Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană trimite România în faţa Curţii de Justiţie pentru că nu a recuperat de la fraţii Micula ajutoare ilegale de până la 92 de milioane euro

Published

on

Comisia Europeană (CE) a anunţat, vineri, că a decis să trimită România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru nerespectarea obligaţiei de a recupera în integralitate, de la oamenii de afaceri Viorel şi loan Micula şi de la grupul lor de firme, ajutoare de stat ilegale în valoare de până la 92 de milioane euro, în conformitate cu decizia CE din 2015.

Printr-o hotărâre arbitrala pronunţată în decembrie 2013 (Micula/România) s-a constatat că, prin retragerea, în 2005, a unei scheme de încurajare a investiţiilor, cu patru ani înainte de expirarea sa prevăzută pentru 2009, România a încălcat un tratat bilateral de investiţii încheiat între România şi Suedia. România a anulat schema de ajutoare ca parte a procesului de aderare la UE în vederea respectării normelor UE privind ajutoarele de stat în legislaţia sa naţională”, se arată în comunicat.

Instanţa de arbitraj a obligat România să îi despăgubească pe reclamanţi, Viorel şi loan Micula, doi investitori cu cetăţenie suedeză, pentru că aceştia nu au beneficiat în întregime de schemă.

Cu toate acestea, în urma unei investigaţii amănunţite, la 30 martie 2015, CE a adoptat o decizie în care concluziona că suma plătită de România drept despăgubiri celor doi investitori şi societăţilor acestora încalcă normele UE privind ajutoarele de stat şi prin care obliga România să recupereze despăgubirile de la beneficiari.

„În special, Comisia a constatat că, prin faptul că a plătit despăgubiri reclamanţilor, România le-ar acorda avantaje echivalente cu cele furnizate prin schema de ajutoare incompatibilă. Normele UE privind ajutoarele de stat impun, ca o chestiune de principiu, recuperarea ajutoarelor de stat ilegale, în scopul de a se elimina denaturarea concurenţei create de ajutor”, se arată în comunicat.

Termenul pentru punerea în aplicare de către România a deciziei Comisiei a fost 31 iulie 2015, în conformitate cu procedurile standard, şi anume patru luni de la notificarea oficială a deciziei Comisiei. Până la recuperarea integrală a ajutorului ilegal, beneficiarii în cauză continuă să profite de un avantaj competitiv ilegal, motiv pentru care recuperarea trebuie să aibă loc cât mai curând posibil.

„România a recuperat deja de la beneficiari o parte din ajutoarele ilegale. Cu toate acestea, după mai mult de trei ani de la decizia Comisiei, aproape jumătate din valoarea iniţială a ajutorului nu a fost încă recuperată şi deocamdată nu există nicio perspectivă de rambursare integrală imediată a ajutorului restant”, se arată în comunicat.

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Tibor Navracsics: Uniunea Europeană trebuie să afirme clar că se bazează pe valori precum democrația, statul de drept și respectarea libertăților fundamentale

Published

on

Uniunea Europeană trebuie să afirme clar că se bazează pe valori precum democrația, statul de drept și respectarea libertăților fundamentale, iar pentru promovarea acestora este nevoie în continuare de experți și de studierea Uniunii Europene, a declarat comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport Tibor Navracsics, în cadrul conferinței ”30 de ani de activități în programul Jean Monnet: De ce se studiază astăzi Uniunea Europeană?”, desfășurată marți de Comisia Europeană la Biblioteca Solvay din Bruxelles, informează Agerpres. 

În anul 1989, Comisia Europenă a lansat programul Jean Monnet, menit să stimuleze și să sprijine cercetarea academică în domeniul studiilor de integrare europeană. Jean Monnet a fost primul președinte al Înaltei Autorități a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO) și unul dintre fondatorii Comunității Europene, ce avea să evolueze ulterior în Uniunea Europeană.

În primă instanță, programul s-a adresat doar reprezentanților mediului academic din țările membre, dar la scurt timp i-a inclus și pe cei din statele candidate.

În prezent, Acțiunile Jean Monnet reprezintă o rețea globală, ce conectează cercetători, factori de decizie și studenți din întreaga lume.

În ultimii ani, în cadrul Acțiunilor Jean Monnet aproape 5.00 de proiecte au contribuit la studiile din domeniul integrării europene care stimulează excelența și cercetarea privind încurajarea dialogului și a dezbaterii despre Europa, fiind implicați amproximativ 9.000 de profesori de la peste 1.000 de universități.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Premieră pentru UE: Capacitatea de inovare a Europei o depășește pe cea a Statelor Unite; România și Bulgaria rămân pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în privința inovării

Published

on

©️ European Commission

România şi Bulgaria s-au clasat pe ultimele locuri în Tabloul de bord european privind inovarea din 2019, în timp ce, în premieră absolută, capacitatea de inovare a Europei o depășește pe cea a Statelor Unite, a anunţat luni Comisia Europeană.

Din 2011 până în prezent, performanţele în materie de inovare ale UE au crescut, în medie, cu 8,8%, 25 de ţări ale UE sporindu-şi performanţele în acest domeniu. Cele mai bune performanţe s-au înregistrat în Lituania, Grecia, Letonia, Malta, Marea Britanie, Estonia şi Olanda, în timp ce România şi Slovenia au înregistrat cele mai puternice scăderi ale performanţelor în acest domeniu.

Pe baza punctajelor obţinute, ţările UE se încadrează în patru grupe de performanţă: lideri în materie de inovare, inovatori puternici, inovatori moderaţi şi inovatori modeşti. Suedia este liderul în materie de inovare la nivelul UE în 2019, fiind urmată de Finlanda, Danemarca şi Olanda. Marea Britanie şi Luxemburg şi-au pierdut statutul de “lideri în materie de inovare”, alăturându-se altor ţări din categoria “inovatorilor puternici”, în timp ce Estonia face parte, pentru prima data, din grupul “inovatorilor puternici”. Singurele state membre UE incluse în categoria “inovatori modeşti” sunt România şi Bulgaria.

Premieră absolută: capacitatea de inovare a Europei o depășește pe cea a SUA

Tabloul de bord european privind inovarea şi Tabloul de bord regional privind inovarea pentru anul 2019, publicate luni de Comisie, arată că performanţele UE în materie de inovare s-au îmbunătăţit în mod constant timp de patru ani la rând. În premieră absolută, capacitatea de inovare a Europei o depăşeşte pe cea a Statelor Unite ale Americii. Cu toate acestea, UE continua să piardă teren în faţa Japoniei şi a Coreei de Sud, iar China vine rapid din urmă. Datele completează, în cadrul semestrului european, recomandările specifice fiecărei ţări publicate recent de Comisie, în care este evidenţiat rolul cercetării şi al inovării şi sunt cuprinse recomandări pentru îmbunătăţirea creşterii productivităţii şi a competitivităţii.

“Tablourile de bord privind inovarea realizate de Comisie ajută statele membre, regiunile şi UE în ansamblul său să identifice domeniile în care sunt necesare reforme ale politicilor pentru a impulsiona poziţia de lider a Europei în materie de inovare”, a afirmat Elzbieta Bienkowska, comisarul pentru piaţa internă, industrie, antreprenoriat şi IMM-uri.

La rândul său, Carlos Moedas, comisarul pentru cercetare, ştiinţă şi inovare, a adăugat: “Inovarea aduce locuri de muncă şi creştere economică. Constat cu satisfacţie că se fac progrese, în general, în întreaga UE. Cu toate acestea, pentru a rămâne în prim plan în cursa mondială, atât UE, cât şi statele sale membre trebuie să continue să investească şi să dezvolte politicile adecvate astfel încât inovarea să prospere”.

“Fondurile politicii de coeziune a UE sunt un motor principal al inovării şi al dezvoltării durabile. Startup-urile şi întreprinderile mici contribuie la crearea de noi modele de afaceri în sectorul digital sau în cel ecologic. Însă centrele de inovare pot să se dezvolte şi în ţări cu economii mai puţin puternice, iar aceste constatări ne ajută să sprijinim procesul de inovare în ecosistemele regionale, inclusiv în regiunile mai puţin dezvoltate”, a declarat comisarul pentru politica regională, Corina Creţu.

În anumite domenii specifice de inovare, ţările din UE cu cele mai bune rezultate sunt: Danemarca – resurse umane şi mediul propice inovării; Luxemburg – sisteme de cercetare atractive; Franţa – finanţare şi sprijin; Germania – investiţii ale întreprinderilor; Portugalia – IMM-uri inovatoare; Austria – crearea de legături; Malta – capital intelectual; Irlanda – impactul asupra ocupării forţei de muncă şi asupra vânzărilor.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker, vizită în Germania: „Unitatea germană și unitatea europeană sunt două fețe ale aceleiași monede”

Published

on

© Mina Andreeva/ Twitter

Președintele Comisiei Europene a fost prezent astăzi, 17 iunie, în orașul Erfurt din Germania, unde s-a adresat plenului Landtag din Thuringia. În timpul discursului său, oficialul european a menționat că: „Unitatea germană și unitatea europeană sunt două fețe ale aceleiași monede.”

Jean-Claude Juncker a subliniat totodată că “În noiembrie 1989, germanii au făcut istorie – pașnic, cu convingere și cu curaj. Astăzi, Germania a fost unită mai mult timp decât a fost dezbinată.”

Potrivit agendei, în decursul zilei de astăzi, președintele Comisiei Europene va efectua înca o vizită în Germania, în orașul Rasdorf, unde va primi premiul „Point-Alpha”, acordat de Point Alpha Stiftung și va ține un discurs cu această ocazie.



Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending