Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat marți, în Parlamentul European, că este necesară reconstrucția spațiului Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele interne introduse în timpul pandemiei și „întregirea” acestuia prin aderarea Croației, Bulgariei și României., relatează agenția croată Hina, preluat de Agerpres.
„Virusul este un pericol real, dar controalele la frontiere nu au oprit și nu vor opri virusul. Doar o acțiune coordonată ne va ajuta să ieșim din criză”, a declarat Johansson marți, în plenul Parlamentului European.
În cadrul discuției pe tema raportului anual privind Schengen, comisarul a subliniat că este necesar „să progresăm”.
„Să lăsăm vara anului 2021, vara libertății, să ne inspire pentru a restabili complet libertatea de circulație și să pregătim Schengen pentru viitor, astfel încât copiii noștri să poată lucra, studia și călători în Europa oricând și oriunde doresc, pentru a întregi spațiul Schengen”, a spus ea. „Este timpul ca Bulgaria, România și Croația să își ocupe locurile”, a conchis Johansson.
Ministrul de interne sloven Ales Hojs a precizat că Președinția Sloveniei la Consiliul UE doreşte să pună extinderea Schengen pe agenda formațiunii Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) în orice moment, dar că „are sentimentul” că aceasta nu este o bună idee înainte ca toate statele membre să fie de acord cu extinderea, relatează Adevărul. De asemenea, el a mai transmis că va face tot posibilul pentru a convinge acele state care sunt sceptice în legătură cu extinderea Schengen.
Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.
Tot atunci, Comisia a cerut din nou extinderea spaţiului Schengen prin integrarea Bulgariei, Croaţiei şi României, care îndeplinesc toate condiţiile tehnice pentru aderare.
Executivul european consideră că viitorul Schengen trebuie să fie marcat de acceptarea acelor țări membre UE care nu fac încă parte din acest spațiu, argumentând că este o așteptare legitimă și o obligație legală pentru acele țări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare.
În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.
România şi Bulgaria au depus o cerere comună de aderare la spaţiul Schengen încă din ianuarie 2008, iar Parlamentul European a dat deja în 2011 undă verde pentru aderarea celor două state membre la Spaţiul Schengen, poziție reafirmată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european, care a mai votat o astfel de rezoluție și în 2018.
Aderarea lor a fost însă blocată ani de zile în special de Franţa, Germania şi Olanda, din cauza neîncrederii în progresele realizate în combaterea corupţiei şi a criminalităţii organizate.
În februarie, premierul Florin Cîţu spunea că România ar putea adera la spaţiul Schengen în acest an, dacă va avea un raport MCV favorabil, mai relatează Adevărul.
La sesiunea plenară de la Strasbourg din 5-8 iulie 2021, Parlamentul European (PE) va cere din nou ca România și Bulgaria să fie primite în Schengen, în urma votării raportului anual privind spațiul de liberă circulație.