Comisia Europeană subliniază necesitatea unor reforme strategice în educația din România care în prezent limitează potențialul de creștere economică și intensifică provocările de redresare în contextul pandemiei de coronavirus, în cadrul unei analize întreprinse pentru procesul de evaluare a semestrului european.
Executivul European atenționează că, pe fondul evoluțiilor demografice și al relevanței limitate a educației și a formării profesionale pe piața forței de muncă, neconcordanța persistentă între cererea și oferta de competențe și lipsa de personal calificat limitau potențialul de creștere economică al României chiar și înainte de pandemie.
Comisia a constatat că, în ciuda unor progrese realizate în ultimii ani, România înregistrează o pondere ridicată a persoanelor care au părăsit timpuriu școala (15,3 % în 2019) și a tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (14,7 %, în creștere ușoară față de 2018). De altfel, Comisia subliniază că nu există încă un mecanism integrat, la nivel național, care să abordeze problema părăsirii timpurii a școlii.
De asemenea, participarea redusă la educația și îngrijirea timpurie accentuează inegalitatea de șanse între elevi, mai cu seamă că nu se constată nicio îmbunătățire a rezultatelor școlare, în special în rândul copiilor din zonele rurale și din zonele defavorizate din punct de vedere economic.
În ceea ce privește studiile superioare, Comisia a relevat că participarea la învățământul superior este redusă și rămâne insuficient aliniată la nevoile pieței forței de muncă. Numărul absolvenților de facultăți din domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM) rămâne scăzut. În plus, procentul adulților care participă la activități de învățare, de 1,3 % în 2019, este unul dintre cele mai scăzute din Uniune.
Comisia mai arată că România are rezultate slabe în ceea ce privește numeroase componente ale Indicelui economiei și societății digitale, inclusiv serviciile publice digitale, competențele digitale ale populației în ansamblu și digitalizarea întreprinderilor. De altfel, competențele digitale de bază și competențele elementare de utilizare a programelor informatice sunt printre cele mai scăzute din Uniune.
Prin urmare, din cauza infrastructurii digitale inegale și a competențelor digitale insuficiente, trecerea la învățământul la distanță în contextul epidemiei de COVID-19 creează probleme pentru instituțiile de învățământ și formare, pentru cadrele didactice și pentru elevi, în special pentru elevii defavorizați și pentru romi.
Ținând seama de aceste lucruri, Comisia concluzionează că echitatea, caracterul incluziv și calitatea educației rămân provocări importante și subliniază necesitatea unor reforme strategice în acest domeniu.
