Connect with us

ROMÂNIA

Comisia Europeană solicită din nou Consiliului UE să accepte aderarea României și Bulgariei la Schengen pentru a ”consolida unitatea europeană”: Reprezintă o prioritate-cheie

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană solicită din nou Consiliului Uniunii Europene să ”consolideze în continuare unitatea europeană” prin acceptarea aderării depline a României și Bulgariei la spațiul Schengen.

Executivul european a prezentat cel de-al doilea raport privind starea acestei zone de liberă circulație. Raportul  face parte din inițiativa Comisiei de a consolida în continuare guvernanța Schengen printr-un exercițiu anual de raportare care prezintă situația acestui spațiu, identificând provocările și bunele practici, precum și domeniile prioritare de acțiune. Raportul va servi drept bază pentru discuțiile politice și pentru orientarea în cadrul Consiliului Schengen din 8 iunie 2023.

Starea spațiului Schengen

Sute de milioane de persoane trec în fiecare an frontierele externe ale UE, în siguranță și fără probleme, ceea ce face din UE cea mai primitoare destinație din lume. În 2022, 65 % dintre turiștii din lume care au călătorit la nivel internațional au venit în Europa, ceea ce face din Schengen cel mai atractiv și mai vizitat spațiu din lume.

Deși sunt necesare eforturi suplimentare pentru a continua consolidarea gestionării frontierelor externe, pentru a face ca returnările să fie mai eficiente și pentru a spori cooperarea polițienească, Schengen este, în general, funcțional și robust.

Realizări tangibile:

  • Extinderea Schengen: Croația a aderat la spațiul Schengen la 1 ianuarie 2023. Aceasta este prima extindere din ultimul deceniu și reprezintă o realizare semnificativă pentru Croația și pentru spațiul Schengen. 
  • O guvernanță Schengen mai puternică: Din martie 2022, un nou Consiliu Schengen reunește miniștrii din acest spațiu pentru a asigura conducerea strategică și orientarea operațională. Un coordonator Schengen a fost numit în iunie 2022 pentru a sprijini acest nou cadru de guvernanță. Instrumente precum Barometrul Schengen, evaluările Schengen mai puternice și viitorul tablou de bord Schengen permit o cunoaștere comună a situației privind funcționarea spațiului.
  • Frontierele și cooperarea polițienească: În martie 2023, Comisia a stabilit prima strategie europeană de gestionare a frontierelor. În aceeași lună, a intrat în funcțiune un Sistem de Informații Schengen (SIS) reînnoit. Acesta este primul pas important pentru interoperabilitatea sistemelor informatice la scară largă în domeniul justiției și afacerilor interne și este esențial pentru un Schengen mai sigur, cu un rol mai important pentru Europol.

Pe lângă realizările tangibile, Comisia Europeană prezintă și șapte priorități-cheie:

  1. Consolidarea guvernanței Schengen: Noul cadru de evaluare Schengen, cu recomandări specifice pentru fiecare țară, va ajuta în continuare statele membre să își consolideze capacitatea operațională. Pe această bază, Consiliul Schengen va putea recomanda reforme și acțiuni la nivelul întregului spațiu.
  2. Consolidarea în continuare a frontierelor externe ale UE: punerea în aplicare a noii abordări strategice privind gestionarea integrată a frontierelor europene și realizarea sistemului de intrare-ieșire.
  3. Îmbunătățirea eficacității sistemului de repatriere: utilizarea SIS, maximizarea posibilităților oferite de Recomandarea Comisiei privind recunoașterea reciprocă a deciziilor de repatriere și accelerarea repatrierilor.
  4. Consolidarea securității interne a spațiului Schengen în vederea combaterii criminalității organizate și a traficului de droguri: de la operaționalizarea deplină a recomandării Consiliului privind cooperarea polițienească la îmbunătățirea schimbului de informații și a analizei comune a riscurilor.
  5. Extinderea spațiului Schengen: Comisia solicită din nou Consiliului să consolideze în continuare unitatea europeană și să permită României și Bulgariei să adere pe deplin la Schengen.
  6. Eliminarea treptată a controalelor de lungă durată la frontierele interne și înlocuirea acestora cu măsuri alternative de cooperare polițienească. Reintroducerea controalelor la frontiere trebuie să rămână excepțională, strict limitată în timp și o măsură de ultimă instanță. Comisia va lansa un proces formal de consultare în temeiul articolului 27 din Codul Frontierelor Schengen cu toate statele membre în cauză și este pregătită să utilizeze mijloacele juridice de care dispune în cazul în care aceste consultări nu vor avea ca rezultat un angajament clar de schimbare.
  7. O mai bună utilizare a instrumentelor politicii UE în materie de vize pentru a aborda migrația neregulamentară și riscurile de securitate, pentru a asigura monitorizarea funcționării regimurilor fără vize, alinierea politicii în materie de vize a partenerilor terți la cea a UE, precum și eliminarea sistemelor de cetățenie și de ședere riscante pentru investitori.

Raportul este însoțit de cele mai bune practici, care prezintă soluții inovatoare în statele membre în domenii-cheie, cum ar fi gestionarea frontierelor externe, politica de returnare a vizelor, cooperarea polițienească, sistemele informatice și protecția datelor.

Raportul ”Starea Schengen 2023” dă startul celui de-al doilea ciclu anual Schengen. Viitorul Consiliu Schengen va fi ocazia pentru miniștri de a aproba prioritățile de politică identificate în Raportul privind starea Schengen. Comisia invită actuala și viitoarea președinție a Consiliului să promoveze prioritățile și acțiunile propuse prin intermediul Consiliului Schengen. Comisia va însoți îndeaproape acest proces, atât la nivel politic, cât și la nivel tehnic.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

Marcel Boloș: România riscă să piardă 75 miliarde de euro din bani europeni. CE a cerut în mod expres României să ia măsurile necesare pentru ajustarea deficitului bugetar

Published

on

© Ministerul Finanțelor

România riscă să piardă 75 miliarde de euro din bani europeni dacă deficitul bugetar excesiv nu este redus, a declarat ministrul finanțelor, Marcel Boloș,  miercuri seara, după ședința de guvern în care a fost analizat, în primă lectură, proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare care urmează să fie aprobate prin angajarea răspunderii Executivului în fața Parlamentului.  

Acesta a mai precizat că Bruxelles-ul „a solicitat în mod expres României să ia măsurile necesare pentru ajustarea deficitului bugetar și pentru a reintra cu evoluția în limitele asumate în relația cu Comisia Europeană”.

„La finalul acestui an, ţinta de deficit asumată de România a fost de 4,4% din PIB, iar în luna mai deja aveam 2,34% din PIB. În curând o să comunicăm şi datele oficiale pentru luna august, când deficitul bugetar este de 2,66% din PIB, adică 42,53 miliarde de lei, ceea ce creează, pe bună dreptate, la nivelul CE îngrijorări”, a spus Marcel Boloș.

 

Când au fost publicate rezultatele execuţiei bugetare pe luna iunie, Comisia Europeană s-a autosesizat, a dezvăluit Marcel Boloș.

De altfel, ministrul declara pentru Digi24, la jumătatea lunii septembrie, că „simulările pe care Comisia Europeană le-a făcut pentru noi, nu arată deloc bine”. „Deficitul bugetar ajunge la cote alarmante, situație în care noi intrăm într-o zonă în care măsurile care sunt la dispoziția Comisiei, ne-au spus și când am fost în iulie, la fața locului, ne-au spus ce ne așteaptă de pe urma acestei situații pe care o avem – suspendarea fondurilor europene. Ar fi dramatic. Toate fondurile. Și din politica de coeziune, și din PNRR. Dar nu-i o noutate. Ticăie ceasul. Nu vreau să mă gândesc la așa ceva. Ar fi nedrept pentru generațiile viitoare”. 

Ministrul e explicat că, la nivelul Comisiei Europene, sunt două regulamente în vigoare – unul aferent Politicii de Coeziune și celălalt aferent Mecanismului de Redresare și Reziliență-, care permit suspendarea banilor europeni dacă România nu ia măsuri de corectare a deficitului excesiv.

„La nivelul Comisiei Europene sunt două regulamente în vigoare. Un regulament pe politica de coeziune, unde menționează foarte clar că atunci când un stat este în procedură de deficit bugetar excesiv Comisia Europeană își rezervă dreptul de a-i suspenda fondurile europene. În al doilea regulament, specific mecanismului de redresare și reziliență, se spune că se suspendă și Comisia Europeană poate chiar să taie parțial fondurile alocate statului membru dacă nu ia măsuri de corectare a deficitului bugetar și fac mențiunea că procedura de deficit bugetar excesiv este una corectivă, adică suntem în perioada în care trebuie să adoptăm măsuri care să ajusteze ținta de deficit bugetar. Cu alte cuvinte, nu avem de ales decât implementarea măsurilor care să ducă spre acest obiect – de ajustare bugetară. În caz contrar, pe înțelesul tuturor, înseamnă suspendarea fondurilor europene”, a explicat ministrul finanțelor.

De asemenea, acesta a precizat că mai există un risc colateral care este generat de finanțatorii instituționali care, în astfel de momente, își cresc costurile finanțărilor, văzând că nu se respectă angajamentele pe care le avem față de Comisia Europeană.

Potrivit lui Marcel Boloș, România ar putea pierde „75 miliarde de euro pe care nu ne permitem să-i avem suspendaţi”.

Continue Reading

ONU

România a semnat Tratatul privind conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele din afara jurisdicției naționale, dovadă a dorinței comunității internaționale de a proteja oceanele

Published

on

© MAE

 Ministrul de externe Luminița Odobescu a semnat miercuri, la sediul ONU, Tratatul privind conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele din afara jurisdicției naționale, în marja participării la segmentul la nivel înalt a celei de-a 78-a sesiune a Adunării Generale a ONU.

Potrivit unui comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro, semnificația politică a tratatului este deosebită, demonstrând nivelul actual de ambiție al comunității internaționale, interesul pentru protecția mediului și protecția oceanelor.

Tratatul, adoptat la 19 iunie 2023, prin consens, după aproximativ 20 de ani de negocieri, vine în aplicarea Convenției privind dreptul mării de la Montego Bay și reglementează  aspecte privind conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele din afara jurisdicției naționale, precum: conservarea resurselor genetice marine și protecția biodiversității inclusiv prin stabilirea unor arii marine protejate, modul de realizare a evaluării impactului asupra mediului, modul de împărțire a beneficiilor, transferul de tehnologie și consolidarea capacităților statelor în curs de dezvoltare.

Implicarea activă a României în finalizarea tratatului reflectă poziția constantă a țării noastre de promotor al dreptului internațional și al proceselor onusiene.

În context, România încurajează celelalte statele ONU să semneze și să ratifice cât mai rapid și într-un număr cât mai mare acest tratat, fiind necesară ratificarea de un număr de 60 de state pentru intrarea sa în vigoare.

În 2019, un raport al ONU a avertizat că un milion de specii de plante și animale riscă să dispară în decenii. Experții consideră că principalele cauze ale acestei potențiale distrugeri sunt schimbările climatice, alături de pierderea habitatului, poluarea și dezvoltarea.

Continue Reading

ROMÂNIA

Bogdan Aurescu candidează pentru funcția de judecător la Curtea Internațională de Justiție ONU din partea Europei de Est, având drept rival un judecător din Rusia

Published

on

© MAE

Fostul ministru de externe și actual consilier prezidențial pentru politică externă Bogdan Aurescu candidează pentru funcția de judecător la Curtea Internațională de Justiție a ONU de la Haga, conform site-ului Organizației Națiunilor Unite.

Aurescu este co-nominalizat pentru această candidatură de România și alte nouă state – Olanda, Portugalia, Suedia, Letonia, Italia, Polonia, Peru, Estonia și Bulgaria – și va concura pentru această poziție cu judecătorul rus Kirill Gevorgian, membru al CIJ din 2015 și vicepreședinte al organismului din anul 2021, din partea grupului regional al Europei de Est.

În vreme ce Bogdan Aurescu este nominalizat de zece state, Kirill Gevorgian a fost nominalizat doar de Rusia, China și Belarus.

Miercuri, în plenul Adunării Generale a ONU, președintele Klaus Iohannis a solicitat sprijinul țărilor lumii pentru “candidatura solidă” a României la Curtea Internațională de Justiție

Președintele a indicat că respectarea deplină și promovarea dreptului internațional rămân în centrul politicii externe a României. “Cu titlu de exemplu, România pledează pentru o acceptare extinsă de către state a jurisdicției Curții Internaționale de Justiție”, a arătat el.

“Și contăm pe sprijinul dumneavoastră pentru candidatura noastră solidă la Curtea Mondială!”, a conchis Iohannis, candidatul din partea României fiind Bogdan Aurescu, fost ministru de externe și actual consilier prezidențial pentru politică externă.

Din septembrie 2004, Bogdan Aurescu a fost Agentul României pentru Curtea Internaţională de Justiţie, coordonând – pe tot parcursul procedurilor – activitatea echipei care a reprezentat România în procesul cu Ucraina de la Curtea Internaţională de Justiţie privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, finalizat la data de 3 februarie 2009 cu câștigarea a 79,34% din suprafața în dispută, adică a 9700 km² de platou continental și zonă economică exclusivă care au revenit României – unica extindere de jurisdicție suverană și drepturi suverane ale României după 1918.

Bogdan Aurescu este și membru al Comisiei de la Veneția (membru supleant din 2002), cu 30 de opinii, studii, rapoarte pe care le-a autorat sau co-autorat. De asemenea, este membru al prestigioasei Comisii de Drept Internațional a ONU, fiind la al doilea mandat (primul mandat – 2017-2022; al doilea mandat – 2023-2027).

În calitate de membru al Comisiei de Drept Internaţional a ONU a introdus (alături de alți patru membri CDI) pe agenda curentă a Comisiei subiectul ”Sea-level rise in relation to international law” (”Creșterea nivelului mărilor și oceanelor în relație cu dreptul internațional”), un subiect de interes prioritar la nivel global, creșterea nivelului mărilor și oceanelor, un efect direct al schimbărilor climatice, afectând peste două treimi din statele membre ONU. Bogdan Aurescu este profesor universitar în cadrul Departamentului de Drept Public al Facultății de Drept – Universitatea din București, unde predă Drept Internațional Public, Organizații și Relații Internaționale, Jurisdicții Internaționale (a predat, de-a lungul carierei academice și Drept Diplomatic și Consular și Dreptul Internațional al Protecției Minorităților și alte discipline).

La 26 februarie 2022, Ucraina a depus cererea de inițiere a procedurilor contra Federației Ruse la CIJ, iar pe 18 mai 2022, România a luat decizia de a interveni în favoarea Ucrainei la Curtea Internațională de Justiție, în cadrul procedurilor lansate împotriva Federației Ruse. Cererea de intervenție a României a fost depusă la CIJ în septembrie 2022, Aurescu fiind Agentul României în acest proces.

Curtea Internațională de Justiție de la Haga are 15 judecători și este principalul organ judiciar al Națiunilor Unite. Ea are sediul în Palatul Păcii de la Haga, Țările de Jos. Principalele sale funcții legale sunt soluționarea litigiilor prezentate de către statele membre. 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
Victor Negrescu27 mins ago

Eurodeputatul Victor Negrescu a prezentat în PE raportul prin care se definește obligativitatea cooperării loiale la nivel european și se solicită justificarea legală a tuturor veto-urilor, inclusiv cel aplicat de Austria privind aderarea României la spațiul Schengen

ROMÂNIA49 mins ago

Marcel Boloș: România riscă să piardă 75 miliarde de euro din bani europeni. CE a cerut în mod expres României să ia măsurile necesare pentru ajustarea deficitului bugetar

CONSILIUL DE SECURITATE51 mins ago

Șefa diplomației române, în Consiliul de Securitate ONU: România sprijină pe deplin Formula de Pace propusă de Ucraina. Pacea nu poate recompensa agresorul

ONU1 hour ago

România a semnat Tratatul privind conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele din afara jurisdicției naționale, dovadă a dorinței comunității internaționale de a proteja oceanele

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Din Consiliul de Securitate al ONU, Charles Michel acuză Moscova că încearcă ”să restaureze vechiul imperiu rus” și cere națiunilor să nu închidă ochii în fața acestei crime

ONU2 hours ago

De la tribuna ONU, Maia Sandu face apel pentru extinderea UE: Este singura cale de a proteja libertatea, pacea și democrația în Moldova și Europa

ROMÂNIA3 hours ago

Bogdan Aurescu candidează pentru funcția de judecător la Curtea Internațională de Justiție ONU din partea Europei de Est, având drept rival un judecător din Rusia

ROMÂNIA13 hours ago

Klaus Iohannis consideră că inițiativa premierului Ciolacu de a da în judecată Austria dacă își menține veto-ul pe Schengen este “abordare care trebuie foarte bine analizată”

ROMÂNIA13 hours ago

Klaus Iohannis, întâlnire cvadrilaterală la New York cu Zelenski, von der Leyen și vicepremierul Bulgariei: Vom crea un sistem de autorizare pentru exporturile cerealelor ucrainene care să nu afecteze fermierii din România

ONU14 hours ago

Klaus Iohannis și premierul Vietnamului au discutat la New York despre intensificarea dialogului bilateral dintre România și țara asiatică

Victor Negrescu27 mins ago

Eurodeputatul Victor Negrescu a prezentat în PE raportul prin care se definește obligativitatea cooperării loiale la nivel european și se solicită justificarea legală a tuturor veto-urilor, inclusiv cel aplicat de Austria privind aderarea României la spațiul Schengen

ROMÂNIA49 mins ago

Marcel Boloș: România riscă să piardă 75 miliarde de euro din bani europeni. CE a cerut în mod expres României să ia măsurile necesare pentru ajustarea deficitului bugetar

CONSILIUL DE SECURITATE15 hours ago

Klaus Iohannis consideră că reforma ONU nu mai poate fi amânată: Un Consiliu de Securitate extins ar putea include voci suplimentare importante precum grupul est-european

ONU15 hours ago

Klaus Iohannis, la tribuna ONU: România nu-și va abandona partenerii vulnerabili; Regiunea Mării Negre trebuie să fie protejată împotriva efectelor războiului Rusiei împotriva Ucrainei

INTERNAȚIONAL5 days ago

Ministrul german de Externe îl califică pe președintele Chinei drept ”dictator”: Dacă Putin ar câștiga războiul din Ucraina, ”ce semnal ar fi acesta pentru alți dictatori din lume precum Xi?”

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă: Ridicarea oficială a MCV este un moment istoric pentru democrația noastră, însă nu și etapa finală în reforma sistemului judiciar din România

JUSTIȚIE6 days ago

Klaus Iohannis: Ridicarea MCV atestă angajamentul definitiv pro-european al României, fiind o reușită a instituțiilor și a vocilor societății românești care s-au auzit în stradă

JUSTIȚIE6 days ago

Alina Gorghiu, după ce MCV pentru România a fost închis în mod oficial: Un proiect strategic de țară, alături de aderarea la UE și NATO. Sper ca lista să fie completată cu aderarea la OCDE

U.E.7 days ago

Ursula von der Leyen lansează prima navă portcontainer alimentată cu metanol curat, fabricat cu energie solară: O reprezentare a deciziei UE de ”a fi pionier în lupta împotriva schimbărilor climatice”

ROMÂNIA7 days ago

Marcel Ciolacu a anunțat un sprijin de urgență de 60 milioane de euro pentru fermierii din sectorul vegetal afectați de războiul din Ucraina și de importul de cereale

Trending