Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Viitorul Politicii Spațiale Europene dezbătut la Bruxelles

Published

on

În perioada 29 – 30 ianuarie a.c, Comisia Europeană a fost gazda celei de-a cincea Conferințe la nivel înalt privind Politica spațială europeană, intitulată “Construcția unui Instrument Global pentru Provocări Globale”.

Evenimentul se bucură de susținerea unui număr ridicat de factori de decizie la nivel european, printre aceștia numărându-se președintele Comisiei Europene José Manuel Barroso, vice-președintele Comisiei Europene, Antonio Tajani, președintele Consiliului European Herman Van Rompuy, președintele Parlamentului European Martin Schulz și Directorul general al Agenției Spațiale Europene, Jean-Jacques Dordain.

Conferința a avut ca scop examinarea și dezbaterea stadiului programelor spațiale lansate de Uniunea Europeană, cum ar fi EGNOS, Galileo și GMES rezultate din cooperarea dintre Uniunea Europeană și Agenția Spațială Europeană.

Aceste sisteme permit crearea unui număr impresionant de noi aplicații de navigație prin satelit, care pot facilita siguranța, eficiența și fiabilitatea activităților de aviație, maritime, rutiere și sectorului  agricol.

Astfel, siguranța rutieră, colectarea  taxelor și managementul traficului de parcare, localizarea și urmărirea mărfurilor, rezervare online, siguranța transportului maritim, tahografele digitale, transportul animalelor, gestionarea resurselor și protecția mediului sunt doar câteva dintre aplicațiile care ar putea aduce beneficii în viața de zi cu zi a cetățenilor europeni.

jean-marinescuDeputatul European Marian-Jean Marinescu, invitat la dezbateri în calitate de vice-președinte al Grupului PPE din Parlamentul European,a subliniat importanța dezvoltării infrastructurii spațiale și a adoptării unor măsuri concrete în acest sens :

”Este o realitate că infrastructura spațială este invizibilă. Trebuie să o facem  vizibilă în viața de zi cu zi a cetățenilor. Capitolul cel mai important al strategiei spațiului UE ar trebui să fie unul orientat spre rezultate: aplicații, contribuția la creșterea economiei, îmbunătățirea vieții cetățenilor, precum și, bineînțeles, noi tehnologii.  Pe baza obiectivelor pe care le-am decis, trebuie să propunem o legislație care să genereze, prin intermediul aplicațiilor de tehnologie spațială mai multă eficiență în diferite domenii ale economiei.

Programele Galileo și EGNOS reprezintă un potențial vast pentru industrie și noi locuri de muncă în Europa”.

Marian-Jean Marinescu a reamintit celor prezenți că actorii implicați în guvernarea politicii Spațiale europene trebuie să își coordoneze eforturile pentru a desfășura o activitate eficientă orientată spre rezultate:

”Avem nevoie de prevederi concrete și de asigurări că toate entitățile implicate în sistemul de guvernanță – Comisia Europeană, Agenția GNSS European, Agenția Spațială Europeană, agențiile naționale, precum și agențiile specializate, cum ar fi EUMETSAT-cooperează într-o manieră eficientă și pe termen lung.”

De asemenea, Comisia Europeană manifestă un interes real în dezvoltarea politicii spațiale a UE, venind cu propuneri concrete în cadrul programelor Galileo, EGNOS și GMES, cum ar fi pachetul de 1,4 miliarde de euro, propus pentru a finanța proiecte de cercetare, dezvoltare și inovație în cadrul programului ”Orizont 2020”.

În acest context, Marian-Jean Marinescu a declarat:

” Pentru programul GMES / Copernic, Comisia Europeană trebuie să ne furnizeze cât mai curând posibil, o foaie de parcurs clară de dezvoltare și lansare a sateliților Sentinels precum și cadrul legal și operațional propus pentru acest sistem complex”.

Concluziile la care s-a ajuns în cele două zile de dezbateri privind viitorul Politicii Spațiale Europene sunt direct legate de activitățile de cercetare ale Uniunii Europene, de dezvoltare și inovare și de asemenea, corelate cu îmbunătățirea vieții de zi cu zi a cetățenilor, precum și cu dezvoltarea economiei UE.

”UE trebuie să-i învețe pe oameni,să atragă viitorii ingineri, să răspândească informațiile despre de navigația europeană prin satelit, să propună un set de stimulente pentru toți utilizatorii, în scopul de a implementa tehnologiile derivate din Galileo și EGNOS.

Agențiile naționale ar putea veni cu propuneri concrete în acest sens, astfel încât Comisia ar putea armoniza inițiativele provenind din statele membre, și să definească o viziune a UE”, a concluzionat Marian-Jean Marinescu, vice-președinte al Grupului PPE.

COMISIA EUROPEANA

Ucraina | Ursula von der Leyen: UE, pregătită cu sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei

Published

on

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reiterat sprijinul „neclinitit și deplin” al UE pentru Ucraina în fața agresiunii împotriva integrității sale teritoriale și a suveranității, anunțând că Europa este pregătită să ia măsuri restrictive suplimentare împotriva Rusiei.

În discursul susținut în fața ambasadorilor UE, Ursula von der Leyen a făcut referire la mișcările militare rusești și despre acumularea masivă a acestora de-a lungul frontierei de est a Ucrainei: „Doresc să subliniez încă o dată sprijinul deplin și neclintit al UE pentru Ucraina în fața acestei agresiuni împotriva integrității sale teritoriale și a suveranității”, a transmis șefa Executivului European. 

De asemenea, oficialul european condamnă încercarea flagrantă de a intimida guvernul reformist al Republicii Moldova prin manipularea livrărilor de gaz într-o perioadă de prețuri ridicate la energie: „Trebuie să ne protejăm societățile și democrațiile de acest tip de joc de putere geopolitică cinică. UE va răspunde în mod corespunzător la orice alte agresiuni, inclusiv la încălcări ale dreptului internațional sau la orice alte acțiuni rău intenționate, întreprinse împotriva noastră sau a vecinilor noștri, inclusiv a Ucrainei.”

„Acest răspuns va lua forma unei intensificări și extinderi robuste a regimurilor de sancțiuni existente. Și, pe lângă acestea, suntem pregătiți să luăm măsuri restrictive suplimentare. Vom face acest lucru în coordonare cu partenerii noștri de aceeași părere. Pentru a fi foarte clar: am prefera să ne angajăm în mod constructiv cu Moscova, dar acest lucru depinde de ei. În prezent, alegerile deliberate și acțiunile agresive ale Rusiei sunt cele care continuă să destabilizeze securitatea în Europa”, a conchis aceasta.

Reamintim că președintele Biden “a exprimat îngrijorarea profundă a Statelor Unite și a aliaților noștri europeni cu privire la escaladarea forțelor Rusiei în jurul Ucrainei și a precizat că SUA și aliații noștri vor răspunde cu măsuri economice puternice și de altă natură în cazul unei escaladări militare”. Poziția exprimată de Biden vine să întărească informațiile lansate de diferite surse din cadrul administrației americane, care indicau faptul că SUA intenţionează să-şi consolideze prezenţa militară în Europa de Est, în cazul în care Rusia atacă Ucraina. În același context, și Uniunea Europeană a anunțat că depune eforturi pentru ”a evita o criză”, dar că ”va susține ferm Ucraina” în cazul unui atac din partea Rusiei

Citiți și: Convorbire de “gradul zero” Biden-Putin: SUA avertizează Rusia cu “măsuri severe” în cazul unei escaladări militare în Ucraina, Moscova cere garanții că NATO nu se va extinde spre Est

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Summitul “Nutriție pentru Dezvoltare” de la Tokyo: UE promite 2,5 miliarde de euro pentru combaterea malnutriției împreună cu țările partenere, în următorii patru ani

Published

on

© European Union, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service

În cadrul Summitului “Nutriție pentru Dezvoltare”, organizat marți, 7 decembrie la Tokyo, Comisia Europeană a anunțat un nou angajament de 2,5 miliarde de euro pentru perioada 2021-2024 pentru reducerea tuturor formelor de malnutriție. Această contribuție acoperă asistența umanitară pentru a răspunde nevoilor urgente, precum și sprijinul pentru a aborda cauzele profunde ale malnutriției, inclusiv o transformare pe termen mai lung a sistemelor alimentare în țările partenere ale UE.

Luând cuvântul în cadrul summitului, comisarul pentru parteneriate internaționale, Jutta Urpilainen, a declarat:

„Pandemia COVID-19 agravează criza globală a nutriției. Niciodată nu a fost atât de urgentă nevoia unor sisteme alimentare și de sănătate mai echitabile, mai rezistente și mai durabile. Angajamentul de astăzi va contribui la abordarea malnutriției într-o manieră cuprinzătoare, prin sprijinirea sistemelor alimentare durabile și rezistente. Dorim să creăm un viitor sănătos, lipsit de foamete și malnutriție, pentru toți.”

Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a declarat:

Nutriția este un aspect important al ajutorului umanitar al UE. De la ajutorarea copiilor în primii ani de viață până la sprijinirea celor afectați de crize, care i-au lăsat fără hrană, o bună nutriție este un element esențial. Ne vom consolida sprijinul pentru a ne asigura că tratamentul malnutriției ajunge la cei mai vulnerabili, ajutând milioane de oameni să aibă o viață mai sănătoasă.”

Această asistență vitală va fi direcționată pentru a sprijini țările partenere din Africa, Asia, Pacific, America Latină și Caraibe, care acordă prioritate nutriției în cooperarea lor cu UE. UE va finanța acțiuni în sectoarele relevante pentru nutriție, inclusiv în agricultură, apă, sanitație și igienă, protecție socială, sănătate, educație, pentru a contribui la îmbunătățirea rezultatelor în materie de nutriție, cu accent pe femei, adolescente și copii sub cinci ani.

Comisia a lucrat în parteneriate cu statele membre ale UE, prin programarea comună, cum ar fi în Laos, sau pentru a spori investițiile în domeniul nutriției prin mobilizarea cofinanțării. UE va încerca să își sporească impactul prin intermediul unei abordări de tip “Team Europe”.

Finanțarea umanitară a UE va contribui la furnizarea de asistență pentru salvarea de vieți și bazată pe necesități, sprijinindu-i pe cei mai vulnerabili în situații de criză precum cele din Afganistan, Yemen, Etiopia și Sahel.


La nivel mondial, aproape 3 miliarde de oameni nu își permit o alimentație sănătoasă.

UE investește în sprijinirea unor sisteme alimentare incluzive care să cuprindă dimensiunile economice, sociale și de mediu ale sustenabilității. Acest lucru face parte din cadrul mai larg al strategiei “De la fermă la consumator” din cadrul Acordului Verde al UE și este prevăzut în Planul de Acțiune privind Nutriția.

Prin intermediul inițiativei Platformele Naționale de Informare pentru Nutriție, UE sprijină țările partenere să consolideze guvernanța națională bazată pe dovezi pentru a preveni malnutriția și consecințele acesteia. În perioada 2021-2024, UE se angajează să aloce cel puțin 2,5 miliarde EUR (1,4 miliarde EUR pentru dezvoltare și 1,1 miliarde EUR pentru ajutor umanitar) pentru cooperarea internațională cu un obiectiv în domeniul nutriției.

În cadrul primului summit “Nutriție pentru Dezvoltare”, desfășurat în 2013, UE s-a angajat să aloce 3,5 miliarde EUR în perioada 2014-2020 pentru a îmbunătăți nutriția în țările partenere. Până în 2020, acest angajament nu numai că a fost îndeplinit, dar a fost depășit cu 800 de milioane EUR.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Trecerea la moneda euro: Comisia Europeană a semnat un acord de parteneriat cu Croația pentru organizarea de campanii de informare și comunicare

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană și Croația au semnat luni, 6 octombrie, un acord de parteneriat pentru organizarea de campanii de informare și comunicare privind trecerea la moneda euro în Croația. Acest lucru face parte din etapele pregătitoare pentru aderarea Croației la zona euro, informează un comunicat

Documentul a fost semnat în marja reuniunii Eurogrupului de către Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv al Comisiei, Paolo Gentiloni, comisar pentru economie, și Zdravko Marić, viceprim-ministru și ministru de finanțe al Croației. Acordul de parteneriat reprezintă un angajament politic din partea Comisiei de a sprijini organizarea de campanii de informare și de comunicare privind trecerea la moneda euro în Croația, prevăzută pentru 1 ianuarie 2023, cu condiția ca această țară să îndeplinească toate criteriile de convergență. De asemenea, el reprezintă baza pentru pregătirea și semnarea unui acord de grant, care va permite Comisiei să cofinanțeze activitățile de comunicare privind trecerea la moneda euro în Croația.

ICriteriile economice de convergență sunt patru la număr și contribuie la asigurarea faptului că o țară este pregătită pentru integrarea în regimul monetar al zonei euro:

1. Stabilitatea prețurilor: Rata inflației nu poate fi mai mare de 1,5 puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate;

2. Finanțe publice solide și sustenabile: Țara nu ar trebui să facă obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive;

3. Stabilitatea cursului de schimb: Țara trebuie să participe la mecanismul cursului de schimb (MCS II) timp de cel puțin doi ani fără devieri semnificative de la cursul central din cadrul MCS II și fără o devalorizare a cursului central bilateral al propriei monede în raport cu euro în aceeași perioadă;

4. Ratele dobânzilor pe termen lung: Rata dobânzii pe termen lung nu ar trebui să fie mai mare de două puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor.

II. Pe lângă aceste condiții economice, țările aspirante trebuie să îndeplinească și condiții de convergență juridică, ce implică faptul că legislația lor națională este compatibilă cu tratatul și cu Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și al Băncii Centrale Europene (BCE).

Croaţia, ţară care se bazează pe veniturile din turism mai mult decât orice alt stat membru UE, a fost afectată de restricţiile de călătorie introduse în contextul pandemiei de coronavirus. Chiar dacă Croaţia va reîncepe să reducă datoria publică în acest an, deficitul bugetar se va diminua mai puţin decât se preconiza, din cauza pandemiei, potrivit Agerpres.

Cel mai tânăr membru al UE și Bulgaria au fost deja acceptate în anticamera zonei euro, unde trebuie să stea cel puţin doi ani înainte de a demara pregătirile practice pentru a se alătura zonei euro, un proces care durează un an în plus, astfel că cel mai devreme în 2023 cele două ţări vor deveni state membre ale zonei euro, lucru ce le va face mai atractive pentru investiții

Ultima extindere a zonei euro datează din 2015, când Lituania a devenit al 19-lea stat membru al blocului monetar. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice. 

Moneda euro se bucură de un sprijin solid din partea românilor. Potrivit celui mai recent Eurobarometru, 75% dintre aceștia sunt în favoarea introducerii monedei euro, țara noastră se numără printre țările în care s-a înregistrat cea mai mare creștere (de la 63% la 75%), alături de Suedia (de la 35% la 43%).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.6 mins ago

Președinții Comisiei Europene și Consiliului European așteaptă cu nerăbdare să colaboreze cu noul cancelar german Olaf Scholz pentru o ”Europă suverană și puternică”

CONSILIUL EUROPEAN18 mins ago

“Înscăunarea” lui Olaf Scholz în fruntea Germaniei schimbă echilibrul puterii în Consiliul European: Socialiștii, cei mai influenți, în timp ce România devine cel mai mare stat UE condus de un lider PPE

INTERNAȚIONAL25 mins ago

Casa Albă intenționează să folosească gazoductul Nord Stream 2 ca „pârghie” pentru a descuraja Moscova să invadeze Ucraina

SUA31 mins ago

UE-SUA lansează un dialog comun privind politica de concurență în domeniul tehnologiei

U.E.55 mins ago

Alegeri prezidențiale Franța: Conservatoarea Valérie Pécresse urcă la 20% din intenţiile de vot în primul tur, la mică distanță de Macron

Marian-Jean Marinescu56 mins ago

Marian-Jean Marinescu, responsabilul PE pentru Cerul Unic European, speră că discuțiile pe acest dosar se vor derula mai bine în timpul președinției franceze a Consiliului UE

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Ministrul polonez al apărării, Mariusz Blaszczak, susține că NATO trebuie să se adapteze la noile provocări și amenințări

U.E.1 hour ago

S-a încheiat “epoca Angela Merkel”: Olaf Scholz a fost ales cancelar al Germaniei, fiind așteptat de liderii UE să lucreze pentru o Europă suverană și puternică

U.E.1 hour ago

Comisia Europeană apreciază că este puțin probabil ca PNRR-urile Poloniei și Ungariei să fie aprobate anul acesta

INTERNAȚIONAL1 hour ago

OMS avertizează: Vaccinarea obligatorie împotriva COVID-19 trebuie să fie „o soluție de ultimă instanță”

SUA31 mins ago

UE-SUA lansează un dialog comun privind politica de concurență în domeniul tehnologiei

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE1 week ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

Team2Share

Trending