Connect with us

U.E.

Comisia Europeană sprijină Croația în efortul său de a adopta moneda euro începând cu 2023: Ar fi o mare realizare la un deceniu de la aderarea țării la UE

Published

on

© Valdis Dombrovskis/ Twitter

Croația este în grafic pentru a adopta moneda euro începând cu 2023, atâta vreme cât îndeplinește criteriile stabilite de Comisia Europeană, a transmis luni Valdis Dombrovskis, vicepreședintele Executivului european responsabil pentru o economie în serviciul cetățenilor.

Oficialul european a avut o întrevedere cu ministrul croat de Finanțe, Zdravko Marić, pe care l-a felicitat pentru ”activitatea depusă până în prezent, inclusiv pentru planul de redresare și reziliență al Croației, care poate contribui, de asemenea, la pregătirea Croației pentru o aderare de succes la zona euro.”

”Felicit autoritățile croate pentru voința lor politică fermă de a introduce moneda euro începând cu 2023, în pofida obstacolelor și reculurilor majore prin care a trecut țara. Comisia Europeană va sprijini Croația în efortul său de a respecta acest termen. Dar acest lucru va fi posibil de realizat numai dacă Croația îndeplinește toate criteriile de convergență. Comisia va publica evaluarea sa privind convergența în prima jumătate a anului 2022. Dacă toate criteriile sunt îndeplinite, Consiliul va lua apoi o decizie de stabilire a ratei de conversie și va permite introducerea euro ca monedă a Croației începând cu 1 ianuarie 2023. Adoptarea monedei euro ar marca definitivarea integrării Croației în Uniunea Europeană. Acest lucru ar reprezenta o mare realizare la un deceniu de la aderarea țării la Uniunea Europeană. Faptul că Zagreb a muncit din greu pentru a ajunge până aici, chiar și în timpul pandemiei, confirmă faptul că euro reprezintă o monedă globală atractivă, rezilientă și de succes. Este un mare avantaj pentru Europa și un simbol al unității, prosperității și solidarității”, a precizat Valdis Dombrovskis într-o conferință de presă susținută la Zagreb, potrivit unei informări a Comisiei Europene.

Statele membre care nu fac încă parte din zona euro, dar aspiră să adopte moneda unică, trebuie să respecte criteriile de convergență, ce garantează că primirea unui nou membru nu provoacă perturbări economice nici pentru țara în cauză, nici pentru zona euro în ansamblu:

I. Criteriile economice de convergență sunt patru la număr și contribuie la asigurarea faptului că o țară este pregătită pentru integrarea în regimul monetar al zonei euro:

1. Stabilirea prețurilor: Rata inflației nu poate fi mai mare de 1,5 puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate;

2. Finanțe publice solide și sustenabile: Țara nu ar trebui să facă obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive;

3. Stabilitatea cursului de schimb: Țara trebuie să participe la mecanismul cursului de schimb (MCS II) timp de cel puțin doi ani fără devieri semnificative de la cursul central din cadrul MCS II și fără o devalorizare a cursului central bilateral al propriei monede în raport cu euro în aceeași perioadă;

4. Ratele dobânzilor pe termen lung: Rata dobânzii pe termen lung nu ar trebui să fie mai mare de două puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor.

II. Pe lângă aceste condiții economice, țările aspirante trebuie să îndeplinească și condiții de convergență juridică, ce implică faptul că legislația lor națională este compatibilă cu tratatul și cu Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și al Băncii Centrale Europene (BCE).

Croaţia, ţară care se bazează pe veniturile din turism mai mult decât orice alt stat membru UE, a fost afectată de restricţiile de călătorie introduse în contextul pandemiei de coronavirus. Chiar dacă Croaţia va reîncepe să reducă datoria publică în acest an, deficitul bugetar se va diminua mai puţin decât se preconiza, din cauza pandemiei, potrivit Agerpres.

Cel mai tânăr membru al UE și Bulgaria au fost deja acceptate în anticamera zonei euro, unde trebuie să stea cel puţin doi ani înainte de a demara pregătirile practice pentru a se alătura zonei euro, un proces care durează un an în plus, astfel că cel mai devreme în 2023 cele două ţări vor deveni state membre ale zonei euro, lucru ce le va face mai atractive pentru investiții

Ultima extindere a zonei euro datează din 2015, când Lituania a devenit al 19-lea stat membru al blocului monetar. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice. 

Moneda euro se bucură de un sprijin solid din partea românilor. Potrivit celui mai recent Eurobarometru, 75% dintre aceștia sunt în favoarea introducerii monedei euro, țara noastră se numără printre țările în care s-a înregistrat cea mai mare creștere (de la 63% la 75%), alături de Suedia (de la 35% la 43%).

În programul de guvernare 2020-2024 al alianței PNL – USR PLUS – UDMR este stabilit drept obiectiv principal aderarea la Zona Euro prin ”creșterea convergenței reale cu economiile europene, prin atingerea unui PIB pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard de 85% din media UE 27, la orizontul anului 2024”.

De altfel, președintele Klaus Iohannis solicita încă din 2017, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, ca Guvernul și Banca Națională să prezinte un plan și un calendar pentru adoptarea monedei unice.

La finalul lunii martie a anului 2018, a luat naștere Comisia Națională de fundamentare a acestui plan național, condusă de Guvern, BNR și Academia Română, acest organism având responsabilitatea de a elabora acest document.

În raportul de fundamentare al Planului național de adoptare a monedei euro, elaborat de comisia mai sus amintită, dat publicității în decembrie 2018, se estima că țara noastră va îndeplini criteriile pentru aderare la Zona Euro în 2024-2026, atingerea convergenței necesare variind în funcție de trei scenarii. 

Potrivit raportului de coverngență din 2020, publicat de Comisia Europeană în luna iunie a anului trecut, țara noastră era singurul stat membru din țările UE aflate în afara Zonei Euro care nu îndeplinea niciunul din cele patru criterii pentru adoptarea monedei unice.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

România și Polonia, atenționate de Comisia Europeană că nu au transpus corect Directiva privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore

Published

on

© Flickr/ OMV Petrom

Comisia Europeană a decis joi să trimită scrisori de punere în întârziere Poloniei și României pentru că nu au încorporat corect anumite aspecte ale Directivei privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore (Directiva 2013/30/UE) în sistemele lor juridice, informează executivul de la Bruxelles într-un comunicat.

Prin această directivă, UE a instituit un set de norme pentru a contribui la prevenirea accidentelor și pentru a reacționa prompt și eficient în cazul în care astfel de accidente se produc.

Conform sursei citate, statele membre trebuie să se asigure că societățile cărora le acordă o licență de explorare sau de producție sunt bine finanțate și dispun de expertiza tehnică necesară și că păstrează resursele disponibile pentru a le pune în funcțiune atunci când este necesar.

“Trebuie să existe o autoritate independentă care să se asigure că sunt respectate cerințele de siguranță, precum și un sistem adecvat pentru a gestiona cererile de despăgubire în caz de accident”, mai arată Comisia.

Potrivit executivului european, companiile sunt pe deplin răspunzătoare pentru daunele de mediu cauzate speciilor și habitatelor naturale protejate. 

România și Polonia au la dispoziție două luni pentru a remedia deficiențele identificate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

Tot joi, Comisia Europeană a trimis României un aviz motivat pentru netranspunerea unor norme din domeniul telecomunicațiilor, esențiale pentru tranziția digitală.

Citiți și Aplicarea dreptului UE în 2020: Comisia Europeană a deschis anul trecut 40 de proceduri de infringement care au vizat România

Scrisoarea de punere în întârziere reprezintă prima etapă din procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Procedura urmează o serie de etape prevăzute în tratatele UE, fiecare dintre ele încheindu-se cu o decizie oficială.

Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere, solicitând informații suplimentare de la țara în cauză. Aceasta din urmă trebuie să trimită un răspuns detaliat într-un anumit termen, de obicei de 2 luni.

Dacă ajunge la concluzia că țara nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în baza legislației UE, Comisia poate trimite un aviz motivat – o solicitare oficială de a se conforma legislației UE. Avizul conține motivele pentru care Comisia consideră că țara respectivă încalcă legislația UE, precum și solicitarea ca statul membru să informeze Comisia, de obicei în termen de 2 luni, cu privire la măsurile luate.

Dacă statul membru continuă să nu se conformeze, Comisia poate decide să înainteze cazul Curții de Justiție. Majoritatea cazurilor sunt soluționate înainte de a fi aduse în fața Curții.

Dacă statul membru nu comunică la timp măsurile de transpunere a dispozițiilor directivei, Comisia poate solicita Curții să aplice sancțiuni.

Dacă hotărârea Curții stabilește că statul a încălcat legislația UE, autoritățile naționale trebuie să ia măsuri pentru a se conforma hotărârii Curții.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Infringement: România, vizată de Comisia Europeană pentru netranspunerea unor norme din domeniul telecomunicațiilor, esențiale pentru tranziția digitală

Published

on

© European Union, 2015/Source: EC - Audiovisual Service

România a fost vizată joi, 23 septembrie, de Comisia Europeană, prin procedura de infringement, pentru netranspunerea unor norme din domeniul telecomunicațiilor, esențiale pentru tranziția digitală, potrivit unui comunicat.

Comisia Europeană ia măsuri juridice împotriva unui număr de 18 state membre care nu au făcut pașii necesari pentru ca cetățenii să beneficieze de avantajele legislației UE în domeniul telecomunicațiilor. Acestor state membre li se cere să transpună în dreptul lor intern, fără întârziere Codul european al comunicațiilor electronice și să informeze Comisia cu privire la această transpunere. Actul legislativ este esențial pentru tranziția digitală a UE. Acesta a fost convenit de comun acord de către statele membre și ar fi trebuit să fie transpuse până la sfârșitul anului 2020.

Termenul pentru transpunerea Codului european al comunicațiilor electronice în legislația națională a fost 21 decembrie 2020. La 4 februarie 2021, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere unui număr de 24 de state membre.

Numai Bulgaria și Danemarca au notificat transpunerea integrală până la sfârșitul lunii august (alăturându-se Greciei, Ungariei și Finlandei, care încheiaseră anterior procesul de transpunere). De asemenea, Belgia și Germania au notificat recent transpunerea completă, aflată în prezent în curs de evaluare. Cehia a notificat în timpul verii un număr mare de măsuri de transpunere parțială a directivei și, mai recent, și Franța; aceste notificări sunt, de asemenea, în curs de evaluare.

În prezent, Comisia face următorul pas procedural, trimițând avize motivate Estoniei, Spaniei, Croației, Irlandei, Italiei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Țărilor de Jos, Austriei, Poloniei, Portugaliei, României, Sloveniei, Slovaciei și Suediei (adică unui număr de 18 state membre), prin care le solicită să adopte și să notifice măsurile relevante.

Statele membre în cauză au la dispoziție două luni pentru a remedia situația și a adopta măsuri naționale de transpunere a acestor acte legislative ale UE. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE a stabilit ca data de 23 septembrie să fie Ziua europeană a produselor ecologice, promovând rolul-cheie jucat de acestea în tranziția către sisteme alimentare durabile

Published

on

© European Commission/ Twitter

Cele trei instituții europene, Parlamentul European, Comisia și Consiliul UE au semnat o declarație comună care stabilește de acum înainte data de 23 septembrie ca Ziua europeană a produselor ecologice.

Aceasta se înscrie în continuarea Planului de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice, adoptat de Comisie la 25 martie 2021, care anunța crearea unei astfel de zile în vederea sensibilizării publicului cu privire la producția ecologică.

”Astăzi sărbătorim producția ecologică, un tip de agricultură durabilă prin care producția alimentară se realizează în armonie cu natura, biodiversitatea și bunăstarea animalelor. 23 septembrie este, de asemenea, echinocțiul de toamnă, când durata zilei este egală cu cea a nopții, un simbol al echilibrului între agricultură și mediu care se potrivește în mod ideal producției ecologice. Mă bucur că, împreună cu Parlamentul European, Consiliul și actorii-cheie ai sectorului, avem posibilitatea de a lansa această zi europeană anuală a produselor ecologice, o ocazie excelentă de a sensibiliza publicul cu privire la producția ecologică și de a promova rolul-cheie jucat de aceasta în tranziția către sisteme alimentare durabile”, a transmis comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Obiectivul general al Planului de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice este stimularea puternică a producției și consumului de produse ecologice, pentru a contribui la realizarea obiectivelor de reducere a utilizării îngrășămintelor, pesticidelor și antimicrobienelor, cuprinse în strategia „De la fermă la consumator” și în strategia privind biodiversitatea. Sectorul ecologic are nevoie de instrumentele adecvate pentru a se dezvolta, așa cum se arată în planul de acțiune. Structurându-le în jurul a trei axe – stimularea consumului, sporirea producției și îmbunătățirea în continuare a sustenabilității sectorului – planul propune 23 de măsuri vizând asigurarea unei creșteri echilibrate a sectorului.

Pentru a stimula consumul, planul de acțiune include acțiuni precum informarea și comunicarea cu privire la producția ecologică, promovarea consumului de produse ecologice, precum și stimularea unei utilizări sporite a produselor ecologice în cantinele publice, prin intermediul achizițiilor publice. Pe lângă aceasta, în vederea creșterii producției ecologice, politica agricolă comună (PAC) va rămâne un instrument-cheie pentru sprijinirea tranziției către agricultura ecologică. Ea va fi completată, de exemplu, prin evenimente de informare și crearea de rețele pentru schimbul de bune practici și printr-o certificare a grupurilor de fermieri, mai degrabă decât a fiecărui fermier în parte. În fine, pentru a spori durabilitatea agriculturii ecologice, Comisia va dedica cel puțin 30 % din bugetul aferent cercetării și inovării în domeniul agriculturii, silviculturii și al zonelor rurale unor acțiuni cu tematică specifică sau relevantă pentru sectorul ecologic.

Producția ecologică aduce o serie de beneficii importante: câmpurile cultivate ecologic prezintă cu circa 30 % mai multă biodiversitate, animalele crescute ecologic se bucură de un grad mai mare de bunăstare și necesită mai puține antibiotice, fermierii ecologici au venituri mai mari și sunt mai rezilienți, iar consumatorii știu exact ce obțin, datorită siglei ecologice a UE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ROMÂNIA53 mins ago

Ministrul energiei, Virgil Popescu, a discutat cu omologul american despre cooperarea în domeniul energiei ”pentru a ne promova securitatea energetică și climatică”

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

România și Polonia, atenționate de Comisia Europeană că nu au transpus corect Directiva privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore

SĂNĂTATE2 hours ago

Eurobarometru: Românii consideră că cercetarea și inovarea aduc cele mai pozitive schimbări în medicină și asistența medicală 

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Infringement: România, vizată de Comisia Europeană pentru netranspunerea unor norme din domeniul telecomunicațiilor, esențiale pentru tranziția digitală

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

UE a stabilit ca data de 23 septembrie să fie Ziua europeană a produselor ecologice, promovând rolul-cheie jucat de acestea în tranziția către sisteme alimentare durabile

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire: Criza submarinelor arată că UE „nu mai poate conta” pe SUA pentru a-i garanta protecția strategică

U.E.3 hours ago

O regiune din Polonia renunță la titlul de ”zonă liberă de LGBTIQ” sub amenințarea pierderii fondurilor europene

Dragoș Pîslaru3 hours ago

Dragoș Pîslaru: Ce facem în PE este tot politică internă. Gândim lucrurile la Bruxelles pentru a îmbunătăți viața oamenilor din România

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

DOCUMENT 43 de europarlamentari, între care 6 români, cer Comisiei Europene să investigheze rolul Gazprom în creșterea prețurilor gazelor naturale în Europa

U.E.3 hours ago

Sondaj: Majoritatea cetățenilor cu drept de vot din Germania spun că s-au decis cu cine să voteze la scrutinul de duminică. Social-democrații se mențin pe primul loc

ONU18 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru22 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU22 hours ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU1 day ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL2 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI5 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending