Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a declanșat miercuri Articolul 7 împotriva Poloniei, ca urmare a unei controversate reforme a justiţiei. Varșovia și-ar putea pierde dreptul de vot în UE

Published

on

UPDATE: Comisia Europeană a decis miercuri să lanseze procedura de activare a articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene, articol ce prevede cazurile în care un stat membru poate fi privat de dreptul de vot în Consiliu, în legătură cu temerile privind statul de drept în Polonia.

Știrea inițială: 

Articolul 7 din Tratatul de la Lisabona, așa-numita ”opțiune nucleară”, va fi declanșat împotriva unei țări membre, o măsură fără precedent în Uniunea Europeană. Comisia Europeană începe astfel procedura de sancționare a Poloniei din cauza schimbărilor făcute în justiție de către partidul de guvernământ.

Activarea articolului 7 înseamnă suspendarea dreptului de vot pe care îl deține o țară membră în Consiliul Uniunii Europene. Procesul are trei faze, iar la Bruxelles începe astăzi prima dintre acestea. Potrivit unor surse citate de Politico.eu, Bruxelles-ul consideră că a epuizat orice alte instrumente și că se va confrunta cu o criză de credibilitate dacă va continua să nu ia măsuri.

FOTO: Wikimedia Commons

Pentru suspendarea dreptului de vot al Poloniei în UE ar fi nevoie de acordul unanim al tuturor statelor membre, însă Ungaria a semnalat de mai multe ori că va bloca prin veto o propunere în acest sens.

De când a preluat puterea, cu aproape doi ani în urmă, partidul conservator Lege și Justiție (PiS) a adus în discuție o serie de propuneri controversate în domeniul justiției. Criticii vorbesc despre un adevărat asalt prin care se încearcă trecerea sistemului judiciar sub tutela Parlamentului. Unul dintre cele mai contestate proiecte prevede schimbarea a aproape tuturor judecătorilor Curții Supreme, dar și a felului în care aceștia sunt numiți.

Executivul comunitar a lansat anul trecut în luna iunie o procedură de infringement pe tema respectării statului de drept în Polonia, urmată anul acesta, tot în iunie, de o alta privind neaplicarea cotelor obligatorii de refugiați. Ultima etapă a acestei proceduri este suspendarea dreptului de vot al Poloniei în UE, dar pentru aceasta este nevoie de acordul unanim al tuturor statelor membre, iar Ungaria a reafirmat că va bloca prin veto o asemenea decizie

Declanșarea articolului 7 va reprezenta o escaladare majoră a unei lupte juridice de doi ani, care a început atunci când Comisia a inițiat o investigație privind schimbările juridice poloneze în ianuarie 2016, ca urmare a unei bătălii privind cntrolul asupra Tribunalului Constituțional, instanța de judecată a țării. În iulie, după adoptarea unei legislații similare, Comisia a avertizat Polonia că este gata să “declanșeze imediat” articolul 7 dacă Varșovia va lua orice decizie care să permită guvernului să “respingă sau să forțeze pensionarea judecătorilor Curții Supreme”.

Citiți și:  Emmanuel Macron și Angela Merkel, front comun: Vom sprijini Comisia Europeană dacă va decide săptămâna viitoare să activeze contra Poloniei articolul 7 al Tratatului UE

Ce prevede articolul 7 din Tratatul UE

(1) La propunerea motivată a unei treimi din statele membre, a Parlamentului European sau a Comisiei Europene şi cu aprobarea Parlamentului European, Consiliul, hotărând cu o majoritate de patru cincimi din membrii săi, poate să constate existenţa unui risc clar de încălcare gravă a valorilor prevăzute la articolul 2*, de către un stat membru. Înainte de a proceda la această constatare, Consiliul audiază statul membru în cauză şi îi poate adresa recomandări, hotărând după aceeaşi procedură.

Consiliul verifică cu regularitate dacă motivele care au condus la această constatare rămân valabile.

