Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a declanșat miercuri Articolul 7 împotriva Poloniei, ca urmare a unei controversate reforme a justiţiei. Varșovia și-ar putea pierde dreptul de vot în UE

Published

on

UPDATE: Comisia Europeană a decis miercuri să lanseze procedura de activare a articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene, articol ce prevede cazurile în care un stat membru poate fi privat de dreptul de vot în Consiliu, în legătură cu temerile privind statul de drept în Polonia.

Știrea inițială: 

Articolul 7 din Tratatul de la Lisabona, așa-numita ”opțiune nucleară”, va fi declanșat împotriva unei țări membre, o măsură fără precedent în Uniunea Europeană. Comisia Europeană începe astfel procedura de sancționare a Poloniei din cauza schimbărilor făcute în justiție de către partidul de guvernământ.

Activarea articolului 7 înseamnă suspendarea dreptului de vot pe care îl deține o țară membră în Consiliul Uniunii Europene. Procesul are trei faze, iar la Bruxelles începe astăzi prima dintre acestea. Potrivit unor surse citate de Politico.eu, Bruxelles-ul consideră că a epuizat orice alte instrumente și că se va confrunta cu o criză de credibilitate dacă va continua să nu ia măsuri.

FOTO: Wikimedia Commons

Pentru suspendarea dreptului de vot al Poloniei în UE ar fi nevoie de acordul unanim al tuturor statelor membre, însă Ungaria a semnalat de mai multe ori că va bloca prin veto o propunere în acest sens.

De când a preluat puterea, cu aproape doi ani în urmă, partidul conservator Lege și Justiție (PiS) a adus în discuție o serie de propuneri controversate în domeniul justiției. Criticii vorbesc despre un adevărat asalt prin care se încearcă trecerea sistemului judiciar sub tutela Parlamentului. Unul dintre cele mai contestate proiecte prevede schimbarea a aproape tuturor judecătorilor Curții Supreme, dar și a felului în care aceștia sunt numiți.

Executivul comunitar a lansat anul trecut în luna iunie o procedură de infringement pe tema respectării statului de drept în Polonia, urmată anul acesta, tot în iunie, de o alta privind neaplicarea cotelor obligatorii de refugiați. Ultima etapă a acestei proceduri este suspendarea dreptului de vot al Poloniei în UE, dar pentru aceasta este nevoie de acordul unanim al tuturor statelor membre, iar Ungaria a reafirmat că va bloca prin veto o asemenea decizie

Declanșarea articolului 7 va reprezenta o escaladare majoră a unei lupte juridice de doi ani, care a început atunci când Comisia a inițiat o investigație privind schimbările juridice poloneze în ianuarie 2016, ca urmare a unei bătălii privind cntrolul asupra Tribunalului Constituțional, instanța de judecată a țării. În iulie, după adoptarea unei legislații similare, Comisia a avertizat Polonia că este gata să “declanșeze imediat” articolul 7 dacă Varșovia va lua orice decizie care să permită guvernului să “respingă sau să forțeze pensionarea judecătorilor Curții Supreme”.

Citiți și:  Emmanuel Macron și Angela Merkel, front comun: Vom sprijini Comisia Europeană dacă va decide săptămâna viitoare să activeze contra Poloniei articolul 7 al Tratatului UE

Ce prevede articolul 7 din Tratatul UE

(1) La propunerea motivată a unei treimi din statele membre, a Parlamentului European sau a Comisiei Europene şi cu aprobarea Parlamentului European, Consiliul, hotărând cu o majoritate de patru cincimi din membrii săi, poate să constate existenţa unui risc clar de încălcare gravă a valorilor prevăzute la articolul 2*, de către un stat membru. Înainte de a proceda la această constatare, Consiliul audiază statul membru în cauză şi îi poate adresa recomandări, hotărând după aceeaşi procedură.

Consiliul verifică cu regularitate dacă motivele care au condus la această constatare rămân valabile.

(2) Consiliul European, hotărând în unanimitate la propunerea unei treimi din statele membre sau a Comisiei Europene şi cu aprobarea Parlamentului European, poate să constate existenţa unei încălcări grave şi persistente a valorilor prevăzute la articolul 2*, de către un stat membru, după ce a invitat acel stat membru să-şi prezinte observaţiile.

(3) În cazul în care a fost făcută constatarea menţionată la alineatul (2), Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauză în urma aplicării tratatelor, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru. Procedând în acest fel, Consiliul ţine seama de eventualele consecinţe ale unei astfel de suspendări asupra drepturilor şi obligaţiilor persoanelor fizice şi juridice.

Obligatiile care îi revin statului membru în cauză în temeiul tratatelor rămân obligatorii în orice situaţie pentru statul membru respectiv

(4) Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide ulterior să modifice sau să revoce măsurile luate în temeiul alineatului (3), ca răspuns la modificarea situaţiei care l-a determinat să impună măsurile respective.

(5) Modalităţile de vot care, în înţelesul prezentului articol, se aplică Parlamentului European, Consiliului European şi Consiliului sunt prevăzute la articolul 354 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.

*Articolul 2

Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranţă, justiţie, solidaritate şi egalitate între femei şi bărbaţi.

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen speră că UE și Regatul Unit vor ”rămâne buni prieteni și buni parteneri”, citându-l pe George Eliot: ”Doar în agonia despărții vedem cât de adâncă este dragostea”

Published

on

©https://multimedia.europarl.europa.eu/

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat dorința ca Uniunea Europeană și Regatul Unit ”să rămână buni prieteni și buni parteneri”, dar a semnalat nevoia unor garanții solide privind o competiție echitabilă din partea Londrei reprezintă o precondiție pentru un nou acord comercial cu Bruxelles-ul.

”Luăm în calcul un acord de liber schimb cu zero tarife, zero cote, dar precondiția este ca afacerile din Uniunea Europeană și cele din Regatul Unit să continue să concureze de pe un picior de egalitate. Cu siguranță nu vom expune companiile noastre unei concurențe neloiale”, a afirmat von der Leyen în sesiunea Parlamentului European, care urmează să valideze acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Șefa Comisiei Europene a subliniat că ”spiritul de cooperare va marca parteneriatul dintre cele două părți” și că ”un echilibru fragil poate fi transformat foarte ușor într-un conflict”.

”Niciun parteneriat nu va asigura beneficiile ce decurgeau din apartenența la Uniunea Europeană. Cu cât Regatul Unit își va respecta înțelegerile și garanțiile, cu atât va fi mai deschis accesul spre piața unică. E în interesul nostru reciproc pentru că este vorba de locurile de muncă și piața europeană. Vom încerca să găsim cele mai bune soluții pentru companii și fermieri, pentru tinerii britanici și europeni care vor să trăiască dincolo de Marea Mânecii. Ne vom folosi energia pentru a obține rezultate pozitive.”, a explicat von der Leyen.

Aceasta a spus că Bruxelle-ul va fi ”vigilent” cu privire la modul în care va fi implementat acordul de retragere la frontiera irlandeză, potrivit Agerpres.

”Vreau ca UE şi Regatul Unit să rămână buni prieteni şi buni parteneri”, a afirmat preşedinta Comisiei Europene, precizând că ”trebuie să ne dedicăm toată energia, 24 de ore din 24 şi şapte zile din şapte pentru a ajunge la rezultate” în negocierea viitoarei relaţii.

În încheiere, aceasta l-a citat pe poetul George Eliot. ”Doar în agonia despărții vedem cât de adâncă e dragostea”, a spus von der Leyen, transmițând, în încheiere că ”vă vom iubi mereu şi nu vom fi niciodată departe. Trăiască Europa!”.

Parlamentul European urmează să valideze Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, ultima etapă procedurală a acestui proces de ratificare care pavează calea încheierii unei relații care datează de aproape jumătate de secol. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a aprobat măsurile UE pentru a răspunde riscurilor de securitate legate de 5G și face apel către statele membre să le pună în aplicare până la 30 aprilie

Published

on

© European Union, 2019

Comisia Europeană a aprobat miercuri setul comun de instrumente cuprinzând măsuri de atenuare convenite de statele membre ale Uniunii pentru a răspunde riscurilor de securitate legate de introducerea tehnologiei 5G, a cincea generaţie de reţele mobile, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acest lucru vine în urma solicitării Consiliului, instituția statelor membre, de a se elabora o abordare concertată cu privire la securitatea reţelelor 5G şi a adoptării de către Comisie, în martie 2019, a unei recomandări în urma solicitării respective. În acest răstimp, statele membre au identificat riscurile şi vulnerabilităţile la nivel naţional şi au publicat o evaluare comună a riscurilor la nivelul UE. Prin intermediul setului de instrumente, statele membre se angajează să avanseze împreună pe baza unei evaluări obiective a riscurilor identificate şi a unor măsuri proporţionale de atenuare. Odată cu comunicarea adoptată miercuri, Comisia Europeană face apel ca măsurile-cheie să fie puse în aplicare până la 30 aprilie 2020.

”Putem realiza lucruri extraordinare cu ajutorul tehnologiei 5G. Tehnologia face posibile medicina personalizată, agricultura de precizie şi reţelele energetice care pot integra toate tipurile de energie din surse regenerabile. Toate acestea vor aduce o schimbare pozitivă doar dacă putem garanta securitatea reţelelor noastre. Numai în aceste condiţii schimbările digitale vor aduce beneficii tuturor cetăţenilor”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreşedinta executivă pentru O Europă pregătită pentru era digitală.

Aceste măsuri vin după ce, anul trecut, Comisia Europeană a avertizat, într-un raport, asupra riscurilor în creştere ale atacurilor cibernetice comise de entităţi susţinute de guverne, dar s-a abţinut să menţioneze China ori societatea chineză Huawei Technologies printre ameninţări, spre deosebire de SUA, care consideră această societate drept un instrument de spionaj al statului chinez.

Raportul a avut ca temă riscurile cibernetice asociate reţelelor 5G, reţele considerate ca fiind cruciale pentru competitivitatea economică a blocului comunitar într-o lume tot mai conectată.

Garantarea introducerii în siguranţă a tehnologiei 5G este în mare măsură responsabilitatea actorilor de pe piaţă, securitatea naţională este responsabilitatea statelor membre, iar, în ansamblu, securitatea reţelelor 5G este o chestiune de importanţă strategică pentru întreaga piaţă unică şi pentru suveranitatea tehnologică a UE.

”O veritabilă uniune a securităţii este aceea care protejează cetăţenii, întreprinderile şi infrastructurile critice ale Europei. Tehnologia 5G va fi o tehnologie profund inovatoare, dar nu se poate realiza cu preţul securităţii pieţei noastre interne. Setul de instrumente este un pas important în cadrul a ceea ce trebuie să fie un efort continuu colectiv al UE de a asigura o mai bună protecţie a infrastructurilor noastre critice”, a declarat Margaritis Schinas, vicepreşedintele pentru promovarea modului nostru de viaţă european.

La rândul său, Thierry Breton, comisarul pentru piaţa internă, a afirmat că Europa dispune de tot ceea ce are nevoie pentru a se situa în fruntea cursei tehnologice.

”Fie că este vorba de dezvoltarea sau de implementarea tehnologiei 5G – industria noastră este departe de a fi la început de drum. Astăzi, punem la dispoziţia statelor membre ale UE, operatorilor de telecomunicaţii şi utilizatorilor instrumentele necesare pentru a construi şi a proteja o infrastructură europeană cu cele mai înalte standarde de securitate, astfel încât să beneficiem pe deplin de potenţialul pe care ni-l poate oferi tehnologia 5G”, spune Thierry Breton.

Tehnologia 5G va juca un rol esenţial în dezvoltarea pe viitor a economiei şi a societăţii digitale în Europa şi va fi atât un catalizator major pentru viitoarele servicii digitale în domeniile principale ale vieţii cetăţenilor, cât şi o bază importantă pentru transformarea digitală şi tranziţia către o economie verde.

”Având în vedere că se estimează că tehnologia 5G urmează să genereze la nivel mondial venituri de 225 de miliarde euro în 2025 şi că reprezintă un atu esenţial pentru competitivitatea Europei pe piaţa mondială, securitatea cibernetică a acestei tehnologii este crucială pentru asigurarea autonomiei strategice a Uniunii. Este vorba de miliarde de obiecte şi de sisteme conectate, inclusiv în sectoare critice, cum ar fi energia, transporturile, serviciile bancare şi sănătatea, precum şi de sistemele de control industrial care transmit informaţii sensibile şi sprijină sistemele de siguranţă”, precizează Comisia Europeană.

În acelaşi timp, datorită unei arhitecturi mai puţin centralizate, unei puteri de calcul inteligente de vârf, nevoii de mai multe antene şi dependenţei sporite de programele informatice, reţelele 5G oferă mai multe puncte de acces potenţiale pentru atacatori. Ameninţările la adresa securităţii cibernetice sunt în creştere şi devin din ce în ce mai sofisticate, potrivit CE. Un nou sondaj Eurobarometru, publicat tot miercuri, arată că gradul de informare cu privire la criminalitatea cibernetică este în creştere, 52 % din respondenţi declarând că sunt destul de bine informaţi cu privire la criminalitatea cibernetică, cifră aflată în creştere faţă de 46 % în 2017.

Statele membre, acţionând în cadrul Grupului de cooperare privind securitatea reţelelor (NIS), au adoptat setul de instrumente. Setul de instrumente abordează toate riscurile identificate în evaluarea coordonată la nivelul UE, inclusiv riscurile legate de factori care nu sunt de natură tehnică, cum ar fi riscul de imixtiune din partea unor actori statali din afara Europei sau a unor actori care acţionează cu sprijinul statului prin intermediul lanţului de aprovizionare al tehnologiei 5G.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen: Este datoria noastră morală să ne amintim. Nu putem schimba istoria, dar istoria ne poate schimba pe noi

Published

on

Este datoria noastră morală, mai mult ca oricând, să ne amintim. Istoria Shoah ne reamintește unde pot duce antisemitismul și ura, a spus președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un mesaj pe Twitter postat cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

”Nu putem schimba istoria, dar istoria ne poate schimba pe noi”, a mai spus șefa Excutivului european.

Peste 200 de supraviețuitori ai Holocaustului, alături de delegații din peste 50 de țări, precum și reprezentanți ai Uniunii Europene, Consiliului Europei, ONU, OSCE, vor participa la ceremoniile de comemorare a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de exterminare de la Auschwitz-Birkenau.

România va fi reprezentată de premierul Ludovic Orban, potrivit Guvernului.

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, se va întâlni cu supraviețuitorii la Berlin, luni dimineața, înainte de a merge împreună în Polonia.

Evenimentul comemorativ va fi deschis de președintele Poloniei, Andrzej Duda, după care vor urma discursuri ale supraviețuitorilor de la Auschwitz.

Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei au fost ucişi de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, potrivit TVR

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

În total, în lagărul nazist și-au pierdut viața peste un milion de persoane, în principal etnici evrei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending