Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană solicită primirea României, Bulgariei și Croației în Schengen, pentru „întregirea” spațiului de liberă circulație

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat marți, în Parlamentul European, că este necesară reconstrucția spațiului Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele interne introduse în timpul pandemiei și „întregirea” acestuia prin aderarea Croației, Bulgariei și României., relatează agenția croată Hina, preluat de Agerpres.

„Virusul este un pericol real, dar controalele la frontiere nu au oprit și nu vor opri virusul. Doar o acțiune coordonată ne va ajuta să ieșim din criză”, a declarat Johansson marți, în plenul Parlamentului European.

În cadrul discuției pe tema raportului anual privind Schengen, comisarul a subliniat că este necesar „să progresăm”.

„Să lăsăm vara anului 2021, vara libertății, să ne inspire pentru a restabili complet libertatea de circulație și să pregătim Schengen pentru viitor, astfel încât copiii noștri să poată lucra, studia și călători în Europa oricând și oriunde doresc, pentru a întregi spațiul Schengen”, a spus ea. „Este timpul ca Bulgaria, România și Croația să își ocupe locurile”, a conchis Johansson.

Ministrul de interne sloven Ales Hojs a precizat că Președinția Sloveniei la Consiliul UE doreşte să pună extinderea Schengen pe agenda formațiunii Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) în orice moment, dar că „are sentimentul” că aceasta nu este o bună idee înainte ca toate statele membre să fie de acord cu extinderea, relatează Adevărul. De asemenea, el a mai transmis că va face tot  posibilul pentru a convinge acele state care sunt sceptice în legătură cu extinderea Schengen.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

Tot atunci, Comisia a cerut din nou extinderea spaţiului Schengen prin integrarea Bulgariei, Croaţiei şi României, care îndeplinesc toate condiţiile tehnice pentru aderare. 

Executivul european consideră că viitorul Schengen trebuie să fie marcat de acceptarea acelor țări membre UE care nu fac încă parte din acest spațiu, argumentând că este o așteptare legitimă și o obligație legală pentru acele țări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

România şi Bulgaria au depus o cerere comună de aderare la spaţiul Schengen încă din ianuarie 2008, iar Parlamentul European a dat deja în 2011 undă verde pentru aderarea celor două state membre la Spaţiul Schengen, poziție reafirmată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european, care a mai votat o astfel de rezoluție și în 2018.

Aderarea lor a fost însă blocată ani de zile în special de Franţa, Germania şi Olanda, din cauza neîncrederii în progresele realizate în combaterea corupţiei şi a criminalităţii organizate. 

În februarie, premierul Florin Cîţu spunea că  România ar putea adera la spaţiul Schengen în acest an, dacă va avea un raport MCV favorabil, mai relatează Adevărul.

La sesiunea plenară de la Strasbourg din 5-8 iulie 2021, Parlamentul European (PE) va cere din nou ca România și Bulgaria să fie primite în Schengen, în urma votării raportului anual privind spațiul de liberă circulație.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană și SUA anunță un acord global în vederea reducerii emisiilor de gaz metan. Inițiativa va fi lansată în cadrul COP26

Published

on

© EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană și Statele Unite au anunțat sâmbătă angajamentul global privind metanul, o inițiativă de reducere a emisiilor globale de gaz metan care va fi lansată în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP 26), care va avea loc în noiembrie la Glasgow, informează Comisia Europeană într-un comunicat de presă.

Președintele american Joe Biden și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au îndemnat țările participante la Forumul economiilor majore privind energia și clima (MEF), condus de SUA, să se alăture angajamentului și le-au salutat pe cele care și-au manifestat deja sprijinul.

„Am făcut un pas important cu Joe Biden pentru un angajament global privind metanul. Pe drumul către COP26 vom contacta partenerii globali pentru a atrage cât mai mulți la bord pentru combaterea emisiilor de gaz metan. Împreună cu Pactul Verde European și cu Strategia privind metanul a Uniunii Europene, suntem pregătiți să deschidem calea”, a scris pe Twitter președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Metanul este un puternic gaz cu efect de seră și, conform ultimului raport al Grupului interguvernamental de experți privind schimbările climatice, este responsabil pentru aproximativ jumătate din creșterea netă de 1,0 grade Celsius a temperaturii medii globale de la era preindustrială.

Reducerea rapidă a emisiilor de metan este complementară acțiunilor privind dioxidul de carbon și alte gaze cu efect de seră și este considerată ca fiind cea mai eficientă strategie pentru a reduce încălzirea globală pe termen scurt și pentru a menține obiectivul de limitare a încălzirii la 1,5 grade Celsius.

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Țările care aderă la Angajamentul global privind metanul se angajează să atingă obiectivul colectiv de a reduce emisiile globale de metan cu cel puțin 30 % față de nivelurile din 2020 până în 2030 și să se orienteze către utilizarea celor mai bune metodologii de inventariere disponibile pentru a cuantifica emisiile de metan, cu un accent deosebit pe sursele cu emisii ridicate.

Respectarea acestui angajament ar reduce încălzirea cu cel puțin 0,2 grade Celsius până în 2050. Țările au profiluri de emisii de metan și un potențial de reducere a acestora foarte diferite, dar toate pot contribui la atingerea obiectivului global colectiv prin reducerea suplimentară a metanului la nivel național și prin acțiuni de cooperare internațională.

Printre principalele surse de emisii de metan se numără petrolul și gazele naturale, cărbunele, agricultura și depozitele de deșeuri. Aceste sectoare au puncte de plecare diferite și un potențial variabil de reducere a metanului pe termen scurt, iar cel mai mare potențial de reducere a emisiilor de metan până în 2030 îl are sectorul energetic.

Uniunea Europeană și opt țări și-au manifestat deja sprijinul pentru Angajamentul global privind metanul. Printre aceste țări se numără șase dintre cei 15 principali emițători de metan la nivel mondial și, împreună, reprezintă peste o cincime din emisiile globale de metan și aproape jumătate din economia mondială. Uniunea Europeană a luat măsuri pentru a-și reduce emisiile de metan de aproape trei decenii. 

Recent, Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri pentru ca politicile UE în materie de climă, energie, utilizare a terenurilor, transporturi și fiscalitate să permită reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri de emisii în următorul deceniu este crucială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic din lume până în 2050 și pentru a face din Pactul Verde European o realitate.


Pactul Verde European, prezentat de Comisie la 11 decembrie 2019, stabilește obiectivul de a transforma Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Legea europeană a climei, care intră în vigoare în iulie, consacră în legislația obligatorie angajamentul UE în favoarea neutralității climatice și obiectivul intermediar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Angajamentul UE de a-și reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 a fost comunicat CCONUSC în decembrie 2020, drept contribuție a UE la îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Published

on

© Calea Europeană

Corespondență din Brașov – Zaim Diana și Radu Andreea

Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean s-a alăturat proiectului „Connecting Europe Express”, trenul care traversează 26 de țări europene și peste 100 de orașe și a călătorit pe ruta București-Brașov alături de jurnaliști și călători.

Într-un interviu pentru CaleaEuropeană, comisarul european a salutat inițiativă Comisiei Europene pentru promovarea mobilității verzi, dar a oferit și detalii despre cum ar trebui să arate viitorul căilor ferate din România. 

În contextul în care mai puțin de 5% dintre români aleg trenul ca mijloc de transport, oficialul european a precizat că acest trend se poate schimba, odată cu noile investiții în infrastructura feroviară. 

„În România, investițiile în calea ferată au fost foarte reduse. Știm foarte bine că o viteză medie de 44 de km/h pe trenurile de pasageri și 16 km/h pe drumurile pentru marfă, este prea puțin. În general din studiile noastre, dacă o călătorie durează două ore jumătate – trei, trenul este preferat altui mod de transport, cum ar fi avionul sau mașina. Asta înseamnă că și în România, odată cu investițiile în cale ferată, în modernizarea trenurilor și creșterea vitezei de deplasare, cu siguranță românii se vor întoarce la acest mijloc de transport tradițional, pe care în timp istoric vorbind, l-au preferat”, a precizat comisarul european în cadrul interviului. 

Connecting Europe Express, un tren special, creat în cadrul Anului european al căilor ferate 2021, va pleca din gara Lisabona la 2 septembrie. El va opri în peste 100 de orășele și orașe în cursul călătoriei sale de cinci săptămâni, înainte de a ajunge la Paris la 7 octombrie, potrivit comunicatului oficial al Executivului European.

