Valoarea adăugată a IMM-urilor din România a crescut cu 13,3% în 2021, însă performanțele privind sustenabilitatea mediului au fost mult sub media UE, arată rezultatele Raportului privind performanța IMM-urilor în 2022.
Raportul privind performanța IMM-urilor în 2022, publicat de Comisia Europeană, menționează că, în 2021, IMM-urile reprezentau 99,8 % din toate întreprinderile din UE, generând 51,8 % din valoarea adăugată totală în economia întreprinderilor nefinanciare și reprezentând 64,4 % din totalul locurilor de muncă din UE. Raportul confirmă tendința de anul trecut, înregistrându-se o creștere atât în ceea ce privește valoarea adăugată a acestora (cu 8% în sectorul nefinanciar), cât și în ceea ce privește ocuparea forței de muncă (cu 0,5%).
De asemenea, IMM-urile continuă să investească în procese de transformare ecologică și digitală și să privească sustenabilitatea ca pe o oportunitate, aproape 90% dintre IMM-uri raportând acțiuni de îmbunătățire a eficienței resurselor, în ciuda faptului că s-au confruntat cu provocări dificile ca urmare a pandemiei COVID-19 și, acum, și a invaziei Rusiei în Ucraina.
Raportul subliniază, de asemenea, riscurile legate de creșterea rapidă a prețurilor la energie și la materiile prime, de noi penurii de aprovizionare și de creșterea inflației, într-un moment în care punerea în aplicare a tranziției ecologice și digitale este în mod special crucială.
De la lansarea sa în 2008, analiza performanțelor IMM-urilor este principalul instrument al Comisiei pentru a monitoriza și evalua progresele înregistrate de statele membre și de țările partenere în ceea ce privește punerea în aplicare a Strategiei UE pentru IMM-uri.
Puncte forte ale IMM-urilor din România în 2021
În 2021, IMM-urile din România au crescut cu 13,3% în ceea ce privește valoarea adăugată și cu 2,6% în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, depășind întreprinderile mari, care au crescut cu 9,8% și, respectiv, 0,9%.
IMM-urile din ecosistemul turistic au generat o creștere puternică de redresare a valorii adăugate în 2021, în creștere cu 24,5%, după o scădere de 3,8% în 2020. În ceea ce privește ocuparea forței de muncă, IMM-urile din acest ecosistem au crescut atât în 2020, cât și în 2021, cu 0,8 % și, respectiv, 2,1 %.
Pe baza datelor de la începutul anului 2022, era de așteptat ca în acest an valoarea adăugată și ocuparea forței de muncă în IMM-uri din România să continue să crească cu 9,9% și, respectiv, 1,2%, dar războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei va afecta aceste estimări.
Principale provocări
Performanțele României în ceea ce privește sustenabilitatea mediului sunt slabe. La 24%, ponderea IMM-urilor românești care oferă produse sau servicii ecologice este considerabil mai mică decât media UE de 32%. În plus, ceva mai puține IMM-uri din țară (23 % față de 24 % în medie în UE) dispun de o strategie concretă pentru a-și reduce amprenta de carbon și a deveni neutre sau negative din punct de vedere climatic, potrivit recentului Eurobarometru.
Totuși, cu un buget total de 29,18 miliarde EUR, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) are potențialul de a stimula economia românească. Acesta a alocat 11,97 miliarde EUR pentru a sprijini obiectivul privind clima și 5,97 miliarde EUR pentru a contribui la accelerarea și extinderea tranziției digitale. IMM-urile vor beneficia de multe dintre măsurile sale specifice, inclusiv în ceea ce privește îmbunătățirea mediului de afaceri și a cadrului de reglementare.
România se numără printre țările cu cele mai slabe performanțe în Indexul european al competențelor, de asemenea din cauza lipsei de competențe esențiale și a deficiențelor sistemului de educație (cum ar fi scăderea semnificativă a numărului de înscrieri în universități în ultimul deceniu și relevanța limitată a învățământului profesional și superior pentru piața muncii).
Totuși, în România, numărul de absolvenți cu studii în domeniul TIC este de 5,6% din totalul național (ocupând astfel locul 4 în UE, în timp ce media UE este de 3,6%).
Conform Tabloului European de Bord al Inovării 2021, România se afla pe ultimul loc în UE în ceea ce privește inovarea. De asemenea, România a avut o pondere redusă de întreprinderi cu creștere rapidă, de aproximativ 3 %, cu mult sub media UE de aproximativ 12 %.