Dezvoltarea Spațiului Schengen, concomitent cu păstrarea beneficiilor lui, trebuie realizată pe trei direcții de lucru, a propus șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul primul forum Schengen, organizat în format videoconferință luni, 30 noiembrie, cu scopul intensificării cooperării concrete și a dialogului politic pentru a aborda provocările actuale și pentru a construi un spațiu Schengen mai rezilient.

„Primele luni ale pandemiei ne-au arătat ce se întâmplă atunci când Schengen nu mai funcționează: Europa se oprește. Poate suna ca un paradox, dar această experiență m-a făcut foarte încrezătoare în viitorul Schengen. Este prea prețios pentru noi toți. Nu  vom permite să eșueze. Dar acest lucru nu înseamnă că putem lua Schengen ca un fapt dat. Ultimii ani au creat tensiuni în spațiul Schengen. Între 2006 și 2014, pe parcursul a nouă ani, controalele la frontierele interne au fost reintroduse de 35 ori. Dar din 2015, în mai puțin de cinci ani, controalele la frontierele interne au fost reintroduse de 205 de ori. Aceasta este o creștere semnificativă. Trebuie să înțelegem motivele care stau la baza acesteia și să le abordăm urgent. Adevărul este că provocările cu care se confruntă astăzi spațiul Schengen nu sunt aceleași ca în urmă cu 25 de ani. Ar trebui să confruntăm aceste provocări”, a declarat președintele Comisiei Europene. 

În acest sens, Ursula von der Leyen a menționat trei domenii de lucru:

1. Întărirea securității la frontierele externe ale UE: definitivarea rapidă a sistemelor de informații de ultimă generație necesare pentru identificarea riscurilor de securitate; elaborarea de proceduri eficiente pentru gestionarea intrărilor neregulamentare în UE.
2. Asigurarea securității spațiului comun de libertate și securitate: cooperare polițienească strânsă între autoritățile din statele membre, de exemplu pentru un schimb mai bun și mai rapid de date, cum ar fi amprentele digitale ale suspecților; și asigurarea un rol mai important pentru Europol, agenția Uniunii Europene pentru cooperare în materie de aplicare a legii.
3. Îmbunătățirea guvernanței spațiului Schengen: întărirea sistemului de evaluare și monitorizare privind aplicarea acquis-ului Schengen în întreaga Europă și elaborarea unei abordări comune mai bune privind gestionarea spațiului Schengen în cooperare cu Parlamentul European și statele membre. 

„Am încredere că putem și trebuie să continuăm dezvoltarea spațiului Schengen, păstrând în același timp beneficiile acestuia”, a mai spus șefa Executivului European. 

Discuțiile din cadrul primului forum Schengen vor influența Strategia pentru un spațiu Schengen mai puternic, care urmează să fie prezentată la jumătatea anului 2021, și vor aborda următoarele teme:

• consolidarea guvernanței spațiului Schengen și îmbunătățirea mecanismului de evaluare a punerii în aplicare a normelor Schengen, pe baza experienței acumulate în urma pandemiei de coronavirus
• rolul spațiului Schengen în etapa de redresare economică post-coronavirus
• găsirea unei căi de urmat în ceea ce privește revizuirea Codului frontierelor Schengen
• utilizarea mai eficientă a măsurilor alternative la reintroducerea controalelor la frontieră
• o mai bună gestionare a frontierelor externe ale UE
• consolidarea cooperării polițienești și a schimbului de informații.

Emisiile de gaze cu efect de seră din UE au înregistrat în 2019 cel mai scăzut nivel din ultimii treizeci de ani, se arată în Raportul intermediar privind politicile climatice ale UE, adoptat luni, 30 noiembrie, de Comisia Europeană. 

Raportul intermediar privind politicile climatice, intitulat „Către o Europă neutră din punct de vedere climatic”, descrie progresele înregistrate de UE și de statele sale membre în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, furnizând totodată informații privind evoluțiile recente din cadrul politicii UE în domeniul climei. 

Astfel, potrivit documentului, în UE-27, emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 3,7 % de la un an la altul, în timp ce PIB-ul a crescut cu 1,5 %. În prezent, nivelurile emisiilor sunt cu 24 % mai reduse față de nivelurile din 1990. 

„Uniunea Europeană dovedește că reducerea emisiilor este posibilă concomitent cu asigurarea creșterii economice. Raportul de astăzi confirmă însă încă o dată că este necesar să ne intensificăm eforturile în toate sectoarele economiei pentru a ne atinge obiectivul comun al neutralității climatice până în 2050. Tranziția este fezabilă dacă ne respectăm angajamentul și dacă profităm de oportunitățile oferite de redresare pentru a reimpulsiona economia într-un mod mai ecologic și mai rezilient și pentru a crea un viitor sănătos și sustenabil pentru toți”, a declaratFrans Timmermans, vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european.

Emisiile care fac obiectul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) au înregistrat cea mai mare reducere în 2019, scăzând cu 9,1 %, adică aproximativ 152 de milioane de tone de dioxid de carbon echivalent, față de 2018.

Această scădere s-a datorat mai ales sectorului energiei electrice, în care emisiile au scăzut cu aproape 15 %, în principal ca urmare a înlocuirii producției de energie electrică pe bază de cărbune cu producția de energie electrică din surse regenerabile și pe bază de gaze naturale. Pe de altă parte, emisiile din sectorul industrial au scăzut cu aproape 2 %, iar emisiile verificate generate de aviație, care acoperă în prezent doar zborurile din Spațiul Economic European, au continuat să crească modest față de 2018, respectiv cu 1 %, adică cu aproximativ 0,7 milioane de tone de dioxid de carbon echivalent.

Emisiile nereglementate de EU ETS, cum ar fi cele generate de sectoarele industriale care nu fac obiectul ETS, de transporturi, clădiri, agricultură și deșeuri, nu au înregistrat nicio schimbare semnificativă față de nivelurile din 2018.

Cheltuielile UE pentru politicile climatice, finanțarea tehnologiilor verzi, implementarea de noi soluții și cooperarea internațională au crescut în 2019 și vor înregistra o nouă creștere în contextul redresării Europei în urma pandemiei de COVID-19.

Veniturile din licitațiile din cadrul sistemului EU ETS reprezintă o sursă din ce în ce mai importantă de finanțare a combaterii schimbărilor climatice. Între 2012 (anul în care au început licitațiile în cadrul EU ETS) și jumătatea anului 2020, statele membre, Regatul Unit și țările SEE au încasat în urma licitațiilor venituri totale de peste 57 de miliarde EUR, peste jumătate din această sumă fiind generată numai în 2018 și 2019. În 2019, veniturile totale din licitații au depășit 14,1 miliarde EUR. Din acest total, un procent de 77 % va fi utilizat în scopuri legate de climă și energie, cu 7 puncte procentuale mai mult decât cota de 70 % raportată în 2018. În plus, tot mai multe proiecte din domeniul climei care primesc fonduri UE sunt finanțate prin monetizarea certificatelor de emisii prin programul NER 300, Fondul pentru inovare și Fondul pentru modernizare.

Încrederea în economia zonei euro a scăzut în luna noiembrie a acestui an pentru prima dată în ultimele șapte luni, în contextul în care cel de-al doilea val al pandemiei de COVID-19 a lovit continentul, afectând toate sectoarele, cu precădere cele de servicii și retail, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

Conform datelor date vineri publicității de Comisia Europeană, indicele sentimentului economic (ESI) a scăzut în luna noiembrie la 87,6 puncte, de la 91,1 puncte, câte erau în luna octombrie.

În mod obişnuit, studiul este realizat în primele două-trei săptămâni ale lunii, ceea ce înseamnă că are legătură cu noile restricţii severe anunţate, inclusiv în cele mai mari economii ale zonei euro, Germania şi Franţa.

”După o redresare parţială a încrederii în perioada mai – septembrie şi a expansiunii din octombrie, luna aceasta s-a înregistrat primul declin de când încrederea a scăzut semnificativ la primul val al pandemiei”, se arată în raportul publicat de Comisia Europeană.

Evoluțiile reprezintă o consecință directă a scăderii încrederii în retail, servicii și în rândul consumatorilor. Scăderi mai reduse s-au înregistrat în industrie şi construcţii, două sectoare care nu sunt extrem de afectate de noile restricţii.

Încrederea în sectorul serviciilor, responsabil pentru două treimi din PIB-ul zonei euro, s-a înrăutăţit la minus 17,3 puncte în noiembrie, de la minus 12,1 puncte luna precedentă.