Plecând de la Lisabona și încheindu-și călătoria la Paris, trenul va face o oprire notabilă la Ljubljana, conectând președințiile portugheză, slovenă și franceză ale Consiliului UE.

Trenul va traversa și România, iar acesta se va opri prima oară în gara din București (Nord), urmând apoi în cea din BrașovSibiuCopșa MicăCluj-NapocaOradeaArad și Curtici

Citiți și: Trenul Connecting Europe Express pleacă mâine din gara Lisabona. Va traversa 26 de țări, iar pe 17 septembrie ajunge și în București

Galerie FOTO

© Calea Europeană – Zaim Diana

© Calea Europeană – Zaim Diana

© Calea Europeană – Zaim Diana

© Calea Europeană – Zaim Diana

© Calea Europeană – Zaim Diana

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

 Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Ramona Chiriac: Jurnaliștii trebuie protejați. Dacă ne apărăm presa, ne apărăm în același timp democrația

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Este inadmisibil să fii atacat în timp ce îți faci meseria, informațiile sunt un bun public, iar jurnaliştii trebuie protejați, căci ei sunt cei care asigură transparenţa, a trasmis şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Ramona Chiriac.

„Am luat la cunoştinţă cu îngrijorare de informația apărută în presă, potrivit căreia doi jurnalişti şi un activist de mediu au fost agresaţi într-o pădure din județul Suceava în timp ce îşi făceau meseria”, a declarat aceasta.

Mai mult, Ramona Chiriac a subliniat că autoritățile naţionale trebuie să ia toate măsurile necesare pentru protejarea libertății presei, conform valorilor care stau la baza Uniunii Europene,  înscrise în Carta europeană a drepturilor fundamentale.

„Aşa cum a anunţat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Comisia lucrează la o lege care să garanteze independenţa presei. Dacă ne apărăm presa, ne apărăm în acelaşi timp democraţia!”, a conchis şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat în timpul discursului său anual din plenul Parlamentului European că a făcut o recomandare vizând îmbunătățirea protecției jurnaliștilor.

Reacția Comisiei Europene vine după ce un jurnalist care filma un documentar despre tăierile ilegale de lemn din Suceava a fost agresat, alături de un coleg și un activist de mediu, de un grup de 20 de indivizi, scrie Digi24.

Comisia Europeană a prezentat joi o recomandare de îmbunătățire a siguranței jurnaliștilor și a altor profesioniști din domeniul mass-media, în condițiile în care jurnaliștii au fost ținta tot mai multor atacuri, în ultimii ani, iar unii au fost chiar victimele unor asasinate.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.12 hours ago

Opoziția din Ungaria organizează alegeri primare istorice în încercarea de a-l înlătura de la putere pe premierul Viktor Orban

U.E.13 hours ago

Grecia a inaugurat o nouă tabără pentru refugiați, ce poate găzdui 3.000 de persoane. Centrul a fost finanțat de Uniunea Europeană

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu va participa la Adunarea Generală a ONU de la New York, precum și la o serie de reuniuni la nivel ministerial

SPECIAL17 hours ago

Astăzi în istorie – 75 de ani de la discursul lui Winston Churchill privind “Statele Unite ale Europei”: Dacă Europa ar fi unită, nu ar exista limită pentru fericire, prosperitate și glorie

U.E.17 hours ago

Ministrul german al apărării propune organizarea de misiuni militare mai rapide și independente, sub umbrela Uniunii Europene

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Ministrul francez de externe a convenit cu omologul său indian să lucreze împreună la un program pentru a promova o „ordine internațională cu adevărat multilaterală”

Eugen Tomac18 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Ca stat membru al NATO și al UE, România are în față multe oportunități oferite de Parteneriatul Strategic cu SUA

G2019 hours ago

Miniștrii agriculturii din țările G20 fac apel la suplimentarea eforturilor de combatere a foametei și pledează pentru mai multă inovație în agricultură

Alin Mituța1 day ago

Eurodeputatul Alin Mituța a lansat un Ghid al Fondurilor Europene pentru perioada 2021-2027, dedicat actorilor locali din mediul urban și rural din România

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Uniunea Europeană și SUA anunță un acord global în vederea reducerii emisiilor de gaz metan. Inițiativa va fi lansată în cadrul COP26

INTERVIURI2 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA2 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru4 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D5 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

Team2Share

Trending