Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană va prezenta o propunere de modificare a regulilor privind Spațiul Schengen ca urmare a proliferării atacurilor teroriste

Published

on

La finalul lunii în curs, Comisia Europeană va prezenta o propunere de modificare a regulilor care fac referire la spațiul de liberă circulație Schengen pentru a le adapta noilor provocări, anunță cotidianul El Pais, după ce joi a avut loc Consiliul UE pentru justiție și afaceri interne ( JAI), informează Agerpres.

Inițiativa apare la scurt timp după ce Germania și Franța alături de alte trei state europene, au solicitat celorlalte state membre ale zonei Schengen să fie de acord cu posibilitatea extinderii de la doi la patru ani a controalelor excepționale ce pot fin introduce la frontierele interne.

Riscurile teroriste par să-i fi convins în final pe responsabilii Comisiei Europene să se gândească la noi reguli pentru funcționarea spațiului Schengen. Comisarul european pentru migrație, Dimitris Avramopoulos, a admis că actualele norme prezintă unele carențe ce fac dificilă combaterea terorismului. Totuși, el a adăugat că nu va da un cec în alb pentru orice introducere temporară a controalelor la frontierele interne.

Acesta a mai completat că în luna noiembrie trebuie să înceteze respectivele controale pe care Austria, Danemarca, Germania, Norvegia (care nu este membră a UE, dar face parte din Schengen) și Suedia le-au instituit la frontierele interne nu din cauza riscurilor teroriste, ci pentru a controla mai bine migrația ilegală.

În pofida faptului că pe agenda întâlnirii JAI reformarea zonei Schengen nu a fost un subiect de discuție, aceast aspect a fost totuși dezbătut. Franța și Danemarca, două dintre țările care au prezentat o inițiativă comună pentru a extinde până la patru ani controalele la frontierele interne, și-au susținut această idee în dezbatere. Conform aceluiași cotidian, aceste țări împreună cu Germania, Austria și Norvegia mizează pe sprijinul — sau măcar pe lipsa opoziției — majorității statelor membre pentru promovarea acestei inițiative.

Știm că teroriștii de la Barcelona au trecut prin Franța. Trebuie să găsim o modalitate de a continua să controlăm frontierele“, a declarat în fața jurnaliștilor ministrul francez de interne Gerard Collomb.

Și omologul său german Thomas de Maiziere a subliniat că “atât timp cât frontierele externe ale UE nu sunt suficient de sigure, va exista necesitatea unor controale interne la frontiere“.

Comisarul european pentru migrație, Dimitris Avramopoulos, a mai spus că va propune, de asemenea, în luna octombrie crearea unei unități europene de informații pentru a răspunde amenințărilor teroriste, scopul fiind acela de a îmbunătăți schimbul de dare despre teroriști și combatanți străini, comparând serviciul în cauză cu CIA-ul Statelor Unite.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Aplicația turistică pentru telefoane mobile, “Nature in Hand”, este realizată de ONG-uri din România și Bulgaria cu o finanțare europeană în valoare de 511.696 de EURO

Published

on

Aplicația turistică pentru telefoane mobile “Nature in Hand” a fost dezvoltată de trei organizații nonguvernamentale din Bulgaria și România în cadrul unui proiect de cooperare transfrontalieră între cele două țări, notează themayor.eu.

Aplicația funcționează ca navigator și oferă informații actualizate și utile despre siturile naturale și atracțiile turistice din regiunile Bulgariei Montana, Vidin, Vratsa, Pleven și din județele Dolj, Mehedinți și Olt din România. Aplicația inovatoare urmărește să fie în beneficiul cetățenilor din ambele țări, precum și al tuturor potențialilor turiști. Funcția de aplicație permite planificarea viitoare a traseului, precum și partajarea rutei preferate. Aplicația mobilă poate fi descărcată complet gratuit și poate fi utilizată fără acces la Internet.

Proiectul include de asemenea 21 de panouri de informare în 14 așezări din Vidin și Vratsa. Acestea oferă un traseu cu repere din zonă și un cod de descărcare pentru aplicația mobilă. Ca parte a proiectului, s-au desfășurat și șase exerciții de formare de două zile.

Proiectul “Rețeaua pentru utilizarea durabilă a patrimoniului natural și a resurselor în regiunea transfrontalieră” este implementat în cadrul programului INTERREG România – Bulgaria și are o durată de 24 de luni. Finanțarea proiectului este în valoare de 511.696 de euro livrate de Uniunea Europeană prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mânzatu: Comisia Europeană a propus o alocare mărită cu 8% pentru România pe zona de coeziune, fiind vorba de peste 30 de miliarde de euro. Investiția în domeniul medical rămâne o prioritate

Published

on

© Ministerul Fondurilor Europene/ Facebook

Una dintre priorităţile României rămâne investiţia în domeniul medical, în tot ceea ce înseamnă clădiri, infrastructură, dotări, formare profesională şi screening, şi vom face tot posibilul să obţinem cele mai bune rezultate în viitoarele programe, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu, la o întâlnire cu presa ce a avut loc la Bruxelles, informează Agerpres.

Potrivit acesteia, Comisia Europeană a propus o alocare mărită cu 8% pentru România pe zona de coeziune, fiind vorba de peste 30 de miliarde de euro, însă această sumă este încă în negociere.

“Comisia Europeană a propus o alocare mărită cu 8% pentru România. Acum ea este încă în negociere, negociere care, sperăm, să păstreze aceleaşi cifre mai mari pentru România, buget mărit pentru România – 30 de miliarde de euro pe zona de coeziune doar. Noi, acum, vara asta, începem să schiţăm viitoarele programe operaţionale şi în ele detaliem deja exact domeniile pe care vrem să ducem banii, priorităţile – sănătate, screening, formarea medicilor, reabilitarea blocurilor, că mai vrem în continuare termoficare – şi atunci în acest proces, când scrii programele, le scrii în ţară – sigur, după dezbateri cu ministere, cu toată lumea – dar te duci şi la Comisie şi aici e un dialog în care tu îmi spui de ce e nevoie de a continua investiţia în domeniul respectiv şi dacă şi cum poţi să absorbi banii respectivi, pentru că important este nu numai să identifici nevoia, ci să şi arăţi că îi poţi cheltui în timpul dat.Şi eu am spus celor de la Comisie (Europeană – n. r.) astăzi că una dintre priorităţile noastre rămâne să investim în domeniul medical, în tot ceea ce înseamnă clădiri, infrastructură, dotări, în formare şi în screening şi vom face tot posibilul să obţinem cele mai bune rezultate în viitoarele programe sau cele mai bune alocări, ca să spunem aşa, din totalul alocării.Sigur, o ţară primeşte o sumă de bani şi la sfârşitul negocierilor sperăm că se votează ca acea sumă să şi rămână”, a spus Roxana Mînzatu.

Roxana Mânzatu a fost numită recent în funcția de ministru al Fondurilor Europene, după ce fostul ministru, Rovana Plumb, a demisionat pentru a candida la un mandat în Parlamentul European, mandat pe care l-a și obținut în urma alegerilor din 26 mai.

Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE Această politică se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții

Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE.

În perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde de euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective și a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE.

România beneficiază de o finanțare europeană de 30,6 miliarde EURO. Situația Fondurilor Structurale de Investiții pentru perioada 2014-2020 poate fi vizualizată pe Platforma actualizată de ,,Date Deschise” a Comisiei Europene.

Obiectivele politicii de coeziune sunt realizate prin intermediul a trei fonduri principale:

  1. Fondul european de dezvoltare regională (FEDR): urmărește să consolideze coeziunea economică și socială la nivel regional
  2. Fondul social european (FSE): investește în oameni, punând accentul pe îmbunătățirea oportunităților în materie de ocupare a forței de muncă și educație.
  3. Fondul de coeziune: investește în creștere ecologică și dezvoltare durabilă și îmbunătățește interconectarea în statele membre cu un PIB sub 90% din media UE-27.

Acestea constituie, împreună cu Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF), Fondurile structurale și de investiții europene (ESI).

Potrivit datelor Ministerului Fondurilor Europene, în perioada de programare 2021-2027, România va beneficia de aproximativ 30,6 miliarde euro, astfel: prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), de 17,323 miliarde de euro, prin Fondul Social European (FSE) Plus, de 8,385 miliarde de euro, prin Fondul de Coeziune (FC) de 4,499 miliarde de euro şi prin Programul Cooperare Teritorială Europeană, de 392 milioane de euro.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

România a obținut finanțări în valoare de 708 milioane de euro prin Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), asa-numitul Plan Juncker. Vedeți principalii beneficiari

Published

on

© Reprezentața Comisiei Europene în România

Planul de investiții pentru Europa, așa-numitul Plan Juncker a prezentat cele mai recente rezultate, iar proiectele din România au obținut finanțări în valoare totală de 708 milioane EURO din Fondul european pentru investiții strategice (FEIS). La rândul lor aceste sume ar urma să atragă investiții suplimentare de 2.8 miliarde EURO.

