Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Ursula von der Leyen dorește în continuare mai multe propuneri din partea României pentru poziția de comisar european

Published

on

© https://multimedia.europarl.europa.eu

Preşedinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, doreşte în continuare mai multe propuneri de comisari din partea celor trei state care nu au încă un comisar desemnat pentru viitoarea Comisie Europeană, proces de care depinde calendarul învestirii acesteia, a declarat luni, la briefingul de presă zilnic al executivului european, purtătoarea de cuvânt Mina Andreeva.

”Situaţia politică din România s-ar putea să se fi schimbat, dar solicitarea preşedintelui ales (al Comisiei Europene) este aceeaşi, mai multe nume ar fi utile pentru a ne apropia de o decizie şi pentru aceasta preşedintele ales este în contact cu omologii săi români”, a afirmat purtătoarea de cuvânt, citată de Agerpres.

În ceea ce priveşte calendarul numirii noii Comisii Europene, Mina Andreeva a reafirmat, la fel ca la briefingul de presă de vineri, că nu este în măsură să ofere noi informaţii despre acesta, întrucât celor trei state care încă nu au un comisar european desemnat (România, Ungaria şi Franţa) le revine “să propună noi nume de potenţiali comisari”, care apoi trebuie să parcurgă întregul proces al acestei numiri, ce include un interviu cu preşedintele ales al Comisiei Europene şi audierile din comisiile Parlamentului European.

Întrebată la cine se referă când face referire la omologii români ai preşedintei alese a CE, Mina Andreeva a menţionat că se referă deopotrivă la guvernul interimar şi la preşedinte. “Aşa cum ştiţi, există un guvern interimar (…), şi preşedintele republicii are un anumit rol de jucat“, a explicat purtătoarea de cuvânt.

Conform programului anunțat, votul de învestitură pentru noua Comisie Europeană este programat la 23 octombrie, în cadrul unei sesiuni plenare a Parlamentului European. În schimb, votul eurodeputaților ar putea fi amânat în contextul în care Franța, România și Ungaria trebuie să propună noi comisari europeni, în urma respingerii lui Sylvie Goulard, după a doua audiere în comisiile de specialitate, și a Rovanei Plumb și lui Laszlo Trocsanyi, pe motive de integritate și potențiale conflicte de interese.

În prezent ”calendarul este în principal în mâinile celor trei ţări membre pentru a propune candidaţi şi în cele ale Parlamentului European” pentru a organiza audierile, declara, vinerea trecută, Mina Andreeva.

De altfel, președinta aleasă a Comisiei Europene a cerut, într-o declarație publicată joia trecută, tuturor actorilor implicaţi să acţioneze rapid pentru completarea echipei sale de comisari, după ce comisarii europeni propuşi de România, Ungaria şi Franţa nu au trecut de comisiile Parlamentului European. Pe de altă parte, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a recunoscut sâmbătă că preluarea de către viitoarea Comisie Europeană a atribuțiilor sale la 1 noiembrie este ”probabil imposibilă”, acest lucru urmând să se amâne cu treizeci de zile, până la 1 decembrie.

Amintim faptul că la 10 septembrie, președinta aleasă a Comisiei Europene a alocat candidaților celor trei menționate următoarele portofolii: Piață Internă (inclusiv industria de apărare și spațiu) pentru Sylvie Goulard (Franța, Renew Europe), Transporturi pentru Rovana Plumb (România, PES) și Vecinătate și Extindere pentru László Trócsányi (Ungaria, PPE).

Luni, Ursula von der Leyen a avut o întrevedere la Paris cu Emmanuel Macron, președintele francez fiind puternic indignat de respingerea candidatei sale și avertizând cu riscul unei crize politice în Uniunea Europeană.

În ce privește Ungaria, premierul Viktor Orban l-a nominalizat deja pe Oliver Varhelyi, reprezentantul permanent al țării la UE, în locul László Trócsányi.

În cazul României, președintele Klaus Iohannis a declarat joi, după ce guvernul PSD al premierului Viorica Dăncilă a căzut prin moțiune de cenzură, că țara noastră trebuie să facă în cel mai scurt timp ”o nominalizare de comisar european care să respecte standardele de profesionalism și credibilitate cerute de partenerii noștri din Uniunea Europeană, fiind așteptată ca noua propunere să apară din rândul Partidului Național Liberal, afiliat PPEUlterior președintele PNL, Ludovic Orban, a precizat că persoana propusă pentru funcția de comisar european din partea României va fi audiat mai întâi în comisiile de specialitate ale Parlamentului.

Potrivit legii afacerilor europene, Parlamentul României trebuie informat de către Guvern în legătură cu nominalizarea persoanelor în vederea ocupării unor funcţii în cadrul instituţiilor Uniunii Europene. De asemenea, comisiile de specialitate ale Parlamentului trebuie să audieze persoana nominalizată de Guvern pentru funcţia de membru al Comisiei Europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a emis o obligațiune inaugurală cu impact social în valoare de 17 miliarde de euro în cadrul Instrumentului SURE al UE pentru a contribui la protejarea locurilor de muncă

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a emis o obligațiune inaugurală cu impact social în valoare de 17 miliarde de euro în cadrul Instrumentului SURE al UE pentru a contribui la protejarea locurilor de muncă și la menținerea nivelului de ocupare a forței de muncă.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, emisiunea a constat în două obligațiuni, suma de 10 miliarde de euro fiind exigibilă pentru rambursare în octombrie 2030, iar suma de 7 miliarde de euro fiind exigibilă pentru rambursare în 2040.

A existat un interes foarte puternic din partea investitorilor în ceea ce privește acest instrument cu rating ridicat, iar obligațiunile au fost supralicitate de peste 13 ori mai mult, înregistrându-se o cerere record de 233 de miliarde de euro, lucru care a dus la crearea unor condiții avantajoase în materie de stabilire a prețurilor pentru ambele obligațiuni.

Comisia Europeană informează că ambele obligațiuni au fost emise în condiții atractive, reflectând nivelul ridicat al interesului suscitat. Prețul obligațiunii pe 10 ani a fost fixat la 3 puncte de bază peste ratele de swap intermediare.

Prețul obligațiunii pe 20 ani a fost fixat la 14 puncte de bază peste ratele de swap intermediare. Primele finale de emisiune nouă au fost estimate la 1 punct de bază pentru tranșa pe 10 ani și, respectiv, la 2 puncte de bază pentru tranșa pe 20 de ani, ambele valori fiind extrem de limitate, având în vedere cantitățile imprimate.

”Este vorba de condiții de tarifare atractive pentru cea mai mare emisiune de obligațiuni efectuată de Comisie până în momentul de față și de un început promițător al programului SURE. Condițiile în care Comisia contractează împrumuturi sunt transferate direct statelor membre care beneficiază de respectivele împrumuturi”, a explicat Executivul european în comunicatul mai sus amintit.

Fondurile atrase vor fi transferate statelor membre beneficiare sub formă de împrumuturi, pentru a le ajuta să acopere costurile legate în mod direct de finanțarea sistemelor naționale de șomaj tehnic și a unor măsuri similare, puse în aplicare ca răspuns la pandemie.

În acest context, Comisia a anunțat la începutul acestei luni că va emite, sub formă de obligațiuni cu impact social, suma integrală a obligațiunilor în cadrul Instrumentului SURE al UE, care poate atinge până la 100 de miliarde de euro, și a adoptat Cadrul privind obligațiunile cu impact social, care a făcut obiectul unei evaluări independente.

Până în prezent, s-a decis că 17 state membre, între care și România, vor primi sprijin financiar în cadrul Instrumentului SURE, fondurile fiind menite să contribuie la protejarea locurilor de muncă și a persoanelor încadrate în muncă. Sprijinul financiar va fi oferit sub formă de împrumuturi acordate de UE în condiții avantajoase statelor membre.

Aceste împrumuturi vor ajuta statele membre să acopere costurile legate în mod direct de finanțarea sistemelor naționale de șomaj tehnic și a altor măsuri similare, puse în aplicare ca răspuns la pandemie, în special pentru lucrătorii independenți. De asemenea, Instrumentul SURE ar putea finanța unele măsuri legate de sănătate, în special la locul de muncă, ce sunt menite să asigure revenirea în condiții de siguranță la o activitate economică normală.

Statele membre încă mai pot depune cereri oficiale pentru a beneficia de sprijinul acordat în cadrul Instrumentului SURE. Acesta are o capacitate financiară globală de până la 100 de miliarde de euro, fiind menit să contribuie la protejarea locurilor de muncă și a lucrătorilor afectați de pandemie. Comisia a propus deja unui număr de 17 state membre un sprijin financiar în valoare de 87,8 miliarde de euro în cadrul Instrumentului SURE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE trimite în Cehia primele 30 de ventilatoare medicale din rezerva strategică găzduită de România și alte cinci state membre

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

În urma unei cereri de asistență din partea Cehiei, Uniunea Europeană va trimite imediat un prim lot de 30 de ventilatoare deținute în cadrul rescEU – rezerva europeană comună de echipamente medicale înființată la începutul acestui an pentru a ajuta țările afectate de pandemia de coronavirus și care este găzduită de 6 țări membre: Danemarca, Germania, Grecia, Ungaria, Suedia și România.

“Cehia se confruntă acum cu una dintre cele mai dificile situații din Europa. Numărul de cazuri de coronavirus crește rapid. Și are nevoie de echipament medical pentru a trata pacienții din spitale. Nu ne lăsăm singuri prietenii europeni în aceste vremuri grele. Comisia Europeană mobilizează material medical prin mecanismul nostru de protecție civilă. Tocmai l-am sunat pe premierul Andrej Babiš pentru a-i spune că expediem rapid în Cehia un set de 30 de ventilatoare din rezerva noastră RescEU. Am creat această rezervă în timp record în primăvară, pentru a depozita materiale medicale esențiale pe care le putem trimite țărilor europene care au nevoie. Și suntem în legătură cu alte țări din UE, pentru a mobiliza mai multe ventilatoare pentru Republica Cehă. Suntem împreună în asta”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Citat la rândul său în comunicat, comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a subliniat că “aceasta va fi prima dată când Comisia Europeană expediază ventilatoare din rezerva la nivelul UE”.

Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al UE este în contact permanent cu autoritățile din Cehia și mai multă asistență a UE poate fi canalizată în zilele următoare prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă al UE, provenind din statele membre. Pentru a acorda statelor membre timp pentru a-și evalua capacitatea de răspuns și luând în considerare gravitatea situației din Republica Cehă, UE a inițiat în mod proactiv desfășurarea rezervei medicale rescEU.

Capacitatea medicală strategică este o componentă a rezervei rescEU, care este mai amplă și include și alte capacități, precum mijloacele aeriene de stingere a incendiilor și capacitățile de evacuare medicală. Rezerva rescEU constituie elementul de ultimă instanță al mecanismului de protecție civilă al Uniunii, care poate fi activat pentru toate tipurile de dezastre naturale și provocate de om. Statele membre ale UE, Regatul Unit (în perioada de tranziție), Islanda, Norvegia, Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru și Turcia participă la mecanismul de protecție civilă al Uniunii.

Capacitatea rescEU poate include diferite tipuri de echipamente medicale, cum ar fi măști de protecție sau ventilatoare medicale utilizate în terapie intensivă și este completată în mod constant. Rezerva este găzduită de mai multe state membre care sunt responsabile de procurarea echipamentului. Comisia Europeană finanțează 100% din achiziții, inclusiv depozitarea și transportul. În prezent, 6 țări din UE găzduiesc rescEU: Danemarca, Germania, Grecia, Ungaria, Suedia și România.

După izbucnirea pandemiei de COVID-19, România a fost primul stat UE care a găzduit rezerva strategică medicală, țara noastră trimițând apoi în țări precum Italia, Spania și Lituania stocuri de măști de protecție pentru a ajuta aceste state să gestioneze efectele pandemiei.

Gestul României a fost salutat și oferit drept exemplu de solidaritate atât de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cât și de comisarul european Janez Lenarčič.

Pe parcursul acestei crize fără precedent și prin intermediul mecanismului de protecție civilă, Comisia Europeană a mobilizat echipe medicale europene pentru Italia, compuse din asistenți medicali și medici, a ajutat la expedierea dezinfectanților, măștilor și ventilatoarelor în întreaga Europă, precum și la repatrierea a peste 80.000 de cetățeni europeni pe zborurile finanțate de UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Parlamentul European solicită Comisiei să pună capăt discriminării SUA privind obligativitatea vizelor pentru România, Bulgaria, Cipru și Croația

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Parlamentul European solicită Comisiei să pună capăt discriminării SUA privind obligativitatea vizelor pentru România, Bulgaria, Cipru și Croația, într-o rezoluție adoptată joi cu 376 voturi pentru, 269 împotrivă și 43 abțineri. 

Rezoluția îndeamnă Comisia să prezinte un act juridic ce prevede suspendarea pentru o perioadă de douăsprezece luni a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA, după cum este stabilit în așa-numitul mecanism de reciprocitate.

Cetățenii bulgari, croați, ciprioți și români sunt în continuare obligați să dețină viză pentru a intra în SUA, în timp ce toți ceilalți cetățeni ai UE sunt exonerați de această obligație pentru șederile de scurtă durată (maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile), la fel ca si cetățenii americani atunci când vizitează Uniunea Europeană.

„Discriminarea la care sunt supuși cetățenii bulgari, croați, ciprioți și români care călătoresc în SUA este inacceptabilă. Respectând principiul fundamental al solidarității între membrii UE, solicităm Comisiei să acționeze în conformitate cu legislația europeană și să prezinte o propunere de suspendare a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA. Va fi apoi la latitudinea Parlamentului și a Consiliului să evalueze consecințele politice ale acestei acțiuni”, a declarat Juan Fernando López Aguilar (S&D, Spania), președintele Comisiei pentru libertăți civile și raportor.

În conformitate cu legislația UE, în cazul în care o țară terță nu elimină obligativitatea vizelor în termen de 24 luni de la data notificării oficiale a unei situații de lipsă de reciprocitate, Comisia trebuie să adopte un act juridic de suspendare a exonerării resortisanților săi de obligația de a deține viză pentru o perioadă de 12 luni. Atât Parlamentul European, cât și Consiliul ar putea formula obiecții cu privire la un astfel de act (articolul 290 alineatul (2) din Tratatul UE).

Situația lipsei reciprocității care afectează Bulgaria, Croația, Cipru și România a fost adusă în discuție în mod oficial la 12 aprilie 2014 (la momentul respectiv, Polonia a fost, de asemenea, afectată, însă cetățenii polonezi pot călători fără viză în SUA de anul trecut), astfel încât termenul limită pentru acțiune din partea Comisiei a expirat la 12 aprilie 2016.

Parlamentul a solicitat deja Comisiei să respecte normele în cadrul unei rezoluții adoptate în plen în martie 2017.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Dragoș Pîslaru3 hours ago

Dragoș Pîslaru: Cosmin Boiangiu, noul director executiv al Agenției Europene a Muncii, este un negociator excelent care a reușit să obțină victorii neașteptate pentru România

Marian-Jean Marinescu4 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: UE se așteaptă ca democrația și statul de drept să triumfe în alegerile parlamentare din Republica Moldova pentru prosperitatea cetățenilor moldoveni

INTERVIURI4 hours ago

EXCLUSIV Expertul american Ian Brzezinski: Cu o administrație Trump sau o administrație Biden, prezența militară a SUA în România va crește. Sunteți un aliat care s-a ridicat la înălțimea așteptărilor

ENGLISH4 hours ago

EXCLUSIVE Ian Brzezinski, Senior Fellow Atlantic Council: With a Trump or Biden administration, US military presence in Romania will increase

CONSILIUL UE7 hours ago

La propunerea Germaniei, UE adoptă sancțiuni împotriva unor persoane din Rusia pentru atacul cibernetic împotriva Bundestagului și biroului Angelei Merkel

NATO7 hours ago

Miniștrii apărării din țările NATO au decis crearea unui centru spațial în Germania pentru protejarea sistemelor aliate împotriva amenințărilor

U.E.10 hours ago

România a câștigat șefia Autorității Europene a Muncii: Diplomatul Cosmin Boiangiu a fost ales în funcția de director executiv

U.E.10 hours ago

Eurostat: Deficitul guvernamental în zona euro și în UE a atins un nivel fără precedent, în trimestrul al doilea

Corina Crețu10 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Este nevoie de reciprocitate în relațiile UE-SUA. Vizele pentru români trebuie ridicate cât mai curând

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI10 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Digitalizarea economiei europene reprezintă o mare provocare, căreia vom putea să îi facem față doar printr-o reglementare antentă a tuturor domeniilor implicate

ROMÂNIA3 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA7 days ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.1 week ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH1 week ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.1 week ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru1 week ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru educație din PE: UE poate contribui la eficientizarea unor decizii publice luate în România în aceea ce privește cheltuirea banilor europeni, dar și în ceea ce privește generațiile următoare

Advertisement
Advertisement

Trending