Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană vrea să se sigure că Transgaz își respectă angajamentele asumate în urma declanșării unei investigații a executivului comunitar

Published

on

După deschiderea unei investigații oficiale în iunie 2017, Comisia și-a exprimat preocuparea că Transgaz, operatorul român al infrastructurii de transport al gazelor, controlat de stat, ar fi încălcat normele UE în materie de concurență prin restricționarea exporturilor de gaze naturale din România.

Astăzi Comisia Europeană a invitat părțile interesate să transmită observații privind angajamentele comunicate de Transgaz ca răspuns la preocupările în materie de concurență legate de fluxul liber de gaze naturale din România. Scopul angajamentelor ar fi de a permite exporturile de gaze naturale din România către alte state membre, în special către Ungaria și Bulgaria.

Margrethe Vestager, comisar responsabil cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Consumatorii de gaze naturale din întreaga UE ar trebui să se bucure de beneficiile unei piețe europene unice a energiei, integrată și concurențială. Analizăm dacă angajamentele propuse de Transgaz promovează fluxul liber de gaze naturale la prețuri competitive pe piețele din Europa de Sud-Est, în special prin conectarea României la țările vecine, Ungaria și Bulgaria. Înainte de a lua o decizie, dorim să aflăm opiniile părților interesate.”

Pentru a răspunde preocupărilor Comisiei legate de concurență, Transgaz a propus angajamente care ar permite punerea la dispoziție pentru prima oară a unor capacități de export din România, semnificative din punct de vedere comercial. Mai precis, Transgaz propune:

  •          să majoreze capacitățile de export de la 0,1 miliarde metri cubi la 4 miliarde metri cubi pe an la punctele de interconectare cu Ungaria și Bulgaria, cu garanția că acestea sunt capacități minime ferme (respectiv, care nu pot fi întrerupte);
  •          să se asigure că în propunerea de tarife pe care o va înainta autorității române de reglementare în domeniul energiei (ANRE) nu va face discriminări între tarifele de export și tarifele interne;
  •          să se abțină de la utilizarea oricăror alte mijloace de obstrucționare a exporturilor.

Aceste angajamente ar rămâne în vigoare până la sfârșitul anului 2025, iar monitorizarea îndeplinirii acestora de către Transgaz ar fi încredințată unui administrator fiduciar.

Comisia invită toate părțile interesate să prezinte observații privind angajamentele în termen de patru săptămâni de la publicarea acestora în Jurnalul Oficial al UE. Ținând seama de observațiile primite, Comisia va adopta o opinie finală, în care va stabili dacă angajamentele răspund sau nu preocupărilor sale în materie de concurență.

În caz afirmativ, Comisia poate adopta o decizie prin care angajamentele devin obligatorii din punct de vedere juridic pentru Transgaz [în temeiul articolului 9 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 (Regulamentul antitrust al UE)].

O astfel de decizie nu ar stabili dacă a avut loc sau nu o încălcare a normelor antitrust ale UE, ci ar obliga din punct de vedere juridic Transgaz să respecte angajamentele propuse.

Dacă o societate încalcă aceste angajamente, Comisia poate impune o amendă de până la 10 % din cifra de afaceri la nivel mondial a acesteia, fără a fi necesar să dovedească existența unei încălcări a normelor antitrust ale UE. 

Context

România ocupă locul al treilea din UE la producția de gaze naturale (după Țările de Jos și Regatul Unit) și are rezerve semnificative de gaze, ținând seama și de descoperirile recente din Marea Neagră. În prezent, numai capacități de export foarte limitate sunt puse la dispoziția participanților la piață.

Societatea Națională de Transport Gaze Naturale Transgaz S.A. („Transgaz”) este unicul administrator și operator al rețelei de transport al gazelor naturale din Romania, care include toate punctele de interconectare cu țările vecine.

Comisia a deschis o procedură oficială de investigare a comportamentului Transgaz în iunie 2017 și a comunicat societății preocupările sale preliminare în septembrie 2018. Procedura oficială de investigare a fost deschisă după inspecțiile efectuate în România în iunie 2016.

Articolul 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și articolul 54 din Acordul privind SEE interzic abuzul de poziție dominantă, care poate afecta comerțul și poate împiedica sau restricționa concurența.

Articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul antitrust nr. 1/2003 permite societăților care fac obiectul unei investigații lansate de Comisie să propună angajamente pentru a răspunde preocupărilor Comisiei.

Acest caz completează eforturile Comisiei de a face posibil fluxul liber al gazelor naturale la prețuri competitive pe piețele de gaze din Europa Centrală și de Est. Cazul se înscrie în obiectivele strategiei energetice a UE, întrucât piețele concurențiale ale energiei favorizează securitatea aprovizionării. Comisia a adoptat deja în mai 2018 o decizie prin care a impus Gazprom obligații în acest scop. Limitarea capacităților de export de către operatorii sistemelor de transport afectează substanțial eforturile Comisiei de a crea în UE o piață a energiei integrată și concurențială. În prezent, Comisia s-a angajat în combaterea unui astfel de comportament și pe piețele energiei electrice, de exemplu, prin investigarea eventualelor limite ale capacității la punctul de interconectare dintre vestul Danemarcei și Germania.

În Jurnalul Oficial al UE va fi publicat un rezumat al angajamentelor propuse de Transgaz. Textul integral al angajamentelor va fi disponibil și pe site-ul web al Comisiei dedicat concurenței, în Registrul public al cazurilor, la numărul de caz 40335.

COMISIA EUROPEANA

Politica de coeziune: Comisia Europeană va sprijini un program transfrontalier Bulgaria-România pentru implicarea activă a cetățenilor în proiecte de mediu

Published

on

© Calea Europeana/Zaim Diana

 

Comisia Europeană și-a anunțat sprijinul pentru pentru un program transfrontalier Bulgaria-România, ce are ca scop intensificarea participării cetățenilor la deciziile de investiții privind proiectele de protecție a mediului din cadrul politicii de coeziune.

De asemenea, Executivul European va mai finanța încă alte 4 programre-pilot naționale și regionale din Spania, Polonia, Italia și Belgia+Țările de Jos. Toate cele cinci programe-pilot vor beneficia de sprijin specific din partea Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

”Obiectivul programelor-pilot va fi acela de a promova participarea activă a cetățenilor și a societății civile la conceperea, implementarea și evaluarea proiectelor din cadrul politicii de coeziune, precum și de a stimula cultura transparenței și a responsabilității instituțiilor publice implicate. Promovarea obiectivelor Pactului verde european, a sustenabilității și caracterului incluziv al economiei sunt elemente importante în cadrul programelor selectate”, se arată în comunicatul Executivului.

Potrivut actualului comisar european pentru politica regională: ”Politica de coeziune joacă un rol central în promovarea și contribuția la o redresare economică ecologică, digitală și rezilientă. Politica de coeziune a acționat întotdeauna în favoarea cetățenilor, iar scopul prezentei inițiative este să implice cetățenii în acțiunile din cadrul acestei politici. Implicarea cetățenilor va face ca investițiile să fie mai transparente și mai eficiente, în special într-un moment în care comunitățile și teritoriile se confruntă cu efectele crizei provocate de coronavirus.”

Secretarul general al OCDE, Angel Gurrìa, a declarat: „Activitatea de lungă durată a OCDE cu privire la guvernarea deschisă arată că participarea cetățenilor la procesul decizional public duce la politici mai eficiente și mai legitime și poate contribui la creșterea încrederii între cetățeni și guverne, care se dovedește a fi un aspect deosebit de critic în contextul crizei actuale. Așteptăm cu interes să colaborăm cu țările pentru acest proiect-pilot și cu Comisia pentru a consolida implicarea cetățenilor în politica de coeziune.”

Cele cinci programe au fost selectate pe baza planurilor lor ambițioase și valoroase pentru îmbunătățirea participării cetățenilor în domeniile lor respective:

  • în Spania, guvernul regional din Cantabria se va concentra asupra participării cetățenilor la tranziția către o economie ecologică și cu emisii scăzute de carbon;
  • în Polonia, autoritatea responsabilă de Programul operațional pentru infrastructură și mediu 2014-2020 va încuraja participarea publicului larg la implementarea proiectelor de infrastructură de transport la scară largă, prin crearea unei platforme pentru participare socială;
  • organismul responsabil pentru programul transfrontalier Bulgaria-România va promova participarea la deciziile de investiții privind proiectele de protecție a mediului;
  • programul Interreg Țările de Jos-Flandra va extinde utilizarea instrumentului online pentru participare, în special în cazul microproiectelor de care beneficiază comunitățile locale; iarprogramul regional din regiunea Emilia-Romagna din Italia va elabora o foaie de parcurs privind implicarea cetățenilor în punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă în cadrul investițiilor aferente politicii de coeziune.
  • O echipă specializată a Diviziei pentru guvernare deschisă și inovatoare din cadrul OCDE va oferi sprijin practic autorităților selectate cu privire la modul de a implica societatea civilă, inclusiv în analiza situației actuale, discuții structurate cu părțile interesate relevante și pregătirea unui plan de acțiune.

Următoarele etape

Cele cinci proiecte-pilot se vor desfășura timp de 12 luni începând cu luna iulie 2020. Rezultatele vor fi apoi difuzate pe scară largă, pentru a inspira și alte instituții implicate cu privire la modul optim de implicare a cetățenilor în punerea în aplicare a finanțărilor din fondul de coeziune. Scopul este de a promova inițiative similare pentru programele politicii de coeziune în cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027.

Aceste programe-pilot fac parte dintr-o acțiune mai amplă anunțată de Comisie în cadrul unei conferințe la nivel înalt pe tema „Mobilizarea cetățenilor pentru a asigura o bună guvernanță a politicii de coeziune”, la 6 februarie 2020. În acest context, Comisia va oferi, de asemenea, finanțare „de bază” pentru a sprijini ideile și inițiativele inovatoare de promovare a implicării cetățenilor provenind de la organizațiile societății civile de dimensiuni mai mici și locale.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană își consolidează Spațiul european al educației. Au fost selectate 24 de noi ”universități europene”, din care vor face parte și șapte universități din România

Published

on

Șapte universități din România au fost desemnate câștigătoare de către Comisia Europeană pentru crearea, în consorții internaționale, a altor 24 de ”universități europene”, care vin în completarea primelor 17 alianțe ale instituțiilor de învățământ superior, selectate încă din iunie 2019, consolidând astfel Spațiul european al educației, potrivit unui comunicat al Executivului european. 

Astfel, cele șapte universități din România se alătură celorlalte trei instituții, și anume SNSPA, Universitatea din București și Universitatea Thenică de Construcții Bucureși, selectate în primul apel:

1. Universitatea Politehnica din Timișoara, care va crea o universitate europeană în consorțiul ”E3UDRES2 – Engaged and Entrepreneurial European University as Driver for European Smart and Sustainable Regions”,

2. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, care va face parte din consorțiul ”EC2U – European Campus of City- Universities”,

3. Universitatea Politehnica din București, declarată câștigătoare alături de consorțiul ”EELISA – European Engineering Learning Innovation and Science Alliance”,

4. Universitatea din Petroșani , cu consorțiul ”EURECA-PRO – The European University Alliance on Responsible Consumption and Production”,

5. Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, care va face parte din consorțiul ”Eut – European University of Technology”,

6. Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațeganu” din Cluj Napoca, parte a consorțiului ”NeurotechEU – European University of Brain and Technology”,

7. Universitatea de Vest din Timișoara, câștigătoare în consorțiul ”E3UDRES2 – Engaged and Entrepreneurial European University as Driver for European Smart and Sustainable Regions”.

Beneficiind de sprijin financiar din partea programelor Erasmus+ și Orizont 2020, ele sporesc calitatea, incluziunea, digitalizarea și atractivitatea învățământului superior european.

Așadar, fiecare alianță primește până la 5 milioane de euro din programul Erasmus+ și până la 2 milioane de euro din programul Orizont 2020 timp de trei ani, pentru a începe punerea în aplicare a planurilor lor și pentru a asigura accesul altor instituții de învățământ superior din întreaga UE, dintr-un buget total de 287 de milioane de euro, disponibile pentru aceste 41 de universități europene.

Finanțarea din ambele programe reprezintă un pas important în consolidarea interacțiunilor dintre Spațiul european al educației și Spațiul european de cercetare. Progresele fiecărei alianțe sunt monitorizate riguros.

La lansarea celui de-al doilea apel al Executivului european de finanțare, 62 de propuneri de consorții au intrat în competiție, dintre care au fost selectate cele 24 consorții ce vor trebui să creeze tot atâtea universități europene din care vor face parte 165 instituții de învățământ superior din 26 de state membre și din alte țări participante la programul Erasmus+.

Acestea li se vor alătura celor 17 consorții europene din care fac parte 114 instituții de învățământ superior din 24 de state membre, dintre care trei din România, selectate de Comisia Europeană în cadrul primului apel din 2019.

Universitățile europene includ diverse tipuri de instituții de învățământ superior, de la universități de științe aplicate, universități tehnice și școli artistice de film și mass-media, până la universități generaliste și axate pe cercetare.

Ele vor implica aproximativ 280 de instituții de învățământ superior din toate statele membre și din afara Uniunii, situate nu doar în capitale, ci și în regiuni mai îndepărtate ale Europei. Fiecare alianță este compusă, în medie, din șapte instituții de învățământ superior. În timp ce unele alianțe sunt generaliste și cuprind toate disciplinele, altele se concentrează, de exemplu, asupra dezvoltării sustenabile, asupra sănătății și bunăstării, asupra digitalizării și inteligenței artificiale, asupra artei, ingineriei sau spațiului.

Așadar, universitățile europene vor deveni campusuri inter-universitare ce vor facilita libera circulație a studenților, doctoranzilor, personalului și cercetătorilor. Aceștia își vor uni experiența, platformele și resursele necesare pentru a furniza programe sau module comune care acoperă diverse discipline. Aceste curricule vor fi foarte flexibile și vor permite studenților să-și personalizeze educația, alegerea a ceea ce, unde și când să studieze și să obțină o diplomă europeană.

Universitățile europene vor contribui, de asemenea, la dezvoltarea economică durabilă a regiunilor în care se află, deoarece studenții lor vor colabora strâns cu companii, autorități municipale, universități și cercetători pentru a găsi soluții la provocările cu care se confruntă regiunile lor.

Comisia Europeană a propus această nouă inițiativă liderilor Uniunii europene înainte de summitul social de la Gothenburg din noiembrie 2017. Inițiativa a fost aprobată de Consiliul European în decembrie 2017 care a cerut apariția a cel puțin 20 de universități europene până în 2024 și face parte din eforturile de a crea un spațiu european al educației până în 2025.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Pachetul Mobilitate I: Comisia Europeană regretă că noile reguli pentru transportatori adoptate de PE nu respectă obiectivele Pactului Ecologic European

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Comisia Europeană regretă că noile reguli pentru transportatori adoptate de Parlamentul European azi, 9 iulie, nu sunt în acord cu ambițiile Pactului Ecologic European privind atingerea neutralității climatice până în 2050. De asemenea, Comisia Europeană nu a inclus în propunerea sa privind Pachetul Mobilitate I, adoptată în 2017, măsura privind revenirea obligatorie a autovehiculului la bază, în statul membru de origine, la fiecare opt săptămâni, respectiv măsura privind operațiunile de transport combinat, a declarat comisarul european pentru transport, Adina Vălean. 

„Comisia regretă faptul că noul set de reguli include elemente care nu sunt în concordanță cu ambițiile Pactului Ecologic și sprijinul acordat de către Consiliul European obiectivului atingerii neutralității climatice până în 2050. Acestea se referă la returnarea obligatorie a vehiculului în statul membru de bază la fiecare opt săptămâni și restricțiile impuse operațiunilor de transport combinat”, transmite Adina Vălean.

De asemenea, comisarul european precizează că aceste măsuri „nu au făcut parte din propunerile Comisiei adoptate la 31 mai 2017 și nu au făcut obiectul unei evaluări de impact”. Potrivit acesteia, „bligația de returnare a camionului poate duce la ineficiențe în sistemul de transport și la o creștere a emisiilor inutile, poluare și congestionare, în timp ce restricțiile privind transportul combinat ar putea diminua eficacitatea acestuia pentru a sprijini operațiunile multimodale de marfă”.

Prin urmare, oficialul de la Bruxelles mai precizează că Executivul European analizează acum „impactul preconizat al acestor două aspecte asupra climei, mediului și funcționării pieței unice și colectează toate informațiile necesare” și încurajează sectorul transportului rutier și autoritățile naționale să sprijine această activitate, furnizând date relevante pentru evaluare.

„Vom avea concluziile studiilor gata înainte de sfârșitul acestui an”, informează Adina Vălean. „Dacă este necesar, Comisia își va exercita dreptul de a prezenta o propunere legislativă specifică înainte de intrarea în vigoare a celor două dispoziții” care încalcă obiectivele Pactului Ecologic European, mai adaugă comisarul pentru transporturi. 

Potrivit comunicatului Parlamentului European, regulile revizuite referitoare la detașarea șoferilor, perioadele conducere și de repaus și o mai bună aplicare a normelor de cabotaj (adică transportul temporar de bunuri de către transportatori nerezidenți într-un stat membru) au scopul de a pune capăt denaturării concurenței în domeniu și de a oferi condiții mai bune pentru odihna șoferilor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending