Connect with us

U.E.

Jean-Claude Juncker, despre măsurile de protecție comercială ale UE împotriva practicilor neloiale practicate în special de China: Suntem adepții comerțului deschis, dar nu ne putem permite să fim naivi și să nu ne protejăm. Nu toți partenerii noștri comerciali sunt dispuși să respecte aceleași reguli

Published

on

@Jarosław Bialik/Pixabay License

Potrivit unui raport publicat astăzi, UE protejează 320 000 de locuri de muncă directe din întreaga Europă de concurența străină neloială prin intermediul măsurilor sale de protecție comercială. În acest sens, Comisia Juncker a consolidat setul de instrumente de apărare comercială ale Europei prin două reforme majore. Două treimi din cele 135 de măsuri în vigoare se referă la importuri din China, informează un comunicat al Comisiei.

„Suntem adepții comerțului deschis, dar nu ne putem permite să fim naivi. Nu toți partenerii noștri comerciali sunt dispuși să respecte aceleași reguli ca noi, însă nu trebuie să permitem să se profite de această situație; avem datoria să protejăm Uniunea Europeană, întreprinderile sale și lucrătorii săi împotriva practicilor comerciale neloiale. Activitatea intensă pe care am desfășurat-o în acest domeniu în ultimii ani a dat roade: în acest moment dispunem de instrumente mai adecvate pentru economia globală și vom continua să depunem eforturi pentru a ne asigura că întreprinderile și lucrătorii noștri sunt protejați de orice practici neloiale”, a declarat Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în legătură cu acest subiect.

În 2018, UE a finalizat cea mai amplă revizuire a legislației sale antidumping și antisubvenție de după 1994. Reforma a fost făcută pentru a reacționa mai eficient la practicile comerciale neloiale care aduc prejudicii producătorilor din UE. Modificările au făcut ca anchetele să fie mai rapide și mai transparente, cu un accent mai puternic pe sprijinirea întreprinderilor mai mici. 

Tot în acest context, UE și-a continuat activitatea intensă și a finalizat un număr mare de anchete care au dus la instituirea unor noi măsuri de protecție, în special în sectorul oțelului (pentru a se evita reorientarea fluxurilor comerciale mondiale către UE, care risca să aducă prejudicii producătorilor de oțel din UE, în urma instituirii de către SUA a unor măsuri privind oțelul și aluminiul).

De asemenea, în 2018, Uniunea Europeană a impus trei măsuri de salvgardare, pentru întâia dată după 2002 (în cadrul a trei anchete, una în sectorul siderurgic și două anchete bilaterale privind orezul cu Cambodgia și Myanmar).

Potrivit raportului de astăzi, de la începutul mandatului Comisiei Juncker, în noiembrie 2014, până în decembrie 2018, Comisia a impus 95 de măsuri de apărare comercială. La sfârșitul anului 2018, UE instituise 93 de măsuri antidumping definitive și 12 măsuri antisubvenții. Aproape 44 % dintre acestea sunt măsuri aplicabile produselor siderurgice importate. Dintre toate măsurile în vigoare, peste două treimi (68 %) se referă la produse importate din China.

Măsurile de apărare comercială ale UE oferă un sprijin binevenit întreprinderilor europene. În unele cazuri, taxele impuse au condus la o scădere a importurilor la prețuri neloiale de până la 99 %. În același timp, taxele sunt fixate la un nivel suficient pentru a restabili condițiile concurențiale pe piața UE fără a împovăra excesiv consumatorii și industriile care se bazează pe importuri.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

SUA

Politico Europe: OMC a dat undă verde Statelor Unite să impună tarife de 11 miliarde de dolari Uniunii Europene pe fondul subvențiilor acordate gigantului Airbus

Published

on

© EC - Audiovisual Service

Statele Unite au primit undă verde să impună tarife Uniunii Europene prin câștigarea, la Organizația Mondială a Comerțului, a unei dispute pe fondul subvențiilor acordate de UE gigantului aeuronatic Airbus.

Decizia, asupra căreia nici reprezentanții companiei Airbus și nici Comisia Europeană nu au dorit să comenteze rezultatul, a fost confirmată de patru oficiali europeni, transmite Politico Europe.

Potrivit acestora, Statele Unite au câștigat dreptul de a aplica Uniunii Europene tarife punitive de miliarde de euro, în condițiile în care subvențiile acordate au afectat negativ poziția economică a SUA, daune pe care Washington-ul le evaluează la 11 miliarde de dolari.

Hotărârea pune capăt unei dispute de zeci de ani cu privire la faptul că țările UE subvenționează ilegal avioanele Airbus prin acordarea de împrumuturi cunoscute sub numele de ”ajutor de lansare”.

Decizia OMC nu este nici publică, nici autorizată pentru publicare. Nu comentăm zvonurile cu privire la un raport care nu este public“, a declarat un purtător de cuvânt al Airbus. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a spus că a fost ”comunicat Statelor Unite că Uniunea Europeană este pregătită să lucreze la o soluție echitabilă și echilibrată pentru industriile aeronautice respective“.

Statele Unite au depus pentru prima dată o plângere la Geneva împotriva UE în 2006. Washingtonul a estimat că valoarea daunelor rezultate din subvențiile UE care sunt încă în vigoare se ridică la 11 miliarde de dolari.

O plângere paralelă a UE, care pretinde subvenții ilegale ale SUA pentru Boeing, are o întârziere de aproximativ 6 luni.

UE se așteaptă ca rezultatul acestui caz să ofere blocului european dreptul de a răspunde cu propriile tarife anul viitor și speră să încheie un acord cu Washington pentru ridicarea sancțiunilor.

Pe de altă parte, decizia OMC vine la scurt timp după prima întrevedere între președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo, în care ambele părți au agreat necesitatea relansării relației transatlantice.

Totodată, hotărârea va complica și misiunea lui Phil Hogan, irlandezul desemnat de von der Leyen să fie viitorul comisar european pentru comerțAcesta va avea de gestionat și viziunile diferite ale Uniunii Europene și Statelor Unite asupra rolului pe care Organizația Mondială a Comerțului o are în ecuația multilateralismului global.

De altfel, în scrisoarea de misiune transmisă lui Phil Hogan, președintele ales al Comisiei Europene îi cere acestuia să întărească setul de instrumente în materie de comerț de care Uniunea dispune, inclusiv consolidarea legislației care permite utilizarea sancțiunilor în raport cu actorii internaționali care adoptă măsuri ilegale.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ungaria lui Viktor Orban revine în atenția Bruxelles-ului: Consiliul UE vor organiza luni, pentru prima dată, o audiere privind situația statului de drept din Ungaria după activarea articolului 7

Published

on

© EPP/ Flickr

Miniștrii afacerilor europene din țările membre ale Uniunii Europene vor avea luni prima lor discuție privind statul de drept din Ungaria de la activarea prevederilor cuprinse la articolul 7 din Tratatul UE, procedură declanșată de Parlamentul European anul trecut. 

”În cadrul procedurii prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din TUE vizând Ungaria, Consiliul va desfășura o audiere”, informează un comunicat al Consiliului Uniunii Europene remis CaleaEuropeană.ro.

Conform EU Observer, președinția finlandeză a Consiliului va prezenta la audiere raportul Parlamentului European cu privire la Ungaria. De altfel, consolidarea valorilor comune și a statului de drept este una dintre prioritățile majore ale Finlandei, în mandatul său semestrial la cârma Consiliului, guvernul de la Helsinki promițând că va insista și asupra discuțiilor privind condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept.

Anul trecut, la 20 septembrie, Parlamentul European a transmis Consiliului UE o propunere prin care solicită țărilor membre să stabilească existența unui risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a statului de drept. Eurodeputații au votat la 12 septembrie 2018, cu o largă majoritate de 448 de voturi pentru, activarea articolului 7 din cadrul Tratatului de la Lisabona în cazul Ungariei pentru că a încălcat valorile UE.

Guvernul premierului Viktor Orban, care are o relație dificilă cu actuala Comisie Europeană și cu conducerea familiei politice a PPE din care partidul său a fost suspendat, revine astfel în atenția Uniunii Europene. Orban a fost unul dintre liderii care au blocat ascensiunea lui Frans Timmermans, un opozant al tentațiilor iliberale de la Budapesta și Varșovia, la poziția de președinte al Comisiei Europene pentru mandatul 2019-2024. În ce o privește pe șefa aleasă a executivului european, Ursula von der Leyen s-a declarat un susținător puternic al statului de drept și al monitorizării derapajelor în toate statele membre.

Definit în mass-media drept ”opțiunea nucleară, articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene a fost declanșat până în prezent de două ori, de către Comisia Europeană în cazul Poloniei și de către Parlamentul European în privința Ungariei. 

De altfel, Consiliul UE informează că ”la rubrica „Diverse”, Comisia va informa miniștrii cu privire la situația actuală a statului de drept în Polonia”.

Potrivit prevederilor cuprinse la aliniatul unu al articolului 7, acesta poate fi activat de Comisia Europeană, de Parlamentul European sau de o treime din statele membre în cazul în care constată ”existența unui risc clar de încălcare gravă a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru”.

Înainte de a proceda la această constatare, Consiliul audiază statul membru în cauză și îi poate adresa recomandări, hotărând după aceeași procedură.

Ulterior, Consiliul European, hotărând în unanimitate la propunerea unei treimi din statele membre sau a Comisiei Europene și cu aprobarea Parlamentului European, poate să constate existența unei încălcări grave și persistente a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru, după ce a invitat acel stat membru să-și prezinte observațiile.

În cazul în care Consiliul European face constatarea menționată, Consiliul Uniunii Europene, hotărând cu majoritate calificată, poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauză în urma aplicării tratatelor, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru.

 

Continue Reading

U.E.

Franța: Tatăl lui Marine Le Pen și fondatorul Frontului Național a fost inculpat pentru angajări fictive la Parlamentul European

Published

on

Fostul lider al extremei drepte franceze Jean-Marie Le Pen a fost inculpat vineri pentru “deturnare de fonduri publice” şi “complicitate” la acest delict în dosarul angajărilor fictive ale partidului său, fosta formaţiune Frontul Naţional (FN), la Parlamentul European, a declarat pentru AFP unul dintre avocaţii săi, notează Politico Europe.

Cofondatorul partidului redenumit Adunarea Naţională (RN) de fiica sa Marine Le Pen a fost interogat timp de peste patru ore de judecătorii de instrucţie parizieni privind locurile de muncă a trei asistenţi de-ai săi, potrivit avocaţilor politicianului.

Jean-Marie Le Pen, în vârstă de 91 de ani, “este foarte obosit din acest motiv”, a declarat avocatul Frederic Joachim.

“Este o afacere evident politică”, a afirmat și Le Pen, denunţând o “incursiune a puterii judiciare în puterea legislativă”.

Deja citat pe 11 aprilie în această afacere, Le Pen, care a prezidat FN între 1972 şi 2011, a refuzat să meargă în faţa judecătorilor, considerând că este încă protejat de imunitatea sa de eurodeputat. Aceasta a fost însă ridicată de Parlamentul European, la solicitarea justiţiei franceze, pe 12 martie.

Prejudiciul a fost estimat de Parlamentul European la aproape 7 milioane de euro pentru perioada 2009-2017. În acest dosar, în jur de 20 de persoane au fost inculpate, printre care şi Marine Le Pen.

Într-o situație similară privind angajări fictive la Parlamentul European în aceeași perioadă se află și Sylvie Goulard, fost ministru al Apărării și comisarul european desemnat de Franța în Comisia condusă de Ursula von der Leyen.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending