Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Ursula von der Leyen îi cere lui Boris Johnson să nominalizeze un comisar european din partea Marii Britanii

Published

on

© European Parliament

Președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a transmis miercuri o scrisoare premierului britanic Boris Johnson prin care îi solicită să nominalizeze un comisar european din partea Marii Britanie, de preferat o femeie.

”Preşedinta aleasă tocmai a trimis o scrisoare prim-ministrului britanic Boris Johnson. Ea îl invită pe domnul Johnson să propună nume – unul sau mai multe – de candidat britanic şi încurajează a se propune candidaţi femei, având în vedere obiectivul de a avea o Comisie în care să se atingă paritatea de gen” a declarat Dana Spinanţ, în conferinţa de presă cotidiană a executivului UE, informează Politico Europe.

Potrivit sursei citate, Ursula von der Leyen ”îl invită pe domnul Johnson să ofere un răspuns rapid”.

Dana Spinanț a spus că obiectivul este să voteze întreaga Comisie Europeană până la sfârșitul lunii noiembrie.

Un purtător de cuvânt al guvernului de la Londra a precizat că Boris Johnson că va răspunde ”la timp”.

Președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis încă dinaintea prelungirii termenului pentru Brexit că va solicita Londrei să nominalizeze un comisar europeană dacă Marea Britanie va mai fi membru al UE după data de 1 noiembrie.

Dacă Marea Britanie va fi stat membru al UE după data de 1 noiembrie, atunci ”Regatul Unit va trebui să trimită un comisar”, a spus ea, la 24 octombrie.

Țările UE-27, reunite la nivelul ambasadorilor statelor membre, au decis la 28 octombrie să accepte solicitarea din partea Marii Britanii pentru extinderea termenului privind Brexit până la cel târziu 31 ianuarie 2020, aceasta reprezentând a treia amânare a procesului de retragere a Regatului Unit din UE.

Premierul britanic Boris Johnson, care a fost obligat de lege să solicită o nouă prelungire a termenului de retragere din UE, a făcut cunoscut în multiple rânduri că nu va nominaliza un comisar european.

Potrivit deciziei Consiliului European privind “extinderea flexibilă” acordată Marii Britanii, Brexit-ul va avea loc ”în prima zi a lunii ce urmeză după ratificarea acordului de retragere a Regatului Unit din UE sau la 1 februarie 2020”.

În ce privește poziția de comisar european, Regatul Unit trebuie să nominalizeze un candidat.

”Această nouă prelungire nu trebuie să submineze funcționarea normală a Uniunii și a instituțiilor sale. De asemenea, noua prelungire va avea drept consecință faptul că Regatul Unit va rămâne un stat membru până la noua dată de retragere, cu drepturi și obligații depline în conformitate cu articolul 50 din TUE, inclusiv obligația de a propune un candidat pentru numirea în calitatea de membru al Comisiei. Se reamintește faptul că Regatul Unit are dreptul să își revoce notificarea în orice moment. Consiliul European reamintește angajamentul Regatului Unit de a acționa în mod constructiv și responsabil pe toată durata prelungirii, în conformitate cu obligația de cooperare loială, și se așteaptă ca Regatul Unit să îndeplinească acest angajament și obligația prevăzută în tratat într-un mod care să reflecte situația sa de stat membru aflat în proces de retragere. În acest sens, Regatul Unit facilitează îndeplinirea atribuțiilor Uniunii și nu recurge la niciun fel de măsură care ar putea periclita atingerea obiectivelor Uniunii, în special atunci când participă la procesele decizionale ale Uniunii”, se arată în decizia Consiliului European din 28 octombrie.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Surse europene: România va fi al treilea cel mai mare beneficiar de fonduri UE, după Polonia și Germania, pentru susținerea industriilor afectate de Pactul Ecologic European

Published

on

© EPP

România este a treia țară din Uniunea Europeană, după Polonia și Germania, care va primi cea mai mare finanțare pentru susținerea zonelor monoindustriale care vor fi afectate de planurile europene privind tranziția echitabilă către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon. Fondurile pe care le va primi România sunt în valoare de 757 milioane de euro, eșalonate pe perioada a șapte ani și vor fi cuprinse în anvelopa bugetară a Fondului pentru o tranziție echitabilă, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro.

Anvelopa financiară a Fondului pentru o tranziție echitabilă pentru România este de 757 milioane de euro pe durata a șapte ani, fiind a treia cea mai mare alocare la nivelul statelor membre”, au precizat sursele citate.

Politico Europe și EU Observer notează că țările care vor primi cei mai mulți bani sunt Polonia (2 miliarde de euro) și Germania (877 de milioane de euro), citând un document al Comisiei Europene transmis statelor membre, în urma propunerii pe care executivul european a lansat-o marți. Polonia, care a blocat consensul țărilor UE în luna decembrie în ce privește asumarea obiectivului neutralității climatice, și Germania, cu regiuni industriale bazate pe cărbune, sunt urmate de România (757 milioane de euro) și de Cehia (581 milioane).

Informațiile survin și în contextul în care premierul Ludovic Orban a efectuat săptămâna trecută prima sa vizită la instituțiile Uniunii Europene, subiectul Pactului ecologic european și impactul acestuia pentru zona industrială românească fiind amplu discutat cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu vicepreședintele executiv pentru Green Deal, Frans Timmermans, cu comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, precum și cu președintele Parlamentului European.

De unde provin banii? Fondurile vor fi furnizate în principal regiunilor, nu statelor membre

Comisia von der Leyen a prezentat marți, la Strasbourg planul de investiţii pentru Planul ecologic european, care are scopul de a mobiliza investiţii publice şi a contribui la deblocarea de fonduri private prin intermediul unor instrumente financiare ale Uniunii Europene, în special InvestEU. Potrivit executivului european, acest plan va duce la investiţii în valoare de cel puţin 1.000 de miliarde de euro

Din acest plan, Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă este un instrument-cheie bazat pe trei surse principale de finanţare – Fondul pentru o tranziție echitabilă, o schemă de finanțare la nivelul InvestEU și un mecanism de împrumut prin colaborare cu Banca Europeană de Investiții.

Fondul pentru o tranziție echitabilă va primi fonduri noi din partea UE în cuantum de 7,5 miliarde de euro, care se adaugă cuantumului inclus în propunerea Comisiei pentru următorul buget pe termen lung al UE. Statele membre vor trebui, de asemenea, să se angajeze să aloce, pentru fiecare euro din Fondul pentru o tranziţie echitabilă, fonduri din Fondul european de dezvoltare regională şi din Fondul social european Plus şi să furnizeze resurse naţionale suplimentare. Efectul cumulat va consta în finanţare în cuantum de 30-50 de miliarde de euro, care va mobiliza şi mai multe investiţii. Fondul va furniza în principal granturi regiunilor.

Citiți și Parlamentul European sprijină Pactul ecologic european, însă avertizează că va modifica orice propuneri legislative pentru ca Europa să atingă neutralitatea climatică până în 2050

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

O femeie din Europa de Est a devenit cel mai influent funcționar european: Ilze Juhansone, din Letonia, a fost numită secretar general al Comisiei Europene

Published

on

© European Union, 2020

Comisia Europeană a numit-o marţi pe Ilze Juhansone, fost ambasador al Letoniei pe lângă Uniunea Europeană, în funcţia de secretar general, cea mai înaltă poziție administrativă din cadrul executivului european, funcție pe care a deținut-o în trecut germanul Martin Selmayr și a cărui numire de către Jean-Claude Juncker a fost plină de controverse.

Juhansone a fost secretar general interimar din noiembrie 2019, după plecarea din acest post a germanului Martin Selmayr, iar acum a devenit primul secretar general al Comisiei Europene care provine din Europa de Est. Din 1957 și până la numirea Ilzei Johansone, Comisia Europeană a avut șapte secretari generali.

Ea a intrat în Ministerul Afacerilor Externe leton în 2008, după ce fusese director-adjunct de şcoală. A fost ambasador al Letoniei pe lângă UE din 2011 până în 2015, an în care a devenit secretar general-adjunct al Comisiei Europene.

”De la sosirea mea în vara trecută, Ilze Juhansone s-a dovedit a fi competentă şi documentată”, a declarat preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, care a lăudat-o pe fosta diplomată letonă pentru experienţa şi abilităţile sale manageriale, notează Agerpres.

Von der Leyen a făcut o prioritate din a avea mai multe femei în poziţii de top în Comisia Europeană. Pe de altă parte, numirea lui Juhansone reprezintă și un răspuns dat criticilor care acuză că pozițiile de top din Comisia Europeană și din instituțiile UE sunt acordate oficialilor din Vest, creând un dezechilibru geografic din punct de vedere politic.

Politico Europe notează că Juhansone i-a avut drept contracandidați pe francezul Jean-Eric Paquet, director general al Comisiei Europene pentru cercetare și inovație și pe spaniolul Daniel Calleja Crespo, care conduce Direcția general pentru mediu.

Numirea lui Martin Selmayr în 2018 în funcţia de secretar general al Comisiei Europene a provocat o undă de şoc în instituţiile UE.

De formaţie jurist, Martin Selmayr, fost şef de cabinet al fostului preşedinte al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, a fost numit în februarie 2018 secretar general al executivului european, în cadrul unei proceduri secrete descrisă de unii europarlamentari drept o ”acţiune de tipul unei lovituri de stat”.

În urma acestui scandal, Comisiei Europene i s-a cerut să elaboreze o procedură specifică de numire a secretarului său general, caracterizată de mai multă transparenţă în procesul de selecţie.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a prezentat planul de investiţii pentru Planul ecologic european. Ursula von der Leyen vrea investiții publice și private de cel puțin 1.000 de miliarde de euro

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Comisia Europeană a prezentat marţi planul de investiţii pentru Planul ecologic european, care va mobiliza investiţii publice şi va contribui la deblocarea de fonduri private prin intermediul unor instrumente financiare ale Uniunii Europene, în special InvestEU, ceea ce ar duce la investiţii în valoare de cel puţin 1.000 de miliarde de euro, relevă un comunicat al executivului european. Planul prezentat marți vine cu o zi înainte ca Parlamentul European să își voteze poziția privind Pactul ecologic european, lansat de Ursula von der Leyen la 11 decembrie 2019, în plenul legislativului european.

Planul prevede că toate statele membre, regiunile şi sectoarele vor trebui să aibă o contribuţie la tranziţie, însă intensitatea provocărilor este diferită. Unele regiuni vor fi afectate în mod particular şi vor trece prin transformări economice şi sociale profunde. Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă va oferi sprijin financiar şi practic specific pentru a-i ajuta pe lucrători şi a genera investiţiile necesare în regiunile respective.

“Oamenii sunt cei în jurul cărora s-a construit Pactul ecologic european, viziunea noastră pentru o Europă neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Ne aşteaptă o transformare fără precedent, care va funcţiona dacă va fi echitabilă şi fiabilă pentru noi toţi. Vom sprijini oamenii şi regiunile care vor trebui să depună eforturi mai mari pentru realizarea acestei schimbări, pentru a ne asigura că nimeni nu este lăsat în urmă. Pactul ecologic implică nevoi ridicate de investiţii, pe care le vom preschimba în oportunităţi de investiţii. Planul pe care îl prezentăm astăzi, de a mobiliza cel puţin o mie de miliarde de euro, va arăta drumul şi va debloca un val de investiţii verzi”, a afirmat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene pentru Pactul ecologic european, Frans Timmermans, a spus că ”tranziţia necesară către neutralitate din punct de vedere climatic va spori bunăstarea oamenilor şi competitivitatea Europei, iar pentru ca aceasta să se realizeze, este nevoie de mai multe eforturi din partea cetăţenilor, a sectoarelor şi a regiunilor care se bazează într-o măsură mai mare decât alţii pe combustibili fosili”.

Potrivit acestuia, Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă va contribui la sprijinirea celor mai afectaţi prin sporirea atractivităţii investiţiilor şi propunerea unui pachet de sprijin financiar şi practic în valoare de cel puţin 100 de miliarde de euro.

Planul de investiţii pentru Pactul ecologic european va mobiliza fonduri UE şi va crea un cadru favorabil care să faciliteze şi să stimuleze investiţiile publice şi private necesare pentru tranziţia către o economie neutră din punct de vedere climatic, verde, competitivă şi incluzivă. Venind în completarea altor iniţiative anunţate în cadrul Pactului ecologic, planul se bazează pe trei dimensiuni – finanţare, facilitare şi sprijin practic.

În privinţa finanţării, se doreşte mobilizarea, în următorul deceniu, a unui cuantum de minimum o mie de miliarde de euro reprezentând investiţii durabile. Cea mai mare proporţie de până acum de cheltuieli din bugetul UE pentru acţiuni climatice şi de mediu va face posibilă atragerea de fonduri private, un rol-cheie urmând a fi jucat de Banca Europeană de Investiţii.

Referitor la facilitare, este avută în vedere oferirea de stimulente pentru deblocarea şi redirecţionarea investiţiilor publice şi private. UE va furniza investitorilor instrumente, plasând resursele financiare durabile în centrul sistemului financiar, şi va facilita realizarea de investiţii durabile de către autorităţile publice, încurajând “înverzirea” bugetului şi achiziţiile publice ecologice şi concepând modalităţi de a facilita procedurile de aprobare a ajutoarelor de stat destinate regiunilor vizate de tranziţia echitabilă.

În legătură cu sprijinul practic, Comisia Europeană va acorda sprijin autorităţilor publice şi promotorilor proiectelor pentru planificarea, conceperea şi executarea de proiecte sustenabile.

Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă este un instrument-cheie creat pentru a se asigura că tranziţia către o economie neutră din punct de vedere climatic are loc în mod echitabil şi că nimeni nu este lăsat în urmă. Deşi toate regiunile vor avea nevoie de finanţare, iar Planul de investiţii pentru Pactul ecologic european o va furniza, mecanismul asigură un sprijin ţintit care să ajute la mobilizarea unui cuantum de cel puţin 100 de miliarde de euro în perioada 2021-2027 în cele mai afectate regiuni, în scopul de a se atenua impactul socio-economic al tranziţiei. Mecanismul va crea investiţiile necesare pentru a ajuta lucrătorii şi comunităţile care se bazează pe lanţul valoric al combustibililor fosili. Mecanismul va suplimenta contribuţia substanţială de la bugetul UE prin intermediul tuturor instrumentelor care sunt relevante în mod direct pentru tranziţie.

Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă va consta în trei surse principale de finanţare:

1) Un fond pentru o tranziţie echitabilă, care va primi fonduri noi din partea UE în cuantum de 7,5 miliarde de euro, care se adaugă cuantumului inclus în propunerea Comisiei pentru următorul buget pe termen lung al UE. Pentru a putea valorifica partea din fond care le revine, statele membre vor trebui, în colaborare cu Comisia, să identifice teritoriile eligibile prin intermediul unor planuri teritoriale specifice privind tranziţia echitabilă. Statele membre vor trebui, de asemenea, să se angajeze să aloce, pentru fiecare euro din Fondul pentru o tranziţie echitabilă, fonduri din Fondul european de dezvoltare regională şi din Fondul social european Plus şi să furnizeze resurse naţionale suplimentare. Efectul cumulat va consta în finanţare în cuantum de 30-50 de miliarde de euro, care va mobiliza şi mai multe investiţii. Fondul va furniza în principal granturi regiunilor. De exemplu, va sprijini lucrătorii în dobândirea de abilităţi şi competenţe pentru viitoarea piaţă a forţei de muncă şi va ajuta IMM-urile, startup-urile şi incubatoarele de afaceri să creeze noi oportunităţi economice în aceste regiuni. Totodată, fondul va sprijini investiţiile în tranziţia către o energie curată, de exemplu în eficienţa energetică.

2) O schemă specifică pentru o tranziţie echitabilă în cadrul InvestEU, pentru mobilizarea de investiţii în cuantum de până la 45 de miliarde de euro. Această schemă va încerca să atragă investiţii private, inclusiv în energie şi transporturi durabile, care să aducă beneficii regiunilor respective şi să ajute economiile acestora să găsească surse noi de creştere.

3) Un mecanism de împrumut pentru sectorul public, în colaborare cu Banca Europeană de Investiţii, cu garanţii de la bugetul UE, pentru mobilizarea unor investiţii de 25-30 de miliarde de euro. Mecanismul va fi folosit pentru împrumuturi acordate sectorului public, de exemplu în sectorul reţelelor de încălzire centralizată şi în cel al renovării clădirilor. În martie 2020, Comisia va prezenta o propunere legislativă care să încadreze acest aspect.

Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă vizează mai mult decât finanţarea. Prin intermediul unei platforme dedicate tranziţiei echitabile, Comisia Europeană va furniza asistenţă tehnică statelor membre şi investitorilor şi se va asigura că sunt implicate comunităţile afectate, autorităţile locale, partenerii sociali şi organizaţiile neguvernamentale. Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă va include un cadru de guvernanţă puternic, axat pe planuri teritoriale specifice privind tranziţia echitabilă.

Citiți și La 11 zile de la preluarea mandatului, Ursula von der Leyen a prezentat Pactul Ecologic European, cu ambiția istorică a neutralității climatice a Europei: ”Va dura cât o generație să atingem acest obiectiv”

La 11 decembrie 2019, Comisia a prezentat Pactul ecologic european, care descrie obiectivul ambiţios al Europei de deveni, până în 2050, primul bloc din lume neutru din punct de vedere climatic. Tranziţia Europei către o economie sustenabilă implică eforturi semnificative în privinţa investiţiilor în toate sectoarele: pentru atingerea ţintelor actuale în materie de climă şi energie pentru 2030 va fi nevoie de investiţii suplimentare de 260 de miliarde de euro pe an până în 2030. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending