COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană transmite că decizia de a furniza muniție cu dispersie Ucrainei revine fiecărei țări UE, dar, ”în general”, sprijină ”trimiterea de muniţii” Kievului
Published
2 years agoon
By
Teodora Ion
Comisia Europeană a transmis luni că decizia de a furniza muniție cu dispersie Ucrainei revine fiecărei țări UE, dar, ”în general” sprijină ”trimiterea de muniții” Kievului, anunță EFE, citat de Agerpres.
”Avem cunoştinţă de anunţul (SUA) de a trimite muniţii cu dispersie Ucrainei. Oferirea de muniţii este o chestiune între state (din UE) şi Ucraina, dar ce pot spune este că, în general, sprijinim trimiterea de muniţii” Kievului, a declarat purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Nabila Massrali, după ce a fost întrebată dacă Bruxellesul sprijină decizia anunţată de Washington.
Aceasta a amintit de planul Uniunii Europene de a oferi Ucrainei un milion de obuze de calibrul 155 mm, atât din stocurile statelor membre, cât şi printr-un mecanism de achiziţii comune.
Preşedintele american, Joe Biden, a admis că a luat o ”decizie foarte dificilă” livrând muniţie cu fragmentaţie Ucrainei, justificând acest lucru prin faptul că Ucraina ”rămâne fără muniţie”.
Decizia Statelor Unite nu este primită cu brațele deschise de toți partenerii. Germania, prin vocea ministrului său de externe, Annalena Baerbock, a respins anticipat această hotărâre, argumentând că țara sa este una dintre cele 111 părți ale Convenţiei privind muniţia cu dispersie, din care SUA nu fac parte.
Convenţia privind muniţia cu dispersie, deschisă semnării în 2008 la Oslo, interzice folosirea, stocarea, producţia şi transferul de astfel de muniţie.
Cu toate acestea, președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, speră că SUA nu vor fi blocate în încercarea lor de a livra bombe cu dispersie armatei ucrainene, apărând în acelaşi timp opoziţia oficială a ţării sale faţă de aceste arme controversate.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

You may like
În preambulul summitului G7, Ucraina primește din partea Comisiei Europene o nouă tranșă de un miliard de euro, parte din contribuția UE la inițiativa G7
Germania va acorda Ucrainei un nou ajutor militar în valoare de 9 mld. de euro. O parte a finanțării va acoperi producția de arme cu rază lungă de acțiune
„O pace justă și durabilă trebuie să includă garanții de securitate adecvate pentru Ucraina”, afirmă aliații Kievului, care pledează pentru „o abordare 360° a securității euro-atlantice”
Iulian Chifu: Serghei Karaganov și esența gândirii ideologice ruse. Agresiunea ca mod de viață și Teoria războiului bun
ADR Nord-Est și ADR Nord-Vest, alături de cele 12 consilii județene din cele două regiuni, au semnat Acordul de Parteneriat „Alianța regională pentru reconstrucția Ucrainei”
UE adoptă noi tarife pentru produsele agricole și îngrășămintele din Rusia și Belarus: Aceasta este Europa unită în cea mai bună formă a sa
COMISIA EUROPEANA
Comisar european: Energia nucleară are un rol de jucat în construirea unui sistem energetic mai rezilient și mai curat
Published
14 hours agoon
June 13, 2025
Uniunea Europeană va avea nevoie de investiții de aproximativ 241 miliarde de euro până în 2050 pentru a extinde durata de viață a reactoarelor nucleare existente și pentru a construi noi reactoare de mari dimensiuni, potrivit celui de-al optulea Program Ilustrativ pentru Energie Nucleară (PINC), publicat de Comisia Europeană. Investiții suplimentare vor fi necesare pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR), reactoarelor modulare avansate (AMR), microreactoarelor și fuziunii nucleare pe termen lung.
Comisia subliniază că, pentru unele state membre, energia nucleară este o componentă esențială în strategiile de decarbonizare, competitivitate industrială și securitate energetică. Se estimează că, până în 2040, peste 90% din energia electrică produsă în Uniunea Europeană va proveni din surse decarbonizate – în principal energie regenerabilă, completată de energia nucleară.
Capacitatea instalată de energie nucleară în UE este preconizată să crească de la 98 GWe în 2025 la aproximativ 109 GWe în 2050.
„Pentru a realiza cu adevărat tranziția către energie curată, avem nevoie de toate soluțiile energetice cu emisii zero și scăzute de carbon. Energia nucleară are un rol de jucat în construirea unui sistem energetic mai rezilient și mai curat. Asigurarea condițiilor-cadru necesare va permite UE să își mențină leadershipul industrial în acest sector, păstrând în același timp cele mai înalte standarde de siguranță și o gestionare responsabilă a deșeurilor radioactive”, a declarat Dan Jørgensen, comisar european pentru Energie și Locuințe.
Comisia atrage atenția că păstrarea standardelor ridicate de siguranță nucleară, securitate și garanții, precum și gestionarea responsabilă a deșeurilor radioactive, rămân priorități esențiale. Sunt necesare progrese în dezvoltarea infrastructurii pentru depozitarea deșeurilor și combustibilului nuclear uzat, dar și în eficientizarea proceselor de dezafectare.
Programul PINC mai evidențiază nevoia de cooperare între autoritățile naționale de reglementare pentru accelerarea proceselor de licențiere, precum și colaborarea internațională cu parteneri de încredere pentru diversificarea surselor de combustibil nuclear.
Totodată, Comisia susține formarea profesională a forței de muncă, atragerea de talente noi și sprijinirea startup-urilor inovatoare din domeniul nuclear, în paralel cu promovarea și comercializarea noilor tehnologii de vârf – precum SMR-urile, AMR-urile și fuziunea nucleară.
Prin acest program, UE urmărește să consolideze poziția industriei nucleare europene într-un sector strategic, care să contribuie decisiv la atingerea obiectivelor climatice ale continentului.
COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană a demarat discuțiile cu părțile interesate în vederea elaborării unui pachet privind mobilitatea militară, fundamental pentru securitatea UE
Published
2 days agoon
June 12, 2025By
Teodora Ion
Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE au început discuțiile cu părțile interesate în vederea elaborării unui pachet privind mobilitatea militară pentru a îmbunătăți deplasarea trupelor, a echipamentelor și a mijloacelor militare în Uniunea Europeană și în afara acesteia.
Potrivit unui comunicat al executivului european, acest pachet va aborda blocajele existente în materie de infrastructură, obstacolele procedurale și lacunele de capacitate. Acesta face parte din eforturile mai ample de consolidare a pregătirii de apărare a UE, ca urmare a publicării Cărții albe comune pentru pregătirea europeană în domeniul apărării 2030.
”Mobilitatea militară este fundamentală pentru securitatea noastră. Este vorba despre capacitatea noastră de a trimite trupele acolo unde avem nevoie de ele, atunci când avem nevoie de ele. Acesta este motivul pentru care accelerăm discuțiile pentru a identifica toate obstacolele posibile pe care trebuie să le abordăm ca parte a unui pachet complet privind mobilitatea militară, la sfârșitul acestui an. O mai bună mobilitate militară în Europa va consolida cooperarea noastră cu NATO, asigurând în același timp că europenii sunt mai agili în a răspunde amenințărilor și crizelor și mai bine echipați pentru a proteja cetățenii de pe întregul continent”, a menționat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas.
Se așteaptă ca pachetul să prezinte obiective strategice, să armonizeze procedurile naționale și să consolideze reziliența infrastructurii.
Aceste măsuri vor eficientiza mișcările militare în Europa, integrând în același timp nevoile militare în politicile mai ample ale UE, cum ar fi transporturile, energia și impozitarea.
În acest scop, Comisia va propune o comunicare comună, un regulament și modificări ale legislației UE existente.
Consultarea se va desfășura între jumătatea lunii iunie și sfârșitul lunii august 2025.
Această inițiativă va implica o gamă largă de părți interesate, inclusiv statele membre, Agenția Europeană de Apărare, PESCO, NATO, asociațiile industriale din sectoarele apărării, transporturilor și energiei, administratorii infrastructurii de transport, sectoarele financiare, societatea civilă, organizațiile de cercetare și grupurile de reflecție.
Procesul de consultare include un sondaj la nivelul UE (deschis până la sfârșitul lunii iulie), prezentarea de documente de cercetare și de poziție, precum și reuniuni bilaterale, toate acestea având ca scop conturarea pachetului privind mobilitatea militară.
COMISIA EUROPEANA
UE consideră că nu are prerogativa de a decide interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, cerută de Macron, dar lasă libertatea statelor membre să ia o astfel de măsură la nivel național
Published
2 days agoon
June 12, 2025By
Andreea Radu
Comisia Europeană s-a opus miercuri interzicerii accesului minorilor cu vârste sub 15 ani la rețelele de socializare, idee sugerată de președintele francez Emmanuel Macron, dar a lăsat calea liberă statelor membre ale UE să ia o astfel de măsură la nivel național, relatează agenția EFE, potrivit Agerpres.
„Am luat act de anunțul președintelui francez Emmanuel Macron. Dar dorim să fim clari, am spus acest lucru de multe ori: o interdicție a rețelelor de socializare la nivel european nu poate fi decisă de Comisia Europeană, întrucât aceasta este o prerogativă a statelor noastre membre”, a precizat un purtător de cuvânt comunitar, Thomas Regnier.
Emmanuel Macron a declarat marți că va încerca să interzică accesul copiilor cu vârste sub 15 ani la rețelele de socializare, pe care le-a acuzat că promovează violența, după ce în Franța un elev a înjunghiat mortal o aistenta școlară de la Colegiul Françoise Dolto din Nogent.
Președintele francez a mai spus că va încerca să ajungă la un acord pentru o astfel de măsura între țările UE, care vinerea trecută au început discuțiile privind stabilirea unei vârste minime la nivel comunitar pentru accesul la rețelele de socializare, acces care de asemenea să fie supus controlului parental.
Această inițiativă, promovată de Franța, Spania și Grecia, propune în plus crearea unor mecanisme eficiente pentru verificarea vârstei utilizatorilor. Danemarca, Slovenia, Slovacia, Cipru și Italia s-au alăturat inițiativei, susținută între timp de asemenea de Croația și Olanda.
Macron a avertizat că, dacă nu va obține în câteva luni suficient sprijin european pentru ca această inițiativă să se materializeze, va negocia interzicerea la nivel național a accesului copiilor sub 15 ani la rețelele de socializare.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a reamintit că Regulamentul general privind protecția datelor permite țărilor UE să stabilească o vârstă din intervalul 13-16 ani ca vârstă minimă pentru deschiderea unui cont pe rețelele de socializare, prin urmare „statele membre pot folosi această opțiune”. Spania și Slovacia doresc să stabilească această vârstă minimă la 16 ani, în timp ce Franța, Danemarca și Grecia doresc ca ea să fie 15 ani.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Comisar european: Energia nucleară are un rol de jucat în construirea unui sistem energetic mai rezilient și mai curat

În preambulul summitului G7, Ucraina primește din partea Comisiei Europene o nouă tranșă de un miliard de euro, parte din contribuția UE la inițiativa G7

Burduja, la inaugurarea parcului fotovoltaic de la Albina, unul dintre cele mai mari din România: Adăugăm încă 60 MW pentru producția energetică verde, locală și accesibilă

Trump avertizează Iranul după ce Israel a atacat instalații nucleare iraniene: “Încheiați un acord înainte să nu mai rămână nimic”

Germania va acorda Ucrainei un nou ajutor militar în valoare de 9 mld. de euro. O parte a finanțării va acoperi producția de arme cu rază lungă de acțiune

UE, îngrijorată de situația din Orientul Mijlociu după atacurile israeliene asupra Iranului: Suntem gata să sprijinim orice eforturi diplomatice de dezescaladare

China pledează pentru o colaborare consolidată cu Banca Centrală Europeană

Cătălin Predoiu, la 35 de ani de la „Fenomenul Piața Universității”: Lupta pentru democrație și apartenență occidentală continuă

„O pace justă și durabilă trebuie să includă garanții de securitate adecvate pentru Ucraina”, afirmă aliații Kievului, care pledează pentru „o abordare 360° a securității euro-atlantice”

Fost șef al Comitetului Militar NATO, președintele ceh cere o “autonomie” europeană mai mare în NATO: Rolul SUA în securitatea Europei s-a modificat

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare

Marcel Boloș anunță că trei jaloane suspendate din PNRR au termen de soluționare luna noiembrie: Negociem cu Comisia Europeană pentru a crește la 5,7 miliarde de euro valoarea cererii de plată patru

Slovacia nu acceptă „să primească lecții” din partea Germaniei. Fico: Poziția suverană se bazează pe interesele naționale. Nimeni nu ne poate amenința

Aderarea României la OCDE este un proces ”extrem de important”, subliniază ministrul Daniel David: Educația este domeniul fundamental într-o societate

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania

Boloș: Renegocierea PNRR va fi finalizată până la finalul lunii mai. Cererile de plată vor fi restructurate pentru a asigura absorbția fondurilor până în 2026

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat
Trending
- EDITORIALE1 week ago
“Noi suntem Oceanul” – Ambasadorul Nicolas Warnery: Franța găzduiește Conferința ONU care ar putea lansa un pact global pentru salvarea Oceanelor
- BUSINESS1 week ago
eMAG anunță afaceri în creștere cu 12% și investiții record de peste 1,2 miliarde de lei pentru anul următor în tehnologie, logistică și antreprenoriat
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 week ago
Miniștrii OCDE ai finanțelor, economiei, afacerilor externe și comerțului au stabilit direcțiile către o prosperitate durabilă și încluzivă în 2025
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 week ago
Hurezeanu, la reuniunea OCDE de la Paris: România își aliniază investițiile și finanțările cu obiectivele de sustenabilitate
- ROMÂNIA1 week ago
Șase organizații îi solicită lui Nicușor Dan numirea unui consilier prezidențial dedicat transformării digitale și crearea unui Consiliu Prezidențial pentru Transformare Digitală