Potrivit datelor Comisiei Europene au fost aprobate 16 proiecte, finanțate de Banca Europeană de Investiții (BEI) cu sprijinul FEI (finanțare totală de aproximativ 561 de milioane EURO și ar urma să atragă investiții de încă 1.4 milioane EUR). Tot prin Planul Juncker au fost aprobate 15 acorduri încheiate cu bănci sau fonduri intermediare finanțate de către Fondul european de investiții (FEI) cu sprijinul FEIS (finanțare de 147 de milioane EURO, iar fondurile ar urma să atragă încă 1.5 miliarde EUR, ceea ce ar putea facilita accesul la finanțare pentru circa 20 235 IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie)

Exemple de proiecte sprijinite de Planul Juncker

Trecerea la tehnologii digitale: RADIOCOM

Un împrumut de 9,8 milioane EUR ajută Societatea Națională de Radiocomunicații S.A. (Radiocom) din România să digitalizeze infrastructura terestră de radiodifuziune a țării. Fondurile vor fi utilizate pentru a înființa și extinde o rețea digitală de radiodifuziune care să permită trecerea de la distribuția TV analogică la cea digitală terestră. Astfel, 94 % din populație va putea beneficia de televiziune digitală, iar Radiocom va utiliza într-un mod mai eficient valorosul spectru de frecvențe radio.

Economie circulară: GREENFIBER

BEI oferă un împrumut de 7,5 milioane EUR societății GreenFiber International SA. Firma produce fibre din PET-uri reciclate, care sunt utilizate apoi în articole de mobilier, în sectorul autoturismelor și în domeniul modei, dar și în construcții. Acest proiect de economie circulară va contribui la crearea a 280 de locuri de muncă cu normă întreagă și va avea ca rezultat creșterea cu peste 50 000 de tone pe an a cantității de deșeuri colectate și prelucrate în România.

Modernizarea serviciilor de alimentare cu apă: ALBA

Un împrumut de 12 milioane de euro ajută Compania Regională de Apă din județul Alba să își îmbunătățească serviciile de alimentare cu apă potabilă și serviciile de salubrizare, în beneficiul a circa 332 000 de locuitori ai județului. Costul total al proiectului este estimat la aproximativ 114 milioane EUR și implică extinderea rețelei de apă, modernizarea unor conducte de aducțiune, construirea a două stații de epurare, extinderea sistemului de canalizare și renovarea unor stații de pompare. 

Gaze naturale: TRANSGAZ

Transgaz este societatea națională română de transport de gaze naturale. În cadrul Planului pentru investiții, BEI îi acordă un împrumut de 100 de milioane EUR pentru construcția unui nou coridor european de transport al gazelor naturale. Obiectivul proiectului este de a mări securitatea aprovizionării cu gaze și de a reduce dependența energetică prin diversificarea surselor și a rutelor de aprovizionare. Proiectul beneficiază în același timp de o finanțare de 179 de milioane EUR în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei.

Ce înseamnă mai exact Planul de investiții pentru Europa, asa-numitul Plan Juncker și de ce a fost realizat:

Ca urmare a crizei economice și financiare mondiale, în UE a scăzut nivelul investițiilor. Sunt necesare eforturi colective și coordonate la nivel european pentru a inversa această tendință descendentă și pentru a relansa economia în toate statele membre. Dispunem de suficiente resurse, iar acestea trebuie mobilizate în întreaga UE pentru a veni în sprijinul investițiilor. Nu există un răspuns unic și simplu, nu putem genera creștere economică apăsând pe un buton și nu avem la îndemână o singură soluție pentru toate problemele.

Planul de investiții pentru Europa, așa-numitul Plan Juncker, are 3 obiective: să înlăture obstacolele din calea investițiilor; să ofere vizibilitate și asistență tehnică pentru proiectele de investiții; să utilizeze mai eficient resursele financiare. Planul se sprijină pe 3 piloni:

  • În primul rând, Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), care furnizează o garanție UE pentru mobilizarea investițiilor private. Comisia lucrează împreună cu partenerul său strategic, Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI).
  • În al doilea rând, Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și Portalul european pentru proiecte de investiții, care oferă asistență tehnică și o mai mare vizibilitate oportunităților de investiții, contribuind astfel la transpunerea în practică a propunerilor de proiecte de investiții. Platforma constituie o asociere cu Grupul BEI.
  • În al treilea rând, îmbunătățirea mediului de afaceri prin eliminarea obstacolelor de reglementare din calea investițiilor, atât la nivel național, cât și la nivelul UE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending