Connect with us

U.E.

Comisia Europeană: UE nu poate ajuta Muntenegru să ramburseze creditul luat de la China pentru construcția unei autostrăzi, dar poate oferi finanțare în ”condiții foarte atractive”

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Uniunea Europeană nu poate sprijini financiar Muntenegru să își ramburseze datoriile către China, dar poate ajuta această țară candidată la aderare să finalizeze construcția unei autostrăzi care a început cu un credit oferit de Beijing, a anunțat luni Comisia Europeană, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

China a acordat Muntenegrului în 2014 un împrumut de un miliard de euro pentru a demara construcția primului tronson din autostrada care va face legătura între portul Bar și țara vecină Serbia.

În contextul dificultăților de rambursare, vicepremierul muntenegrean Dritan Abazovic a apreciat în luna martie că Uniunea Europeană ar trebui să ajute țara să își refinanțeze creditul luat de la China, împrumut contractat de precedentul precedentul Guvern de la Podgorica, în ideea de a proteja o ţară candidată la aderarea la UE, pentru a nu deveni dependentă de China.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a fost întrebat despre solicitarea venită din partea Muntenegrului.

Acesta a declarat că fiecare ţară este liberă să adopte propriile decizii de investiţii, dar a adăugat că ”UE nu rambursează împrumuturi contractate de la terţe părţi”.

Prin urmare, Muntenegru va va trebui să găsească singur o soluţie pentru a gestiona împrumutul acordat de China, care a fost cheltuit pentru a construi un tronson de 44 de kilometri din viitoarea autostradă cu o lungime de 165 de kilometri, a apreciat purtătorul de cuvânt al Executivului comunitar, care a adăugat însă că UE este dispusă să ajute Muntenegru să finanţeze construcţia celorlalte tronsoane din această autostradă, prin planul său de investiţii în valoare de nouă miliarde de euro destinat Balcanilor de Vest.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a explicat că UE oferă ”un mix de granturi, garanţii şi împrumuturi preferenţiale de la o serie de instituţii financiare internaţionale precum Banca Europeană de Investiţii şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare”, finanțare care poate fi accesată ”condiţii foarte atractive”.

Muntenegru, ţară cu o populaţie de 622.000 de locuitori, avea anul trecut o datorie externă în valoare de 4,33 miliarde euro, sau 103% din Produsul Intern Brut, iar capacitatea sa de rambursare a datoriilor a fost afectată de pandemia de COVID-19, care i-a lovit principala sa sursă de venit, turismul.

Autostrada care va face legătura dintre portul Bar de la Marea Adriatică de ţara vecină Serbia este în prezent în mijlocul unei dezbateri cu privire la influenţa Chinei în Europa, atât în rândul ţărilor membre UE cât şi în rândul ţărilor care aspiră să adere la blocul comunitar, precum Muntenegru, Serbia, Macedonia de Nord şi Albania.

Uniunea Europeană, secondată de Statele Unite, este îngrijorată de influența chineză.

Acesta este motivul pentru care Washingtonul și-au manifestat la sfârșitul lunii martie, într-o convorbire telefonică între președintele american Joe Biden și premierul britanic Boris Johnson, dorința de a lansa o inițiativă similară cu cea lansată de Beijing în cadrul ”noului drum al mătăsii”, dar care să reprezinte varianța statelor democratice, pentru a veni în sprijinul celor ”care au nevoie de ajutor”.

Lansarea acestei idei venea să dubleze mesajul transmis de Biden în cadrul unei videoconferințe cu liderii UE, cărora le-a subliniat nevoie unei strânse cooperări între UE și SUA pentru ca ”democrațiile și nu autocrațiile să stabilească regulile”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

Published

on

© Kancelaria Premiera/ Flickr

Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a acuzat Uniunea Europeană că are un comportament imperialist față de statele mai mici din blocul european, în contextul în care Varșovia a fost acuzată în repetate rânduri de către Bruxelles că încalcă statul de drept, informează Agerpres.

”Practica politică a arătat că poziţiile Germaniei şi Franţei contează mai mult decât toate celelalte”, a scris Morawiecki într-un articol de opinie publicat pe site-ul Welt, citat de Reuters, pledând pentru o abordare care să se bazeze într-un grad mai ridicat pe consens.

”Avem deci de a face cu o democraţie formală şi o oligarhie de facto în care cei mai puternici deţin puterea”, a spus oficialul polonez, adăugând că imperialismul UE trebuie combătut la fel ca imperialismul rusesc, în condițiile în care acesta din urmă este răspunzător pentru revenirea războiului pe continentul european, împotriva unui stat suveran și independent, conflict soldat cu moartea a mii de persoane, printre care și copii.

Morawiecki a adus în discuție, de asemenea, nevoie de ”reformă profundă care să readucă binele general și egalitatea printre principiile fundamentale ale Uniunii”.

Bruxelles-ul critică de mai mult timp recentele reforme ale sistemului judiciar din Polonia, care, în opinia sa, nu garantează imparţialitatea şi independenţa sistemului juridic polonez şi, prin urmare, încalcă legislaţia UE.

Într-o recentă recidivă a răzvrătirii, Varșovia a amenințat Uniunea Europeană că îşi va exercita dreptul de veto pentru a bloca iniţiative europene dacă nu va primi banii din Planul Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 35,4 miliarde de euro.

Acesta a fost aprobat deja de Comisia Europeană la începutul lunii iunie, dar nu a parcurs și celelalte etape ale procesului de aprobare, astfel încât primele tranșe din fondurile Mecanismului de Redresare și Reziliență să intre în vistieria Poloniei. 

Continue Reading

U.E.

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

Published

on

© European Union, 2022

Grecia va ieși, în data de 20 august, din așa-numitul cadru de supraveghere extinsă impuse de Uniunea Europeană, a anunțat miercuri ministrul de Finanțe de la Atena, o măsură care va da o mai mare libertate în elaborarea politicii economice, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”După 12 ani, un capitol dificil pentru ţara noastră se va încheia. Grecia revine la o normalitate europeană şi nu va mai fi o excepţie în zona euro”, a declarat ministrul grec al Finanţelor, Christos Staikouras.

Potrivit acestuia, faptul că autorităţile de la Atena şi-au îndeplinit cea mai mare parte a angajamentelor şi promisiunilor asumate faţă de Bruxelles a fost confirmat într-o scrisoare trimisă de vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, şi comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni.

Conform aceluiași oficial de la Atena, ieșirea Greciei de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene va permite acestei țări un spațiu mai mare în implementarea politicii economice și va duce țara mai aproape de obiectivul să de a recâștiga ratingul ”recomandat pentru investiții”.

La începutul lunii aprilie, statul elen a reușit să ramburseze ultima tranșă din împrumuturile acordate de Fondul Monetar Internațional, cu doi ani mai devreme decât era programat.

Între 2010 şi 2015, Grecia a avut nevoie de trei pachete internaţionale de asistenţă de la Uniunea Europeană şi FMI, cu o valoare totală de peste 260 de miliarde de euro.

Începând cu 2018, când s-au finalizat programele de asistenţă, Grecia şi-a asigurat necesităţile de finanţare exclusiv de pe piaţă. Tot în același ani, evoluţiile şi politicile economice ale Greciei au fost monitorizate de Comisia Europeană, în regim de supraveghere extinsă.

Continue Reading

U.E.

UE alocă 246 milioane de euro pentru furnizarea de servicii esențiale refugiaților palestinieni

Published

on

© UNICEF, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană și-a confirmat astăzi rolul de partener de lungă durată, previzibil și de încredere al Agenției Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA) și drept unul dintre cei mai mari donatori ai acesteia, adoptând o contribuție multianuală în valoare de 261 de milioane de euro, care va permite asigurarea unor resurse financiare previzibile pentru agenție în vederea furnizării de servicii esențiale refugiaților palestinieni.

În conformitate cu Declarația comună UE-UNRWA 2021-2024, aceasta include finanțarea pe trei ani a UE pentru UNRWA, în valoare totală de 246 de milioane EUR, la care se adaugă o sumă suplimentară de 15 milioane EUR din Fondul pentru Alimente și Reziliență pentru a aborda insecuritatea alimentară și a atenua impactul războiului din Ucraina.

Din 1971, parteneriatul strategic dintre Uniunea Europeană și UNRWA se bazează pe obiectivul comun de a sprijini dezvoltarea umană, nevoile umanitare și de protecție ale refugiaților palestinieni și de a promova stabilitatea în Orientul Mijlociu.

La 17 noiembrie 2021, comisarul general al UNRWA, Philippe Lazzarini, ÎR/VP Joswp Borrell și comisarul Oliver Várhelyi au semnat “Declarația comună UE-UNRWA privind sprijinul UE pentru UNRWA (2021-2024)”, care marchează cea de-a 50-a aniversare a parteneriatului UE-UNRWA. În declarația comună, Uniunea Europeană se angajează să continue să sprijine UNRWA din punct de vedere politic și să asigure resurse financiare previzibile și multianuale. UNRWA se confruntă cu provocări semnificative în îndeplinirea mandatului său din cauza deficitelor financiare recurente.

Există o nevoie urgentă ca UNRWA să se reformeze și să identifice modalități inovatoare de a menține furnizarea de servicii pentru refugiați. UE sprijină UNRWA în continuarea acestor eforturi de reformă internă pentru a asigura o bază financiară solidă și sustenabilă, care include concentrarea asupra serviciilor de bază pentru cei mai vulnerabili.

În plus, UE continuă să facă tot posibilul pentru a ajunge la donatorii existenți și potențiali pentru a plasa agenția pe un model fiscal sustenabil și pentru a asigura o repartizare mai echitabilă a contribuțiilor.

 

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și UE solicită Rusiei să restituie imediat autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie

U.E.11 hours ago

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

ROMÂNIA11 hours ago

Dezvoltare durabilă: Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului de împrumut de 600 milioane de euro dintre România și BIRD

ROMÂNIA12 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

U.E.13 hours ago

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

ROMÂNIA14 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Nu există date care să justifice niciun fel de îngrijorare cu privire la centrala nucleară de la Zaporojie

ROMÂNIA14 hours ago

Marcel Boloș: În ultimele trei luni am lansat măsuri de 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea mediului de afaceri

ROMÂNIA15 hours ago

Președintele Adunării Naționale a Coreei de Sud a discutat cu Marcel Ciolacu despre exportul de reactoare nucleare şi despre cooperare în domeniul sănătății

FONDURI EUROPENE16 hours ago

MIPE va lansa până la sfârșitul anului 2023 toate apelurile majore de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027: Avem o șansă istorică pe care nu putem să o ratăm

SUA16 hours ago

SUA vor oferi 89 milioane de dolari Ucrainei pentru eforturile de îndepărtare a rămășițelor explozive rusești

ROMÂNIA12 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL7 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending