Minerii de criptomonedă, ransomware, atacurile avansate asupra băncilor şi imixtiunile în alegerile europarlamentare reprezintă principalele ameninţări cibernetice în 2019, au avertizat, luni, specialişti din cadrul producătorului român de soluţii de securitate cibernetică Bitdefender.

Cele zece tendinţe la care specialiştii companiei de securitate cibernetică se aşteaptă anul viitor:

1. Supremaţia de altădată a ransomware

Anul 2018 a confirmat, din nou, că cea mai profitabilă formă de malware din istorie rămân ameninţările de tip ransomware. Deşi specialiştii în securitate informatică semnalează numeroase infecţii zilnic, vestea bună este că expansiunea ransomware a încetinit, ajungând chiar să stagneze în ultimele luni. La asta a contribuit nu doar tendinţa criminalilor informatici de a se orienta spre furtul de putere de calcul pentru minarea de monedă virtuală, ci şi apariţia unor soluţii de securitate construite special cu scopul combaterii ransomware. Deşi în 2019 vor apărea noi versiuni, unele chiar mai complexe şi mai greu de depistat, pagubele cauzate nu vor depăşi nivelul înregistrat în acest an.

2. Dispozitive tot mai puţin inteligente

Specialiştii în securitate informatică anticipează mai multe atacuri care exploatează dispozitivele smart. Chiar dacă legiuitorii lucrează la o modalitate de reglementare a industriei Internet of Things (IoT), atacatorii vor continua să facă bani din vulnerabilităţile identificate în diverse gadgeturi, precum monitoare de bebeluşi, camere de supraveghere şi aparate electrocasnice. Nici dispozitivele medicale nu sunt ferite, implanturile controlate prin wi-fi ar putea fi ţinta primului atac informatic din istorie care să le oprească funcţionarea. Deşi pare un scenariu de film, amintim că fostul vicepreşedinte american Dick Cheney a solicitat în 2013 medicilor să dezactiveze funcţia wireless din stimulatorul cardiac ca să reducă riscul de a-i fi pusă viaţa în pericol.

Tot în sfera IoT, producătorii vor migra treptat dinspre conexiuni wi-fi către LTE şi dinspre ipv4 spre ipv6. Deşi această schimbare promite sporirea securităţii acestora, cel mai probabil va deschide noi căi de atac dat fiind că e un teren complet străin pentru universul IoT.

3. Atacurile asupra macOS, în creştere

Cota de piaţă crescândă a Apple în segmentul terminalelor desktop va determina atacatorii să construiască noi forme de malware care să infecteze Mac-uri, tendinţă deja vizibilă în telemetria internă a Bitdefender. Datele arată nu doar ameninţări construite în mod special pentru macOS, dar şi mecanisme şi unelte specifice acestui sistem de operare menite să uşureze câştigurile financiare ale răufăcătorilor după infectarea victimei.

4. Infecţii fără fişier

Atacurile care speculează seturile de comenzi tip macro din soluţiile Microsoft Office vor fi momeala perfectă pentru victime uşor de păcălit de către răufăcători în diverse scheme de inginerie socială. În plus, ameninţările livrate fără fişier vor deveni tot mai frecvente.

5. Aplicaţii nedorite şi minat de monedă virtuală

Aplicaţiile potenţial nedorite, inclusiv adware, nu prezintă un risc deosebit, însă nu sunt nici pe departe inofensive. De exemplu, utilizatorii pot descărca o aplicaţie aparent legitimă, fără să ştie că poate masca şi mineri de monedă virtuală sau chiar malware. Specialiştii Bitdefender se aşteaptă ca atacatorii să introducă aplicaţii de minat inclusiv în browsere web – precum exemplul recent când atacatorii au injectat astfel de instrumente în reclamele afişate pe YouTube.

6. Calul troian din dispozitive şi programe

Cercetătorii vor aloca resurse considerabile ca să analizeze eventualele instrumente de spionaj ascunse în dispozitive încă din faza de producţie, carenţele din hardware, dar şi felul în care pot fi exploatate erori similare din programe software.

7. Ameninţări avansate destinate băncilor

Sectorul financiar-bancar va deveni ţinta preferată a dezvoltatorilor de ameninţări persistente avansate (APT), urmând direcţia stabilită de gruparea infracţională Carbanak, responsabilă de ravagii în infrastructurile băncilor, mai ales prin mailuri înşelătoare trimise către angajaţi cu roluri cheie. Carbanak a sustras sute de milioane de dolari de la bănci şi clienţii acestora.

8. Ecourile GDPR încep să se audă

Efectul intrării în vigoare a noului regulament privind protecţia datelor personale va fi reducerea scurgerilor de informaţii de la companii şi, deci, mai puţine breşe de amploare care să ţină prima pagină a ziarelor. Organizaţiile vor limita mult mai bine incidentele de securitate într-un amplu efort de a reduce cuantumul potenţialelor amenzi, de până la 4% din cifra de afaceri anuală.

9. Imixtiuni în alegerile din Europa

Anul alegerilor europarlamentare va atrage interes deosebit pentru atacuri informatice sponsorizate de entităţi statale asupra sistemelor de votare, dar şi pentru propagandă pe reţelele de socializare şi alte forme de imixtiune. Considerate altădată scenarii conspiraţioniste, evenimentele din ultimii doi ani arată că guvernele străine ar face orice ca să influenţeze rezultatele alegerilor din ţări unde au interese strategice.

10. Ţinte mobile pentru fintech

Serviciile financiare accesate mai ales prin terminale mobile, o piaţă în continuă dezvoltare ce câştigă tot mai mulţi adepţi, vor contura direcţia spre care se îndreaptă infractorii informatici. Pe măsură ce companiile din fintech vor administra mai mulţi bani în numele clienţilor, ameninţările informatice dezvoltate pentru acest sector vor creşte în complexitate.

.

Companiile cu capital străin din România angajează 1,3 milioane de oameni, aproximativ 26% din numărul total de angajați. Cifra este aproape egală cu numărul persoanelor angajate în sectorul public, se arată în datele publicate de Consiliul Investitorilor Străini. Nu există familie în România care să nu cunoască pe cineva care lucrează într-o companie străină, potrivit sursei citate. 

Investițiile străine au fost de câteva miliarde de euro în fiecare an, ele variind în funcție de sănătatea economiei locale sau globale. Valoarea cea mai ridicată a investițiilor a fost atinsă în preajma aderării României la UE când aceasta s-a ridicat la 8-9 miliarde de euro pe an. Investițiile străine sunt comparabile ca dimensiune cu banii atrași din fonduri europene, reprezentând o resursă indispensabilă pentru dezvoltarea țării. 

În România investițiile străine vin în special din țările membre ale Uniunii Europene acestea fiind și cei mai importanți parteneri comerciali (Germania, Franța, Austria, Olanda).

Județele cu cele mai multe investiții străine sunt Arad, Brașov, Cluj, Prahova, Sibiu, Timiș și zona București-Ilfov care este cea mai atractivă pentru investitorii străini.

Foto: Consiliul Investitorilor Străini – FIC

Standardul de viață a fost calculat pe baza a trei indicatori: PIB pe locuitor, salariul mediu net lunar și ponderea populației ocupate în total populație. Fiecare dintre cei trei indicatori a fost împărțiți în 5 intervale, utilizând valoarea mediană, și astfel i s-a alocat un indice de la 1 la 5 (unde 1 reprezenta valoarea cea mai mică și 5 valoarea cea mai mare). Ulterior indicilor li s-au alocat ponderi. Standardul de viață = (0,4*indice PIB/locuitor + 0,4*indice salariu mediu net + 0,2*indice pop.ocupată). Aceeași metodologie a fost utilizată și pentru intensitatea investițiilor, doar că în cazul acesteia au fost utilizați ca indicatori de referință ponderea salariaților din companiile cu capital străin în total populație ocupată și ISD pe locuitor. În ianuarie va fi publicată analiza completă ce cuprinde cifrele pe fiecare județ.

.

ANUNŢ – PROCEDURĂ DE SELECȚIE

Servicii de administrare a incubatorului de afaceri Ilfov Business Hub

În atenţia operatorilor economici interesaţi:

1. Autoritatea contractantă: Consiliul Județean Ilfov, cu sediul în strada Gheorghe Manu, nr. 18, sector 1, București, cod poștal 010446;
2. Obiectivul: “Servicii de administrare a incubatorului de afaceri Ilfov Business Hub”;
3. Fondurile necesare pentru “Servicii de administrare a incubatorului de afaceri Ilfov Business Hub”sunt cuprinse în Lista Obiectivelor de Investiții din anul 2018, Capitolul 51.02.71 – Autorități executive – C. Achiziții de bunuri și alte cheltuieli de investiții.
4. Valoarea estimativă fără T.V.A.:1.420.000 Lei;
5. Mod de selecție: în temeiul Legii nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri și a Regulamentului din 01.02.2017 de selectare și numire a administratorului incubatorului de afaceri, în cazul în care printre fondatori se află o autoritate publică, potrivit art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri (Anexa 2);
6. Documentație ataşată: Procedura de selecție administrator incubator de afaceri, Legea nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri, Regulamentul de selectare şi numire a administratorului incubatorului de afaceri, în cazul în care printre fondatori se află o autoritate publică, potrivit art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 102/2016;
7. Criteriul de atribuire: Conform grilei de evaluare;
8. Data și ora limită de depunere a dosarelor de selecție: 20.12.2018 ora 12.00;
9. Adresa la care se transmit dosarele de selecție:

Dosarele cu documentația solicitată în vederea seleției  administratorului incubatorului de  afaceri se va transmite la adresa Consiliului Județean Ilfov menționată la punctul 1.

10. Alte informații privind obiectivul de investiții:

Consiliul Județean Ilfov a obținut Titlul de Incubator de afaceri în data de 27.12.2017 conform Legii nr. 102/2016 și este valabil pentru o perioadă de 10 ani.

Pentru clarificări sau solicitări de informații suplimentare, vă rugăm să ne contactaţi la adresa de mai sus sau telefonic la numărul: 0751.291.472.

Persoane de contact: Remus TRANDAFIR – Director Executiv – Direcția Absorbție Fonduri Interne și Internaționale, telefon: 0751.291.472.

.