(2) Consiliul European, hotărând în unanimitate la propunerea unei treimi din statele membre sau a Comisiei Europene şi cu aprobarea Parlamentului European, poate să constate existenţa unei încălcări grave şi persistente a valorilor prevăzute la articolul 2*, de către un stat membru, după ce a invitat acel stat membru să-şi prezinte observaţiile.

(3) În cazul în care a fost făcută constatarea menţionată la alineatul (2), Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauză în urma aplicării tratatelor, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru. Procedând în acest fel, Consiliul ţine seama de eventualele consecinţe ale unei astfel de suspendări asupra drepturilor şi obligaţiilor persoanelor fizice şi juridice.

Obligatiile care îi revin statului membru în cauză în temeiul tratatelor rămân obligatorii în orice situaţie pentru statul membru respectiv

(4) Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide ulterior să modifice sau să revoce măsurile luate în temeiul alineatului (3), ca răspuns la modificarea situaţiei care l-a determinat să impună măsurile respective.

(5) Modalităţile de vot care, în înţelesul prezentului articol, se aplică Parlamentului European, Consiliului European şi Consiliului sunt prevăzute la articolul 354 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.

*Articolul 2

Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranţă, justiţie, solidaritate şi egalitate între femei şi bărbaţi.

 

.

COMISIA EUROPEANA

Dezvoltarea spațiului Schengen trebuie realizată pe trei direcții de lucru, susține președinta Comisiei Europene

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Dezvoltarea Spațiului Schengen, concomitent cu păstrarea beneficiilor lui, trebuie realizată pe trei direcții de lucru, a propus șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul primul forum Schengen, organizat în format videoconferință luni, 30 noiembrie, cu scopul intensificării cooperării concrete și a dialogului politic pentru a aborda provocările actuale și pentru a construi un spațiu Schengen mai rezilient.

„Primele luni ale pandemiei ne-au arătat ce se întâmplă atunci când Schengen nu mai funcționează: Europa se oprește. Poate suna ca un paradox, dar această experiență m-a făcut foarte încrezătoare în viitorul Schengen. Este prea prețios pentru noi toți. Nu  vom permite să eșueze. Dar acest lucru nu înseamnă că putem lua Schengen ca un fapt dat. Ultimii ani au creat tensiuni în spațiul Schengen. Între 2006 și 2014, pe parcursul a nouă ani, controalele la frontierele interne au fost reintroduse de 35 ori. Dar din 2015, în mai puțin de cinci ani, controalele la frontierele interne au fost reintroduse de 205 de ori. Aceasta este o creștere semnificativă. Trebuie să înțelegem motivele care stau la baza acesteia și să le abordăm urgent. Adevărul este că provocările cu care se confruntă astăzi spațiul Schengen nu sunt aceleași ca în urmă cu 25 de ani. Ar trebui să confruntăm aceste provocări”, a declarat președintele Comisiei Europene. 

În acest sens, Ursula von der Leyen a menționat trei domenii de lucru:

  1. Întărirea securității la frontierele externe ale UE: definitivarea rapidă a sistemelor de informații de ultimă generație necesare pentru identificarea riscurilor de securitate; elaborarea de proceduri eficiente pentru gestionarea intrărilor neregulamentare în UE.
  2. Asigurarea securității spațiului comun de libertate și securitate: cooperare polițienească strânsă între autoritățile din statele membre, de exemplu pentru un schimb mai bun și mai rapid de date, cum ar fi amprentele digitale ale suspecților; și asigurarea un rol mai important pentru Europol, agenția Uniunii Europene pentru cooperare în materie de aplicare a legii.
  3. Îmbunătățirea guvernanței spațiului Schengen: întărirea sistemului de evaluare și monitorizare privind aplicarea acquis-ului Schengen în întreaga Europă și elaborarea unei abordări comune mai bune privind gestionarea spațiului Schengen în cooperare cu Parlamentul European și statele membre. 

Am încredere că putem și trebuie să continuăm dezvoltarea spațiului Schengen, păstrând în același timp beneficiile acestuia”, a mai spus șefa Executivului European. 

Discuțiile din cadrul primului forum Schengen vor influența Strategia pentru un spațiu Schengen mai puternic, care urmează să fie prezentată la jumătatea anului 2021, și vor aborda următoarele teme:

  • consolidarea guvernanței spațiului Schengen și îmbunătățirea mecanismului de evaluare a punerii în aplicare a normelor Schengen, pe baza experienței acumulate în urma pandemiei de coronavirus
  • rolul spațiului Schengen în etapa de redresare economică post-coronavirus
  • găsirea unei căi de urmat în ceea ce privește revizuirea Codului frontierelor Schengen
  • utilizarea mai eficientă a măsurilor alternative la reintroducerea controalelor la frontieră
  • o mai bună gestionare a frontierelor externe ale UE
  • consolidarea cooperării polițienești și a schimbului de informații.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Raport: Emisiile de gaze cu efect de seră din UE au înregistrat în 2019 cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani

Published

on

© European Union, 2009

Emisiile de gaze cu efect de seră din UE au înregistrat în 2019 cel mai scăzut nivel din ultimii treizeci de ani, se arată în Raportul intermediar privind politicile climatice ale UE, adoptat luni, 30 noiembrie, de Comisia Europeană

Raportul intermediar privind politicile climatice, intitulat „Către o Europă neutră din punct de vedere climatic”, descrie progresele înregistrate de UE și de statele sale membre în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, furnizând totodată informații privind evoluțiile recente din cadrul politicii UE în domeniul climei. 

Astfel, potrivit documentului, în UE-27, emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 3,7 % de la un an la altul, în timp ce PIB-ul a crescut cu 1,5 %. În prezent, nivelurile emisiilor sunt cu 24 % mai reduse față de nivelurile din 1990. 

„Uniunea Europeană dovedește că reducerea emisiilor este posibilă concomitent cu asigurarea creșterii economice. Raportul de astăzi confirmă însă încă o dată că este necesar să ne intensificăm eforturile în toate sectoarele economiei pentru a ne atinge obiectivul comun al neutralității climatice până în 2050. Tranziția este fezabilă dacă ne respectăm angajamentul și dacă profităm de oportunitățile oferite de redresare pentru a reimpulsiona economia într-un mod mai ecologic și mai rezilient și pentru a crea un viitor sănătos și sustenabil pentru toți”, a declaratFrans Timmermans, vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european.

Emisiile care fac obiectul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) au înregistrat cea mai mare reducere în 2019, scăzând cu 9,1 %, adică aproximativ 152 de milioane de tone de dioxid de carbon echivalent, față de 2018.

Această scădere s-a datorat mai ales sectorului energiei electrice, în care emisiile au scăzut cu aproape 15 %, în principal ca urmare a înlocuirii producției de energie electrică pe bază de cărbune cu producția de energie electrică din surse regenerabile și pe bază de gaze naturale. Pe de altă parte, emisiile din sectorul industrial au scăzut cu aproape 2 %, iar emisiile verificate generate de aviație, care acoperă în prezent doar zborurile din Spațiul Economic European, au continuat să crească modest față de 2018, respectiv cu 1 %, adică cu aproximativ 0,7 milioane de tone de dioxid de carbon echivalent.

Emisiile nereglementate de EU ETS, cum ar fi cele generate de sectoarele industriale care nu fac obiectul ETS, de transporturi, clădiri, agricultură și deșeuri, nu au înregistrat nicio schimbare semnificativă față de nivelurile din 2018.

Cheltuielile UE pentru politicile climatice, finanțarea tehnologiilor verzi, implementarea de noi soluții și cooperarea internațională au crescut în 2019 și vor înregistra o nouă creștere în contextul redresării Europei în urma pandemiei de COVID-19.

Veniturile din licitațiile din cadrul sistemului EU ETS reprezintă o sursă din ce în ce mai importantă de finanțare a combaterii schimbărilor climatice. Între 2012 (anul în care au început licitațiile în cadrul EU ETS) și jumătatea anului 2020, statele membre, Regatul Unit și țările SEE au încasat în urma licitațiilor venituri totale de peste 57 de miliarde EUR, peste jumătate din această sumă fiind generată numai în 2018 și 2019. În 2019, veniturile totale din licitații au depășit 14,1 miliarde EUR. Din acest total, un procent de 77 % va fi utilizat în scopuri legate de climă și energie, cu 7 puncte procentuale mai mult decât cota de 70 % raportată în 2018. În plus, tot mai multe proiecte din domeniul climei care primesc fonduri UE sunt finanțate prin monetizarea certificatelor de emisii prin programul NER 300Fondul pentru inovare și Fondul pentru modernizare.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Încrederea în economia zonei euro a scăzut în luna noiembrie, pe fondul celui de-al doilea val al pandemiei de coronavirus

Published

on

© IMF/ Twitter

Încrederea în economia zonei euro a scăzut în luna noiembrie a acestui an pentru prima dată în ultimele șapte luni, în contextul în care cel de-al doilea val al pandemiei de COVID-19 a lovit continentul, afectând toate sectoarele, cu precădere cele de servicii și retail, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

Conform datelor date vineri publicității de Comisia Europeană, indicele sentimentului economic (ESI) a scăzut în luna noiembrie la 87,6 puncte, de la 91,1 puncte, câte erau în luna octombrie.

În mod obişnuit, studiul este realizat în primele două-trei săptămâni ale lunii, ceea ce înseamnă că are legătură cu noile restricţii severe anunţate, inclusiv în cele mai mari economii ale zonei euro, Germania şi Franţa.

”După o redresare parţială a încrederii în perioada mai – septembrie şi a expansiunii din octombrie, luna aceasta s-a înregistrat primul declin de când încrederea a scăzut semnificativ la primul val al pandemiei”, se arată în raportul publicat de Comisia Europeană.

Evoluțiile reprezintă o consecință directă a scăderii încrederii în retail, servicii și în rândul consumatorilor. Scăderi mai reduse s-au înregistrat în industrie şi construcţii, două sectoare care nu sunt extrem de afectate de noile restricţii.

Încrederea în sectorul serviciilor, responsabil pentru două treimi din PIB-ul zonei euro, s-a înrăutăţit la minus 17,3 puncte în noiembrie, de la minus 12,1 puncte luna precedentă.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Cristian Bușoi32 mins ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE: Tranziția către economia verde trebuie să fie echilibrată, adaptată nevoilor fiecărui stat membru

ENGLISH1 hour ago

MEP Vasile Blaga: Commission’s centralised approach on procuring COVID-19 vaccines shows us the advantage of Romania’s membership of the European Union

NATO2 hours ago

Bogdan Aurescu participă la reuniunea miniștrilor de externe din NATO: Aliații vor avea o discuție strategică despre ascensiunea Chinei cu partenerii din Asia-Pacific și UE

U.E.2 hours ago

Surse europene: Statele membre salută planul UE privind nevoia de a revigora parteneriatul transatlantic pe cinci direcții de acțiune

NATO2 hours ago

Jens Stoltenberg l-a invitat pe Joe Biden la summitul NATO de la Bruxelles din 2021, unde va prezenta propunerile sale privind viitorul Alianței: A venit timpul să reînnoim Conceptul Strategic

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Coeziunea europeană în privința achiziționării centralizate a vaccinurilor anti-COVID-19 ne arată avantajul apartenenței României la UE

NATO3 hours ago

Secretarul general al NATO: Trebuie să ne consolidăm prezența în regiunea Mării Negre, care este de importanță strategică pentru Alianță și pentru toți aliații

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Dezvoltarea spațiului Schengen trebuie realizată pe trei direcții de lucru, susține președinta Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Bloomberg: SUA şi Taiwanul pregătesc o alternativă la proiectul de infrastructură chinez ”O centură, un drum”

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Raport: Emisiile de gaze cu efect de seră din UE au înregistrat în 2019 cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA2 days ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE5 days ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș5 days ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.1 week ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă1 week ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

Advertisement
Advertisement

Trending