Connect with us

U.E.

Comisia Europeană: Țările UE profită de flexibilitatea sporită cheltuind eficient fondurile destinate politicii de coeziune

Published

on

©️ European Union / EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a publicat o primă evaluare provizorie a modului în care statele membre ale UE au făcut uz de pachetele din cadrul Iniţiativei pentru investiţii ca reacţie la coronavirus (CRII). De la adoptarea primei propuneri privind CRII, statele membre au mobilizat cu o viteză fără precedent sume imense din resursele alocate implementării politicii de coeziune pentru a combate criza cauzată de coronavirus, potrivit unui comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Până în prezent, 26 de ţări din UE şi Marea Britanie au făcut uz de mecanismele de flexibilitate prevăzute de CRII, iar 18 ţări şi-au adaptat în mod corespunzător programele de politică de coeziune.

În plus, datorită CRII şi modificării procedurilor interne ale Comisiei astfel încât să fie posibilă procesarea rapidă a tuturor cererilor, modificările aduse programului au putut fi introduse şi executate cu o viteză-record. Prin urmare, s-au consemnat 88 de modificări confirmate ale programului în legătură cu coronavirusul în 18 ţări, iar multe altele urmează să se efectueze în următoarele săptămâni.

”Rezultatele pe care le publicăm astăzi arată că pachetele din cadrul Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus reprezintă un ajutor necesar pentru statele noastre membre. Acestea au furnizat mijloacele legale pentru ca țările să își readapteze planurile de investiții și să mobilizeze rapid fonduri UE pentru domeniile cu nevoile cele mai acute, cum ar fi sectorul sănătății, precum și pentru sprijinirea ocupării forței de muncă și a IMM-urilor”, a transmis comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

Se preconizează publicarea unui raport de către Comisia Europeană privind Iniţiativa pentru Investiţii ca reacţie la coronavirus în octombrie 2020.

Amintim că la 13 martie, Comisia Europeană a propus un pachet denumit Inițiativa pentru investiții în răspunsul la coronavirus prin care a pus la dispoziția statelor membre fonduri de coeziune în valoare de 37 miliarde euro pentru a face față consecințelor crizei COVID-19.

În cadrul acestei noi inițiative, Comisia a propus direcționarea sumei de 37 de miliarde de euro în cadrul Politicii de coeziune pentru a lupta împotriva crizei. În acest scop, Comisia a propus să renunțe în acest an la obligația de a le solicita statelor membre rambursarea prefinanțărilor neutilizate din fondurile structurale.

Din total, aproximativ 8 miliarde de euro provin din prefinanțarea necheltuită în 2019 în cadrul fondurilor structurale. Noua măsură permite statelor membre ca, în loc să returneze fondurile neutilizate la bugetul UE, să le cheltuiască pentru a atenua impactul pandemiei. Alte 29 de miliarde de euro au fost sau urmează să fie plătite anticipat din alocările care ar fi trebuit plătite mai târziu în cursul acestui an.

Din aceste sume, România poate utiliza aproximativ 3,1 miliarde de euro pentru a lupta împotriva COVID-19, valoare ce nu include sumele eliberate de Banca Europeană de Investiții sau contribuțiile statului român prin ajutoare de stat.

Aceast act legislativ a intrat în vigoare la 1 aprilie 2020.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș: ”Cu aproximativ 2.500 de contracte semnate într-un singur an, România urcă pe locul 3 în topul european al numărului de contracte cu finanțare europeană semnate”

Published

on

© Ministerul Fondurilor Europene

Cu aproximativ 2.500 de contracte semnate într-un singur an, în valoare de circa 10 miliarde de euro, România urcă pe locul 3 în topul european al numărului de contracte cu finanțare europeană semnate, a precizat ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș într-un mesaj pe Facebook, citând o statistică a Comisiei Europene.

”O creștere spectaculoasă și o contractare așteptată de 109% față de bugetul alocat, care va aduce după sine inevitabil și creșterea gradului de absorbție. Cifrele arată că se poate și că <<revoluția fondurilor europene>> a început, România fiind deja angajată pe drumul ireversibil al dezvoltării cu fonduri europene”, a menționat Marcel Boloș.

Potrivit celor mai recente date furnizate de Comisia Europeană, României i-au fost alocate din fondurile structurale şi de investiţii europene în perioada 2014-2020 36.7 miliarde de euro, defalcate după cum urmează: Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) – 13.444.996.696, Fondul social european (FSE) – 5.439.187.838, Fondul de coeziune (FC) – 7.688.231.740, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) – 9.644.334.933, Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime (FEPAM) – 223.826.462, Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI) – 328.905. 184.

În ceea ce privește implementarea financiară a acestor fonduri europene, din suma planificată de 36.769.482.853 de euro, România a contractat 40.053.853.856.754 de euro și a cheltuit 40% din cuantumul total alocat pentru perioda 2014-2020, adică 14.674.413.246 de euro, poziționându-se astfel pe locul trei în clasamentul european, după Irlanda și Finlanda.

Referitor la sursa de finanțare, adică plățile efectuale la nivel european, din sumă cheltuită de peste 14.6 miliarde de euro menționată mai sus, 1.179.506.930 (4%) reprezintă pefinanțarea inițială, bugetarea anuală se ridică la suma de 1.112.289.403 (4%), în vreme ce plățile intermediare (parțiale) totalizează 12.217.759.153 (40%).

 

În următorul exercițiu financiar România va beneficia de o alocare de aproximativ 80 de miliarde de euro din planul financiar european de peste 1.8 trilioane de euro convenit de șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre, format dintr-un fond de redresare numit Next Generation EU în valoare de 750 de miliarde de euro și dintr-un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027, a cărui valoare se ridică la suma de 1.074 miliarde de euro.

Aceaste 80 de miliarde de euro alocate țării noaste sunt distribuite pe doi piloni:

I. Aproximativ 33 de miliarde de euro (prețuri curente) provin din fondul de redresare Next Generation EU, împărțite astfel: 30 de miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, 1.4 pentru programul React-EU, 650 de milioane de euro prin Fondul pentru Dezvoltare Rurală și 1 miliard prin Fondrul pentru tranziție justă.

II. 46,3 miliarde de euro alocate României prin Cadrul financiar Multianual 2021-2027, defalcate după cum urmează: 26,8 miliarde de euro pentru Politica de coeziune, care va contribui, între altele, la crerea de locuri de muncă, sporirea competitivității întreprinderilor, creșterea economică, îmbunătățirea infrastructurii de transport, 18,6 miliarde de euro pentru Politica Agricolă Comună (PAC), 160 milioane de euro pentru Politica pentru pescuit și 760 milioane de euro pentru Fondul pentru tranziție justă, instrument ce finanțează teritoriile care se confruntă cu provocări socio-economice majore aferente procesului de tranziție către o economie a Uniunii neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

Continue Reading

U.E.

Condiționalitatea privind statul de drept: Premierul polonez Mateusz Morawiecki i-a confirmat Angelei Merkel că va continua să blocheze bugetul multianual al UE dacă ”nu găsim o soluţie bună pentru UE în ansamblu”

Published

on

©www.premier.gov.pl

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, i-a confirmat vineri cancelarului german Angela Merkel, aflată la cârma Consiliului Uniunii Europene, că Varșovia este pregătită să blocheze bugetul multianual al UE ca urmare a mecanismului prin care fondurile europene sunt condiționate de respectarea statului de drept.

”Am reafirmat hotărârea noastră de a ne opune noului buget dacă nu găsim o soluţie care este bună pentru UE în ansamblu, nu doar pentru unele dintre membrele ei”, a scris Morawiecki pe pagina sa de Facebook, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

”I-am spus astăzi cancelarului (german) că Polonia doreşte mai multe eforturi pentru a se găsi cât mai repede posibil o soluţie care să garanteze dreptul tuturor statelor membre şi să respecte procedurile din tratate”, a adăugat şeful executivului polonez.

Această discuție cu cancelarul german Angela Merkel are loc în contextul în care, cu o zi în urmă, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, alături de omologul ungar, Viktor Orban, au anunțat că vor bloca în continuare bugetul multianual al Uniunii Europene în cazul în care mecanismul privind condiționarea accesării fondurilor europene de respectarea statului de drept este menținut și au opinat că introducerea unei astfel de condiționalități se poate face doar prin modificarea tratatelor UE în urma unei conferințe interguvernamentale.

Mecanismul prin care accesul la fondurile europene este condiționat de respectarea statului de drept are implicații directe asupra Varșoviei și Budapestei, capitalele singurelor state împotriva cărora a fost activa Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene ca urmare a deciziilor adoptate de cele două administrații ce au intrat în conflict cu princiiple democratice și statul de drept, piloni pe care s-a construit ”visul european” numit Uniunea Europeană.

”Obiectivul nostru este să prevenim un mecanism care nu va consolida, ci va submina statul de drept în interiorul UE prin degradarea lui la un instrument politic. Condiţionalitatea propusă eludează Tratatul UE, foloseşte definiţii vagi şi termeni ambigui, fără criterii clare asupra justificării sancţiunilor şi nu cuprinde garanţii procedurale concrete”, au explicat cei doi lideri în declarația comună emisă în urma unei întrevedere desfășurate la Budapesta.

Într-o intervenție în plenul reunit al Parlamentului European, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat Budapestei și Varșoviei invitația de a se adresa Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru a-și exprima îndoielile cu privire la acest mecanism de condiționare a fodurilor europene.

”Oricine are încă îndoieli are o cale clară. Ei se pot adresa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru a cere să se pronunţe asupra noii reglementări. Acesta este locul unde în general sunt soluţionate divergenţele de opinii cu privire la texte legislative, şi nu pe seama milioanelor de cetăţeni europeni care aşteaptă urgent ajutorul nostru”, a menționat Ursula von der Leyen.

În timpul unei reuniuni a reprezentanților permanenți ai statelor UE care a avut loc la mijlocul lunii noiembrie, Ungaria și Polonia au blocat prin veto bugetul multianual al Uniunii Europene și planul de relansare economică, ambele însumând 1,82 trilioane de euro, punând în practică amenințări exprimate și în trecut.

În încercarea de a atenționa Budapesta și Varșovia că acțiunile lor au consecințe, președinția germană a Consiliului Uniunii Europene, prin ministrul pentru Europa, Michael Roth, a precizat în cadrul unei videoconferințe cu omologii săi din UE că țările membre care resping mecanismul statului de drept trebuie să fie conștienți că cetățenii lor vor trebui să plătească un preț pentru această poziție.

Primarii Budapestei și Varșoviei, Rafał Trzaskowski, respectiv Gergely Karácsony,  au criticat în termeni duri această poziție a Poloniei și Ungariei, anifestându-și astfel revolta la adresa celor două guverne.

De altfel, cei doi primari, alături de omologii lor din Praga și Bratislava, au încheiat la 17 decembrie 2019 un ”pact al orașelor libere” pentru a face față populiștilor aflați la conducere în statele respective și pentru a relansa legăturile cu Uniunea Europeană, facilitând astfel accesul comunităților pe care le conduc la fondurile europene.

Amintim că președinția germană a Consiliului Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns la 5 noiembrie la un acord provizoriu cu privire la noul regim general de condiționare a fondurilor europene de respectarea valorilor europene fundamentale, precum libertatea, democrația, egalitatea și respectarea drepturilor omului și a celor ale minorităților.

Acest regim de condiționalitate face parte din pachetul de măsuri legate de Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 și de planul de relansare a economiei Europei.

Prin acesta, Uniunea Europeană se asigură că bugetul UE va fi protejat în momentul în care constată că încălcările principiilor statului de drept într-un anumit stat membru afectează sau prezintă un risc substanțial de a afecta buna gestiune financiară a bugetului UE sau protejarea intereselor financiare ale UE într-o manieră suficient de directă.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu: Trebuie să le garantăm cetățenilor europeni accesul egal la medicamente, altfel toate obiectivele din domeniul sănătății vor rămâne doar pe hârtie

Published

on

© European Parliament

Avem obligația să le garantăm cetățenilor accesul egal la medicamente, care trebuie să aibă un preț accesibil, a transmis europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) în cadrul unei intervenții în sensiunea plenară a Parlamentului European, reunit în format online în perioada 23-26 noiembrie.

”Medicamentele trebuie să aibă un preț accesibil tuturor, să nu lipsească din farmacii, să nu trebuiască să înlocuim medicamentele noi și mai eficiente cu cele vechi, din cauza prețurilor prohibitive sau să aflăm că pentru bolile rare nu există medicamente doar pentru că prin natura lor nu sunt profitabile pentru companiile farmaceutice”, a precizat acesta, salutând în același timp noua strategie farmaceutică a Comisiei Europene, demers care va da ”aplicabilitate celorlalte programe din sănătate, precum EU pentru Sănătate sau viitorul Plan european pentru combaterea cancerului”.

”Ambele sunt programe ambițioase, cu obiective salutare. Însă, dacă nu reușim să le asigurăm oamenilor un drept esențial cum este accesul la medicamentele de care au nevoie, atunci toate aceste obiective vor rămâne pe hârtie”, a atras atenția Marinescu.

Din punctul său de vedere, noua strategie farmaceutică trebuie să garanteze ”accesul egal la medicamente, preț accesibil al medicamentelor inovative, disponibilitatea acestora în toate statele membre, medicamente accesibile pentru bolile rare, transparența costurilor de dezvoltare a unui nou medicament, independența farmaceutică a UE prin relocarea producerii substanțelor de bază, chiar dacă costurile companiilor farmaceutice cu forța de muncă vor crește”.

”În abordarea noii strategii farmaceutice trebuie să încetăm să mai privim medicamentele ca bunuri comerciale și să le considerăm bunuri existențiale”, a conchis europarlamentarul român.

Comisia Europeană a prezentat la 25 noiembrie o Strategie farmaceutică pentru Europa vizând asigurarea disponibilității pentru pacienți a unor medicamente inovatoare și accesibile financiar, precum și sprijinirea competitivității, a capacității de inovare și a sustenabilității industriei farmaceutice din UE.

Strategia farmaceutică pentru Europa are patru obiective principale:

– Asigurarea disponibilității pentru pacienți a unor medicamente accesibile financiar și abordarea nevoilor medicale nesatisfăcute (de exemplu, în domeniul rezistenței la antimicrobiene, al cancerului, al bolilor rare);

– Sprijinirea competitivității, a inovării și a sustenabilității industriei farmaceutice din UE și crearea unor medicamente de înaltă calitate, sigure, eficace și mai ecologice;

– Îmbunătățirea mecanismelor de pregătire și răspuns la crize și abordarea securității aprovizionării;

– Asigurarea unei voci puternice a UE pe plan mondial, prin promovarea unui nivel înalt al standardelor în materie de calitate, eficacitate și siguranță.

Strategia prezintă acțiuni concrete pentru a asigura existența, disponibilitatea și accesibilitatea financiară a medicamentelor. Ea susține lanțuri de aprovizionare diversificate și sigure, asigurând o autonomie strategică deschisă a UE pe plan mondial, și promovează produse farmaceutice sustenabile din punct de vedere ecologic.

Strategia va asigura, de asemenea, faptul că politica farmaceutică a UE continuă să servească sănătății publice într-un mediu în continuă schimbare, caracterizat de transformări științifice și comerciale. Ea va susține inovațiile centrate pe pacienți și va permite adaptarea la schimbările digitale și tehnologice.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

ROMÂNIA9 hours ago

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș: ”Cu aproximativ 2.500 de contracte semnate într-un singur an, România urcă pe locul 3 în topul european al numărului de contracte cu finanțare europeană semnate”

EDITORIALE10 hours ago

Speranță și deznădejde

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Premierul Scoției Nicola Sturgeon declară că ”nu a fost niciodată atât de sigură” că va obține independența față de Marea Britanie: Poporul scoţian are dreptul de a-şi alege viitorul

ROMÂNIA13 hours ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA15 hours ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA16 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu a discutat la telefon cu directorul general al U.S. International Development Finance Corporation despre finanțarea unor proiecte strategice de interes major pentru România

U.E.17 hours ago

Condiționalitatea privind statul de drept: Premierul polonez Mateusz Morawiecki i-a confirmat Angelei Merkel că va continua să blocheze bugetul multianual al UE dacă ”nu găsim o soluţie bună pentru UE în ansamblu”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI18 hours ago

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu: Trebuie să le garantăm cetățenilor europeni accesul egal la medicamente, altfel toate obiectivele din domeniul sănătății vor rămâne doar pe hârtie

Corina Crețu19 hours ago

Planul Național de Redresare și Reziliență. Eurodeputatul Corina Crețu: Trebuie să fie unul realmente inovator. Acesta conține, de fapt, investiții la care România s-a angajat deja de foarte mult timp

INTERNAȚIONAL2 days ago

Nu ratați EuropeTalks 2020, cel mai mare eveniment de dialog pe teme europene de anul acesta. Înscrieți-vă până pe 30 noiembrie!

ROMÂNIA13 hours ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA15 hours ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE4 days ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș4 days ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.7 days ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu7 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA7 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă1 week ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

Advertisement
Advertisement

Trending