Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmerans, anunță consolidarea setului de instrumente ce promovează și asigură respectarea statului de drept: ”Statul de drept a fost atacat în mai multe moduri în ultimii cinci ani, iar Comisia Europeană a depus eforturi deosebite pentru a rezista acestor atacuri cu instrumentele de care dispune și va continua să facă acest lucru. Astăzi am decis să ne consolidăm și mai mult setul de instrumente pentru a promova, a proteja și a asigura respectarea statului de drept.”

Totodată, Ursula von der Leyen, care va prelua președinția Comisiei Europene, și-a asumat un angajament ferm pentru apărarea statutul de drept în Uniunea Europeană și a propus un nou mecanism privind statul de drept: ”Propun un mecanism european privind statul de drept. Acest instrument nu este o alternativă, ci un instrument suplimentar. Comisia va fi întotdeauna gardianul Tratatelor. Statul de drept este fundamental”.

Citiți și: Ursula von der Leyen, promisiune fermă: Nu va exista niciun compromis din partea Comisiei Europene în ce privește apărarea statului de drept

Pentru a preveni apariția unor probleme legate de statul de drept, Comisia Europeană a decis să instituie un ciclu de evaluare a statului de drept, care să includă un raport anual privind statul de drept vizând toate statele membre ale UE: ”Acest sistem suplimentar va contribui la depistarea timpurie a problemelor emergente legate de statul de drept, indiferent de locul în care apar”, transmite Comisia Europeană în comunicatul oficial.

Anul trecut, în cadrul unei conferințe de presă susținută în România, Frans Timmermans, răspunzând la o întrebare pentru Calea Europeană, a oferit informații cu privire la un mecanims ce verifică respectarea statului de drept: ”Ne gândim la un mecanism care să ne asigure că toate fondurile să poate fi verificate, astfel încât să nu fie alocate prost, e o propunere care se referă la toate statele membre. E o modalitate de a verifica că statul de drept este respectat pentru ca aceste fonduri să nu fie folosite într-un mod eronat.”

Citiți și: Prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans, pentru CaleaEuropeană: Toate fondurile europene ar putea fi condiționate de respectarea statului de drept, nu doar cele pentru coeziune sau agricultură

În contextul în care în ultimii cinci ani, Comisia Europeană a trebuit să facă față unor provocări legate de statul de drept în Uniunea Eruopeană și pe baza consultărilor detaliate care au fost lansate în primăvara a acestui an, Comisia a publicat astăzi, 17 iulie, o serie de măsuri menite să consolideze și mai mult statul de drept în Europa.

Reamintim că atât Polonia, cât și Ungaria au fost anunțate de instituțiile europene pentru nerespectarea statului de drept și pentru probleme judiciare, prin activarea Articolului 7 (”opțiunea nucleară”) din Tratatul de la Lisabona care poate suspenda dreptul de vot pe care îl deține o țară membră în Consiliul Uniunii Europene.

Comisia Europeană a anunțat declanșarea procedurii pentru Polonia, iar Parlamentul European a cerut activiarea acestuia pentru Ungaria.

Citiți și: Parlamentul European cere activarea articolului 7 din tratatul UE pentru Ungaria: Budapesta și-ar putea pierde dreptul de vot în UE

Citiți și: Comisia Europeană este pregătită să declanșeze procedura articolului 7 împotriva Varșoviei. Polonia și-ar putea pierde dreptul de vot în UE

De asemenea, Comisia va sprijini în mod constructiv statele membre în ceea ce privește detensionarea situației în cazul problemelor legate de statul de drept și soluționarea acestora pentru ca situația să fie restabilită într-un mod durabil. În plus, Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să reflecteze asupra unei abordări colective în ceea ce privește gestionarea cazurilor inițiate în temeiul articolului 7 din TUE prin intermediul unor norme procedurale clare.

Amintim că în ultima sesiune plenară din acest mandat, eurodeputații au dezbătut și au votat o nouă rezoluție privind situația statului de drept din România, țara care a asigurat președinția Consiliului UE.

Citiți și:România, un nou episod negativ în Parlamentul European: La ultima sesiune plenară din acest mandat, eurodeputații vor dezbate și vor vota o nouă rezoluție privind situația statului de drept din țara ce asigură președinția Consiliului UE

Aceste măsuri prezentate astăzi de Comisia Europeană, 17 iulie, reprezintă o serie de inițiative concrete grupate în jurul a trei piloni:

1. promovarea unei culturi a statului de drept
2. prevenirea problemelor legate de statul de drept
3. oferirea unui răspuns eficient în cazul încălcărilor statului de drept

Pentru a promova o cultură comună a statului de drept în întreaga Europă, Comisia Europeană va da curs ideii privind organizarea unui ”eveniment anual specific dedicat dialogului cu societatea civilă”. Aceasta va utiliza pe deplin posibilitățile de finanțare pentru a capacita părțile interesate, inclusiv societatea civilă, în vederea promovării statului de drept și pentru instituirea unei strategii de comunicare specifice privind statul de drept. Comisia va consolida cooperarea cu Consiliul Europei și cu alte organizații internaționale, precum și cu rețelele judiciare și parlamentele naționale. Comisia invită Parlamentul European, Consiliul și statele membre să se implice pe deplin în acest proces.

”Comisia va aprofunda monitorizarea evoluțiilor legate de statul de drept și va invita toate statele membre să se implice într-un schimb reciproc de informații și într-un dialog, inclusiv prin intermediul unei rețele de puncte naționale de contact.”, mai transmite în comunicat.

De asemenea, Comisia va dezvolta în continuare tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană și va consolida dialogul cu alte instituții ale UE, cu statele membre, cu partidele politice europene și cu părțile interesate.

În calitate de ”gardian al tratatelor”, Comisia Europeană are un rol unic. Cu toate acestea, instituțiile Uniunii și statele membre sunt responsabile de garantarea respectării statului de drept ca valoare fundamentală a Uniunii. 

În comunicarea sa din 3 aprilie 2019, Comisia a prezentat o imagine de ansamblu a setului de instrumente existente privind statul de drept și a lansat o consultare cu privire la reformele necesare. Au fost primite peste 60 de contribuții scrise și au avut loc dezbateri și discuții în cadrul instituțiilor UE, precum și cu statele membre, organizațiile internaționale, rețelele judiciare, societatea civilă și mediul academic. Comunicarea de astăzi, 17 iulie, ia în considerare aceste dezbateri.

”Statul de drept are un impact direct asupra vieții fiecărui cetățean: acesta reprezintă o condiție prealabilă pentru asigurarea egalității de tratament în fața legii și apărarea drepturilor individuale, pentru prevenirea abuzului de putere de către autoritățile publice și pentru tragerea la răspundere a factorilor de decizie”, se mai arată în comunicat.

Respectarea statului de drept reprezintă tema principală a agendei președinției finlandeze la Consiliul UE. Președinția finlandeză a Consiliului UE va insista asupra discuțiilor privind condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept.

Deși este incert ce atribuții va avea actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, Fran Timmermans, acesta va rămâne în una dintre pozițiile cheie din Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen.

Conferința președinților de comisii ale Parlamentului European (CCC) nu i-a audiat miercuri pe Ioan Mircea Pașcu și pe Kadri Simon, candidații propuși de România și de Estonia pentru a deveni comisari europeni interimari pe durata ultimelor luni de mandat ale Comisiei Europene ca urmare a demisiilor Corinei Crețu și lui Andrus Ansip, aleși eurodeputați.

Denumită generic CCC, conferința nu s-a putut reuni întrucât nu a fost legal constituită în condițiile în care Comisia pentru muncă și afaceri sociale a Parlamentului European (EMPL) nu și-a desemnat un președinte în urma respingerii candidaturii eurodeputatei poloneze eurosceptice Beata Szydlo în această funcție.

Audierea celor doi a fost programată să aibă loc la nivelul Conferinței președinților de comisii parlamentare în urma deciziei președintelui Jean-Claude Juncker de a nu le aloca portofolii celor doi comisari desemnați, motivând perioada scurtă până la finalul mandatului actualei Comisii Europene. Totodată, votul pentru învestirea lor în funcție a celor doi nu va mai avea loc, acesta fiind programat inițial pentru joi, la prânz, în urma audierii de miercuri.

Situația a fost explicată și de eurodeputatul Siegfried Mureșan: ”Fără un președinte al Comisiei EMPL, nu se poate constitui conferința președinților. Fără această conferință nu pot fi audiați cei doi comisari propuși și fără audiere nu pot fi votați joi în sesiunea plenară a Parlamentului European, așa cum a fost programat inițial. Iar viitoarea sesiune plenară a Parlamentului European, în care pot fi votați cei doi comisari interimari, va avea loc de abia în septembrie”.

Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a trimis pe 12 iulie o scrisoare președintelui Parlamentului European David Sassoli prin care confirmă competențele celor doi candidați din partea României și Estoniei – Ioan Mircea Pașcu și Kadri Simon – pentru a deveni comisari europeni interimari, însă a decis să nu le aloce acestora niciun portofoliu.

Inițial, Jean-Claude Juncker s-a opus numirii unor noi comisari din cauza costurilor pe care le vor determina instalările în funcție a unor comisari europeni, evaluate de Comisia Europeană la 1 milion de euro/ comisar pentru următoarele patru luni.

Într-o scrisoare deopotrivă trimisă Parlamentului European și președinției finlandeze a Consiliului UE, șeful Comisiei Europene a invocat prevederile articolului 246 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene și făcut o propunere legislativă de a nu-i înlocui pentru următoarele patru luni pe cei doi comisari menționați. În egală măsură, a decis transferarea temporară a portofoliilor acestora către vicepreședintele Maros Sefcovic și către comisarul Johannes Hahn.

În schimb, președintele Comisiei Europene a fost nevoit să se conformeze noii situații după ce Consiliul Uniunii Europene a respins propunerea sa ca urmare a opoziției Estoniei și a României.

Procedura avută în vedere de Consiliul Uniunii Europene este stipulată la articolul 246 din Tratatul de Funcționare al UE, potrivit căreia ”Membrul Comisiei care a demisionat sau a decedat este înlocuit pe perioada rămasă până la încheierea mandatului de un nou membru având aceeași cetățenie, numit de Consiliu, de comun acord cu președintele Comisiei, după consultarea Parlamentului European și în conformitate cu criteriile menționate la articolul 17 alineatul (3) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană”.

Liderii europeni, în frunte cu cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron, au felicitat-o marți seară pe Ursula von der Leyen, candidata pe care șefii de stat sau de guvern au susținut-o în unanimitate pentru a prelua șefia Comisiei Europene, funcție pentru care a fost aleasă marți de Parlamentul European cu o majoritate la limită, numai 383 de voturi pentru dintr-un necesar de 374.

Merkel, cea care se poate mândri cu succesul politic al numirii primului german în fruntea Comisiei după 52 de ani, a spus că von der Leyen este o europeană “convinsă şi convingătoare”, exprimându-şi totodată satisfacţia că o reprezentantă a Germaniei preia conducerea executivului european.

“Cu ea, pentru prima dată va fi o preşedintă a Comisiei Europene şi, după peste 50 de ani, un german în fruntea executivului european. Mă bucur pentru asta, deoarece ea va fi o şefă europeană convinsă şi convingătoare a Comisiei Europene”, a declarat cancelarul german într-un comunicat, citat de AFP.

“Putem fi mândri de Europa!”, şi-a exprimat satisfacţia și Emmanuel Macron, cel care a propus-o pe von der Leyen la șefia Comisiei Europene pentru a debloca negocierile dintre lideri în condițiile în care președintele francez nu îl susținea pe candidatul inițial al PPE, iar popularii europeni și țările de la Vișegrad nu au fost de acord cu Frans Timmermans, din motive politice diferite.

“Felicitări Ursula von der Leyen! Astăzi Europa are chipul dumneavoastră. Cel al angajamentului, ambiţiei şi progresului. Putem fi mândri de Europa. Vom fi alături de dumneavoastră pentru a o face să avanseze”, a scris Emmanuel Macron pe Twitter, după ce fostul ministru german al apărării Ursula von der Leyen a fost aleasă în noua funcţie de parlamentarii europeni.

Félicitations @vonderleyen ! Aujourd’hui l’Europe a votre visage. Celui de l’engagement, de l’ambition et du progrès. Nous pouvons être fiers de l’Europe. Nous serons à vos côtés pour la faire avancer.

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) July 16, 2019

Reacții au venit și din partea președintelui Klaus Iohannis, a premierului portughez Antonio Costa, dar și a președințiilor Comisiei Europene și Consiliului European.

”O felicit pe Ursula von der Leyen pentru alegerea ei în funcția de președinte al Comisiei Europene. Aștept cu nerăbdare să cooperăm strâns pentru o Europă puternică!”, a scris Iohannis, pe Twitter.

I congratulate @vonderleyen on her election as @EU_Commission President. Looking forward to a close cooperation for a stronger Europe!

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) July 16, 2019

Premierul social-democrat portughez a arătat că așteaptă să lucreze cu noua ”echipă a Comisiei Europene la implementarea agendei strategice progresive a Uniunii Europene asupra căreia Ursula von der Leyen s-a angajat pentru următorii cinci ani”. Totodată, Costa a spus că următoarea prioritate a Uniunii Europene trebuie să fie adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

Congratulations to @vonderleyen for her election as President of the European Commission. Looking forward to working closely with the @EU_Commission team on the implementation of the progressive #EU strategic agenda which the President committed to for the next five years.

— António Costa (@antoniocostapm) July 16, 2019

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a postat un mesaj pe Twitter în limbile franceză, germană și engleză pentru a saluta alegerea succesoarei sale, cea care a vorbit în aceleași trei limbi marți la dezbaterea din Parlamentul European.

”Felicitări Ursula von der Leyen! În sfârșit, avem o femeie la conducerea Comisiei Europene. Aceasta este o responsabilitate uriașă și o provocare. Sunt sigur că vei fi o președintă excelentă. Bine ai venit acasă”, a scris Juncker.

Félicitations @vonderleyen! Endlich steht die erste Frau an der Spitze der @EU_Commission. This job is a huge responsibility and a challenge. I am sure you will make a great President. Willkommen zu Hause! 🇪🇺

— Jean-Claude Juncker (@JunckerEU) July 16, 2019

”Felicitări Ursula von der Leyen. Felicitări Europa”, scris și Donald Tusk, președintele Consiliului European, pe Twitter. Anterior, acesta apreciase și discursul și dezbaterea pe care von der Leyen a avut-o marți cu membrii Parlamentului European.

Congratulations Ursula @vonderleyen. Congratulations Europe.

— Donald Tusk (@eucopresident) July 16, 2019

Ursula von der Leyen a devenit marți prima femeie președintă a Comisiei Europene după ce a fost aleasă de membrii Parlamentului European, cu o majoritate la limită de 383 de voturi, 327 împotrivă și 22 de abțineri. Au votat în total 733 de eurodeputați. Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa.

Votul eurodeputaților, al cărui rezultat a fost incert în prealabil, a venit în urma unei dezbateri de peste cinci ore între candidata propusă de Consiliul European în urma negocierilor maraton dintre șefii de stat sau de guvern și noul Parlament European, al cărui mandat a început la 2 iulie 2019.

Spre deosebire de precedenta alegere a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a primit mai puține voturi decât Jean-Claude Juncker în 2014, confirmat președinte al executivului european cu 422 de voturi pentru, 250 împotrivă și 47 de abțineri.

Recent, Annegret Kramp-Karrenbauer declara, pe fondul opoziției social-democraților germani la numirea Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene, că social-democraţii germani riscă să provoace daune guvernului de coaliţie din care fac parte alături de conservatori şi să declanşeze o criză constituţională în Europa.

Ursula von der Leyen este numele de vârf din pachetul agreat de Consiliul European după un summit cu negocieri maraton și încheiat cu respingerea candidaților instituiți prin intermediul principiului Spitzenkandidat, lui Manfred Weber fiindu-i reproșată lipsa de experiență executivă la nivel înalt, iar Frans Timmermans întâmpinând opoziția țărilor grupului de la Vișegrad, a Italiei, dar și a liderilor PPE care nu au fost de acord ca popularii europeni să cedeze șefia Comisiei Europene.

Din acest pachet mai fac parte Charles Michel (ALDE) – ales președinte al Consiliului European, Josep Borrell (S&D) – propus pentru poziția de Înalt Reprezentant și Christine Lagarde (Franța, PPE) – pentru șefia Băncii Centrale Europene.