de inflexiune geopolitică, afirmă Odobescu la întâlnirea cu Blinken: Contăm pe decizii la summitul NATO pentru întărirea apărării la Marea Neagră

ROMÂNIA4 days ago

Întâlnire Ciolacu-Mattarella: Cooperarea economică, valorile comune și conexiunile între cetățenii noștri fac și mai puternice relațiile româno-italiene

ROMÂNIA5 days ago

Prima ședință comună de guvern România-Bavaria. Ciolacu: Memorandumul de Înțelegere pentru promovarea spiritului antreprenorial și în sprijinul IMM-urilor, menit să aducă și mai mult dinamism cooperării noastre bilaterale

ROMÂNIA6 days ago

În fața ascensiunii extremismului și populismului, Nicolae Ciucă face apel la curaj decizional pentru a asigura ”dezvoltarea regimului democratic”, singura ”garanție reală pentru libertatea noastră ca indivizi”

NATO1 week ago

Nume de cod “NSATU”: NATO va înființa o misiune de coordonare a ajutorului militar pentru Ucraina, cu comandament în Germania și noduri logistice în estul Alianței

G71 week ago

Biden și Zelenski au semnat la summitul G7 un pact bilateral de securitate pe 10 ani, acord precursor al aderării Ucrainei la NATO

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

ALEGERI EUROPENE 20242 weeks ago

Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european

Trending