Connect with us

U.E.

Comisia Europeană va institui prima rezervă comună a UE de echipamente medicale de urgență, în contextul pandemiei: ”Sprijinul reciproc este singura cale de urmat”

Published

on

© European Union, 2014

Comisia Europeană vine cu un nou răspuns în lupta împotriva pandemiei de COVID-19. Uniunea Europeană va avea prima rezervă proprie de echipamente medicale, precum ventilatoare și măști de protecție.

În comunicatul oficial se arată că această decizie a fost luată astăzi, 19 martie, urmând să intre în vigoare mâine, 20 martie.

Ce înseamnă rezerva ”rescEU” de echipamente medicale și cine o va gestiona:

Rezerva de echipamente va fi găzduită de unul sau mai multe state membre. Statul gazdă va fi responsabil pentru procurarea echipamentului, iar Comisia Europeană va finanța 90% din această rezervă.

Centrul de coordonare pentru răspunsuri la situații de urgență va gestiona distribuția echipamentelor pentru a se asigura că acestea vor ajunge acolo unde este nevoie cel mai mult.

Comisia Europeană subliniază că prin Acordul de achiziții comune le va oferi statelor membre mai multă putere în negocierea prețurilor cu industriile în domeniu.

Bugetul UE inițial al rezervei este de 50 de milioane euro, din care 40 de milioane EUR fac obiectul aprobării de către autoritățile bugetare.

Rezerva va include echipamente medicale precum:

  • echipamente medicale de terapie intensivă, cum ar fi ventilatoarele
  • echipamente individuale de protecție, cum ar fi măștile reutilizabile
  • vaccinuri și tratamente
  • materiale de laborator

”Prin instituirea primei rezerve comune europene de echipamente medicale de urgență, transpunem în practică solidaritatea UE, în beneficiul tuturor statelor membre și al tuturor cetățenilor noștri. Sprijinul reciproc este singura cale de urmat”, a transmis Președinta Ursula von der Leyen.

RescEU face parte din mecanismul de protecție civilă al UE, care consolidează cooperarea dintre statele participante în domeniul protecției civile, în vederea îmbunătățirii prevenirii dezastrelor, pregătirii în vederea acestora și răspunsului la acestea.

Propunerea actualizează rezerva de active a mecanismului de protecție civilă al UE rescEU, care include deja avioane și elicoptere pentru stingerea incendiilor. Prin intermediul mecanismului, Comisia Europeană joacă un rol-cheie în coordonarea răspunsului la dezastre în Europa și dincolo de granițele acesteia.

Atunci când amploarea unei situații de urgență depășește capacitățile de răspuns ale unei țări, aceasta poate solicita asistență prin intermediul mecanismului.

În momentul de față, la mecanism participă toate statele membre ale UE, precum și Islanda, Norvegia, Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru și Turcia. De la crearea sa în 2001, mecanismul de protecție civilă al UE a răspuns la peste 330 de cereri de asistență pe teritoriul UE și în afara acesteia.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi: UE a adoptat soluții pentru combaterea crizei COVID-19. Euroscepticii nu pot nega realitatea

Published

on

©️ Cristian Bușoi/ Facebook

UE a adoptat soluții pentru combaterea crizei COVID-19, iar euroscepticii și alți actori statali nu pot nega realitatea, în ciuda dezinformării practicată pe scară largă pentru promovarea unor interese politice, transmite eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), într-o postare pe Facebook.

„Uniunea Europeană a depus eforturi susținute pentru a combate criza generată de pandemia COVID 19, atât în domeniul sănătății cât și în domeniul economic. Acest lucru trebuie adus în atenția publicului, mai ales în contextul actual, când se încearcă propagarea unui curent eurosceptic, un context în care actori statali sau diverse publicații încearcă să creeze o imagine falsă și să profite de pe urma crizei pentru a-și promova interesele politice”, scrie Cristian Bușoi.

Acesta amintește că, în aceste ultime săptămâni, UE a creat mecanisme și a adoptat soluții de răspuns la criza generată de Covid 19 care presupun ajutoare financiare „fără precedent” pentru protejarea cetățenilor și a economiei, relaxare fiscală, achiziții comune și rezerve strategice pentru echipamente medicale și, mai presus de toate, solidaritate.

Mai jos, eurodeputatul menționează principalele măsuri luate de UE ca răspuns la criza provocată de COVID-19, pandemia care „a dat peste cap întreaga planetă”.

Achiziții comune, acces la rezerva stretegică rescEU

Uniunea Europeană a pus la punct un sistem internațional de achiziții care le permite statelor membre să cumpere echipamente medicale și de protecție, precum și medicamente. Statele membre au acces la rezerva strategică rescEU, care include atât echipamente de protecție pentru personalul medical, cât și ventilatoare pentru respirație. În plus, datorită industriei europene care s-a mobilizat și și-a adaptat liniile de producție UE va fi capabilă în maximum trei luni să fabrice echipamente de protecție pentru personalul din spitale, fără să mai depindă de importuri.

37 de miliarde de euro pentru Inițiativa Coronavirus Response

37 de miliarde EUR de la bugetul UE au fost alocate Inițiativei pentru investiții în răspunsul la coronavirus, pentru sprijinirea sistemelor de sănătate, a întreprinderilor mici și mijlocii și a piețelor forței de muncă. 28 de miliarde de euro vin sub formă de fonduri structurale din pachetele financiare naționale pentru 2014-2020, care nu sunt încă alocate proiectelor, și devin astfel eligibile pentru răspunsul la criză.

Alte 8 miliarde sunt prefinanțările din fondururile structurale neutilizate de statele și care nu vor fi restituite UE, cum s-a întâmplat până acum, ci vor rămâne la dispoziția statelor pentru a depăși criza. Din cele 37 de miliarde de euro României îi sunt alocale aprox. alocate 3,1 miliarde de euro. Planul de ajutor economic a intrat în vigoare la 1 aprilie.

În paralel, Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, folosit în cazul catastrofelor naturale majore, își extinde sfera de aplicare și pentru crizele de sănătate publică. Până la 800 de milioane de euro din partea Fondului de solidaritate al UE urmează să fie direcționate către țările cel mai puternic afectate, datorită extinderii domeniului de aplicare a fondului.

Promovarea cercetării pentru descoperirea de vaccinuri și tratamente împotriva COVID-19

Comisia Europeană a decis suplimentarea fondurilor pentru proiecte de cercetare legate de Covid-19 până la 48.5 milioane euro. Fondurile suplimentare sunt destinate unui număr de 18 proiecte, la care lucrează 140 de echipe de cercetători, ce au misiunea de a descoperi vaccinuri și tratamente pentru COVID-19, precum și teste pentru diagnosticarea bolii, cu scopul de a opri răspândirea noului coronavirus. Pentru descoperirea de noi tratamente există și un parteneriat public privat între Comisia Europeană și industria farmaceutică, Inițiativa Medicamentelor Inovatoare (IMI), care va avea la dispoziție 45 de milioane de euro din fondul Programului pentru Cercetare Orizont 2020. Se estimează că investiția totală va ajunge la peste 90 de milioane de euro: jumătate provenind din bugetul UE și restul din fondurile industriei.

Repatrierea cetățenilor europeni și crearea de coridoare verzi

Uniunea Europeană ajută statele membre cu repatrierea cetățenilor rămași blocați departe de casă din cauza restricțiilor de circulație impuse de criza COVID-19. De la începutul pandemiei, aproximativ 250.000 de persoane au fost repatriate în Europa prin intermediul unor zboruri organizate de statele membre. Pentru a transporta rapid stocurile necesare de medicamente, echipamente medicale și alimente, UE a decis și înființarea de culoare verzi, care să faciliteze accesul transportatorilor, iar timpul de așteptare la trecerea prin punctele de frontier să nu depășească 15 minute cu tot cu controlul documentelor.

Repornirea economiilor

Pentru a atenua șocul economic provocat de COVID – 19, fiecare euro disponibil în bugetul UE va fi redirecţionat pentru depăşirea crizei, iar regulile au fost relaxate pentru a permite finanţării să circule rapid şi eficient, spune eurodeputatul PNL.

Cea mai recentă măsură este activarea SURE, un instrument financiar de solidaritate în valoare de 100 de miliarde euro, care îi va ajuta pe lucrători să îşi păstreze veniturile şi va sprijini întreprinderile să depășească perioada de criză.

Comisia Europeană a decis și activarea unei clauze care să permită statelor membre să depășească deficitul bugetar.
Prin Banca Europeană de Investiții se alocă până la 40 de miliarde de euro pentru acoperirea nevoilor de finanțare pe termen scurt ale IMM-urilor, iar Banca Centrală Europeană a anunțat un program de achiziții de urgență pandemică, în valoare de 750 de miliarde EUR.

Continue Reading

U.E.

Germania se declară dispusă la “solidaritate europeană”, dar fără emiterea de “coronabonduri”: Este sarcina comună a Europei să ofere o plasă de siguranță pentru toate statele UE

Published

on

© Auswartigaes Amt

Pandemia COVID-19 este cea mai mare provocare de sănătate publică, socială și economică cu care țările europene se confruntă de la crearea Uniunii Europene încoace, au scris miniștrii germani de externe și de finanțe, Heiko Maas și Olaf Scholz, într-un editorial comun semnat luni în mai multe publicații europene din Franța, Italia, Spania, Portugalia și Grecia. Potrivit acestora, Guvernul german va susține un pachet european de răspuns la criză pe scheletul Mecanismului european de stabilitate, însă care să nu cuprindă instituirea unei noi troici europene pe modelul crizei financiare din 2008 și care să nu presupună emitarea de obligațiuni, așa numitele “eurobonduri”. 

Avem nevoie de o expresie clară a solidarității europene în pandemia coronavirusului. Germania este dispusă. Acum este sarcina comună a Europei să sprijine programele existente, să completeze lacunele și să ofere o plasă de siguranță pentru toate statele UE care au nevoie de sprijin suplimentar“, afirmă cei doi miniștri social-democrați din cabinetul Merkel, într-un editorial avanpremieră pentru videoconferința de marți a miniștrilor de finanțe din țările zonei euro (Eurogrup), care au fost însărcinați de liderii statelor membre să vină cu o soluție privind planul de salvare.

Maas și Scholz reiterează măsurile deja adoptate la nivelul Uniunii Europene, printre care relaxarea criteriilor cuprinse în Pactului de Stabilitate și Creștere,  flexibilizarea regulilor privind ajutorul de stat, planul de ajutor economic de 37 de miliarde de euro, schema de împrumuturi SURE de 100 de miliarde de euro pentru a ajuta companiile și a evita concedierile lucrătorilor de pe piața muncii sau planul de 750 de miliarde de euro al Băncii Centrale Europene pentru cumpărarea de obligațiuni guvernamentale.

Acum este nevoie de un alt pas“, admit cei doi miniștri germani, propunând o colaborare rapidă pentru a asigura suficientă lichiditate în toate țările Uniunii Europene și pentru a aduce stabilitate financiară în țările membre cele mai afectate de criza virusului SARS-CoV-2.

Heiko Maas și Olaf Scholz pledează, astfel, pentru utilizarea Mecanismului european de stabilitate, instrumentul de salvare creat în 2012 de statele eurozonei pentru a face față crizelor, înzestrându-l cu o putere maximă de creditare de 500 de miliarde euro și prin intermediul căruia, potrivit celor doi oficiali germani, Italia ar putea beneficia de 39 de miliarde de euro, iar Spania de 28 de miliarde. 

Fondurile nu trebuie să fie prevăzute cu condiții inutile, deoarece acestea ar echivala cu o reluare a politicii de austeritate care a urmat crizei financiare și ar duce la un tratament inegal între statele membre. Mecanismul european de stabilitate (MES) permite deja țărilor din zona euro să împrumute capital împreună în aceleași condiții favorabile. Pentru Italia, aceasta ar însemna o nouă injecție de 39 de miliarde de euro, iar pentru Spania, 28 de miliarde de euro. Acestea ar trebui să li se permită să utilizeze acești bani pentru toate cheltuielile necesare pentru combaterea coronavirusului”, au mai scris Maas și Scholz.

Ambii miniștri dau exemplul sprijinului pe care Roma sau Madridul ar urma să le primească, întrucât prim-miniștrii Giuseppe Conte și Pedro Sanchez, sprijiniți de președintele francez Emmanuel Macron, au cerut solidaritate europeană mai mare. Premierul italian a solicitat ca UE să intervină cu toată puterea de salvare cuprinsă în Mecanismul European de Stabilitate, iar Spania și Portugalia au cerut un plan de relansare economică de tipul planului Marshall, însă Germania și Olanda se opun emiterii de “obligaţiuni corona”, care ar favoriza o punere în comun a datoriilor guvernamentale.

În egală măsură, șefii diplomațiilor și finanțelor de la Berlin au o abordare flexibilă, susținând că nu este necesară crearea unei noi troici europene și dau de înțeles că Germania nu susține emiterea de obligațiuni care să genereze o mutualizare a datoriilor.

Nu avem nevoie de o troică, inspectori și un program de reformă pentru fiecare țară elaborat de Comisie. Ceea ce avem nevoie este de ușurare rapidă și direcționată. Mecanismul european de stabilitate poate oferi exact acest lucru dacă îl ajustăm în mod sensibil“, a spus ei, 

Olaf Scholz și Heiko Maas au utilizat acest context pentru a reaminti cititorilor din publicațiile din Franța, Italia, Spania, Portugalia și Grecia despre sprijinul și solidaritatea de care Germania a dat dovadă, donând echipamente medicale de protecție și preluând pacienți bolnavi cu COVID-19 în spitalele germane.

În paralel, într-un alt editorial, preşedintele Adunării Naţionale a Franţei, Richard Ferrand, şi președintele Bundestagului german, Wolfgang Schäuble, pledează pentru “mai multă solidaritate şi integrare financiară” în Europa în faţa crizei coronavirusului.

De asemenea, comisarii europeni Thierry Breton și Paolo Gentiloni au pledat luni, într-un articol de opinie publicat în ziare din Franţa şi din Germania, pentru recurgerea la un împrumut european cu scopul de a face faţă crizei coronavirusului, în care guvernul german este criticat pentru că se opune emiterii de coronabonduri.

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern au decis la 26 martie să acorde două săptămâni miniştrilor de finanţe din zona euro pentru ca aceştia să prezinte un răspuns economic comun la criza provocată de pandemia COVID-19, iar un răspuns ar putea fi formulat marți. Un plan de salvare a fost propus și de ministrul francez al finanțelor, care a susținut lansarea unui fond european de salvare, ca răspuns la criza economică provocată de pandemia de coronavirus, care să fie finanțat prin emitere de obligațiuni comune, dar care ar avea o durată limitată, de cinci sau zece ani.

Recent, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a promis un nou “Plan Marshall” european, finanţat din bugetul UE, pentru relansarea economică după criză.

Continue Reading

Dan Motreanu

Europarlamentarul Dan Motreanu anunță că ”industria românească s-a alăturat eforturilor de combatere a noului coronavirus”: Multe dintre fabricile noastre și-au adaptat liniile de producție și fabrică acum măști de protecție, combinezoane, izolete

Published

on

Industria românească s-a alăturat eforturilor de combatere a noului coronavirus, a transmis europarlamntarul Dan Motreanu (PNL, PPE) într-o postare pe Facebook, precizând că ”multe dintre fabricile noaste și-au adaptat liniile de producție și fabrică acum măști de protecție, combinezonae, izolete, iar, în curând, România ar putea produce inclusiv ventilatoare pentru respirație”.

Guvernul a aprobat deja prin ordonanță de urgență ”omologarea echipamentelor medicale și de protecție de către laboratoarele specializate ale MAPN, iar în acest moment există deja peste 400 de cereri depuse de către antreprenorii români pentru omologarea produselor.”

În acest context, eurodeputatul român a făcut o trecere în revistă a echipamentelor medicale care sunt produse deja în România:

1.Măști în 3 straturi

În maximum patru săptămâni, România ar putea acoperi cererea internă de măști de protecție din producție proprie. La Oradea se produc deja măști în 3 straturi, iar săptămâna aceasta vor ajunge în România alte 10 linii de producție. Începând cu 15 aprilie, țara noastră va putea produce între 1 și 2 milioane de măști pe zi. Materia primă pentru aceste măști se găsește în România, ceea ce însemnă că nu va mai dura mult până când măștile de protecție vor fi disponibile pentru întrega populație. Deocamdată stocurile sunt cumpărate integral de stat pentru sistemul de sănătate”, a informat Dan Montreanu.

2. Măști FPP

Eurodeputatul român a anunțat că , pentru măștile FPP, ”pe 15 aprilie va veni prima linie de producție, iar în două săptămâni de la instalare se vor putea produce aproximativ 40.000 de măști pe zi. Acest tip de măști sunt doar pentru sistemul de sănătate și există mari șanse ca România să-și poată asigura nevoia internă tot în câteva săptămâni. Materia primă pentru aceste măști trebuie importată din Turcia sau China, însă firma care aduce utilajul a oferit statului asigurări că va exista materialul necesar pentru producție.”

4. Izolete

Dan Motreanu a anunțat că, până în prezent, ”45 de izolete de producție românească au fost recepționate de Ministerul Apărării Naționale.”

Izoletele au fost fabricate de cercetătorii militari în colaborare cu medicii militari și indeplinesc standardele de securitate pentru prevenirea riscurilor de contaminare în zona de izolare și pe traseul de transport al persoanei infectate cu noul tip de coronavirus. Ministerul Apărării a făcut comandă de minumim 100 de izolete.

5. Combinezoane

Potrivit eurodeputatului român, ”săptămâna aceasta un producător mare de textile industriale va omologa în laboratoarele MAPN un cobinezon dintr-un material special produs în România, ce urmează să fie dezvoltat ulterior în serie de către marile fabrici de confecții. Firba vine de la o fabrică din Buzău, iar materialul textil de la o fabrică din Vâlcea. După omologare, există șanse ca România să poată dezvolta inclusiv capacitate de export.”

6. Aparate PCR

Europarlamentarul a estimat că, până la sfârșitul lunii, numărul aparatelor RT-PCT s-ar putea dubla, în prezent, în România existând deja 40 de astfel de aparate. Astfel, ”capacitatea de testare ar putea ajunge la 6000 – 8000 de teste pe zi, compativ cu maximum 700, la începutul crizei. Creșterea capacității ține azi exclusiv de rapiditatea cu care vom putea instrui experți pentru a analiza testele. Avem suficiente kituri de testare și recoltoare.”, a dat asigurări Dan Motreanu.

7. Ventilatoare de respirație

Doi mari producători mondiali de ventilatoare respiratorii, unul din SUA și altul din Irlanda, au pus la dispoziție României blueprint-urile pentru a face aparatele de ventilație, inclusiv schițele pieselor”, a informat eurodeputatul român. În aceste condiții, marile firme din ”industria auto românescă încearcă acum construirea unui aparat de ventilație pilot, iar dacă acesta va trece cu succes de toate testele, urmează producția în serie, în maximum opt săptămâni.”

8. Viziere

”Cu ajutorul companiilor private, mai multe ONG-uri din România au cumpărat zilele acestea câteva sute de imprimante 3D pentru viziere, producția urmând să ajungă în spitalele din țară. În ceea ce privește vizirele, nu există o problemă de producție.”, a conchis Dan Motreanu.

Până în prezent, în România au fost înregistrate aproape 4.000 de infectări cu noul coronavirus, în vreme ce 157 de persoane testate pozitiv cu SARS-CoV-2 au decedat.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending