Epopeea instalării unei noii Comisii Europene, prima din istorie condusă de o femeie, se apropie de final. La mai bine de patru luni de la alegerea de către Parlamentul European a Ursulei von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei Europene, după un proces complex, complicat, controversat și amânat, întreg corpul de comisari care vor forma Colegiul Comisiei Europene până la 31 octombrie 2024 este supus votului de validare al eurodeputaților.

Colegiul comisarilor, în frunte cu Ursula von der Leyen, din care fac parte 15 bărbați și 12 femei și care reflectă un echilibru politic între marile familii europene, va trece prin procedura de vot în plenul Parlamentului European de la Strasbourg miercuri, 27 noiembrie. După ce președintele ales Ursula von der Leyen își va prezenta echipa și programul miercuri dimineață, eurodeputații vor decide asupra validării Colegiului comisarilor prin vot cu apel nominal, fiind necesară formarea unei majorități din numărul total al voturilor valabil exprimate. Anterior votului de miercuri, Consiliul Uniunii Europene a aprobat, luni, în mod formal lista celor 26 de comisari europeni care vor forma Colegiul Comisiei Europene condus de președinta Ursula von der Leyen.

Structura viitoarei Comisii Europene este următoarea:

Președinte: Ursula von der Leyen (Germania, PPE);

Trei vicepreședinți executivi: Frans Timmermans (Olanda, PES – responsabil Pactul Ecologic European); Margrethe Vestager (Danemarca, Renew Europe – responsabil o Europă pregătită pentru era digitală); Valdis Dombrovskis (Letonia, PPE – responsabil pentru o economie în serviciul cetățenilor și comisar pentru servicii financiare)

Cinci vicepreședinți: Josep Borrell (Spania, PES – Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate); Věra Jourová (Cehia, Renew Europe – valori și transparență); Margaritis Schinas (Grecia, PPE – promovarea modului nostru de viață european; Maroš Šefčovič (Slovacia, PES – relații interinstituționale și prospectivă); și Dubravka Šuica (Croația, PPE -Democrație și demografie).

Alți 18 comisari europeni, după cum urmează: Johannes Hahn (Austria, PPE – portofoliul pentru buget și administrație); Didier Reynders (Belgia, Renew Europe – portofoliul pentru justiție); Mariya Gabriel (Bulgaria, PPE – portofoliul pentru inovare și tineret); Stella Kyriakides (Cipru, PPE – portofoliul pentru sănătate); Kadri Simson (Estonia, Renew Europe – portofoliul pentru energie); Jutta Urpilainen (Finlanda, PES – portofoliul pentru parteneriate internaționale); Thierry Breton (Franța, Renew Europe – portofolil pentru piață internă, politică industrială, industira de apărare și spațiu); Olivér Várhelyi (Ungaria, PPE – portofoliul pentru vecinătate și extindere); Phil Hogan (Irlanda, PPE – portofoliul pentru comerț); Paolo Gentiloni (Italia, PES – portofoliul pentru economie); Virginijus Sinkevičius (Lituania, Verzii – portofoliul pentru mediu, oceane și pescuit); Nicolas Schmit (Luxemburg, PES – portofoliul pentru locuri de muncă și afaceri sociale); Helena Dalli (Malta, PES – portofoliul pentru egalitate); Janusz Wojciechowski (Polonia, ECR – portofoliul pentru agricultură); Elisa Ferreira (Portugalia, PES – portofoliul pentru coeziune și reforme); Adina Vălean (România, PPE – portofoliul pentru transporturi); Janez Lenarčič (Slovenia, Renew Europe – portofoliul pentru gestionarea crizelor); Ylva Johansson (Suedia, PES – portofoliul pentru afaceri interne).

Din punct de vedere al balanței politice, Comisia von der Leyen este compusă din 10 comisari din partea PPE, 9 din partea Socialiștilor Europeni, 6 din partea Renew Europe, unul din partea Conservatorilor și Reformiștilor Europeni și unul din partea Verzilor.

Din perspectiva obiectivului urmărit pentru realizarea unui echilibru de gen, noua Comisie Europeană este alcătuită din 15 bărbați și 12 femei.

Povestea viitoarei Comisii a început cu jocurile politice de culise dintre liderii europeni și șubrezirea puterii Parlamentului European

După ce președintele francez a respins categoric ideea nominalizării unui președinte al Comisiei Europene prin respectarea principiului ”Spitzenkandidat”, prin care candidatul cap de listă al partidului care obține cele mai multe mandate în Parlamentul European (în acest caz, PPE) este propus președinte al executivului european, liderii europeni au ajuns la o formulă de compromis în persoana Ursulei von der Leyen, în detrimentul lui Manfred Weber, candidatul PPE care revendica șefia Comisiei Europene. La 2 iulie 2019, după un summit maraton de două zile intercalate de o întrerupere de 24 de ore, fumul alb a ieșit din clăderea Consiliului European, șefii de stat sau de guvern convenind asupra unui pachet de nume în care fostul ministru german al Apărării, Ursula von der Leyen (PPE), a fost propusă președinte al Comisiei Europene.

La 16 iulie, Ursula von der Leyen a devenit prima femeie președintă a Comisiei Europene și primul german în această funcție după 52 de ani, ca urmare a alegerii sale de către membrii Parlamentului European, cu o majoritate la limită de 383 de voturi pentru, 327 împotrivă și 22 de abțineri. Au votat în total 733 de eurodeputați dintr-un Parlament care, pentru prima dată, are nevoie de paticiparea a minim trei grupuri politice pentru a forma o majoritate pro-europeană. Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa.

Spre deosebire de precedenta alegere a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a primit mai puține voturi decât Jean-Claude Juncker în 2014, confirmat președinte al executivului european cu 422 de voturi pentru, 250 împotrivă și 47 de abțineri.

Votul dat atunci de Parlamentul European a transmis un semnal că singura instituție transnațională din lume aleasă în mod direct de către cetățeni nu va fi dispusă să accepte știrbirea politică a prerogativelor sale, fapt confirmat și pe parcursul audierilor.

Ce a promis von der Leyen în fața europarlamentarilor?

© European Parliament

În cadrul dezbaterii sale cu eurodeputații, von der Leyen a promis eforturi pentru consolidarea apărării europene, un salariu minim european, un nou mecanism pentru statul de drept, posibilitatea extinderii Brexit, dar și reforme democratice europene precum crearea dreptului de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European sau adoptarea listelor transnaționale pentru alegerile europene.

De asemenea, aceasta a promis acțiuni climatice, egalitate de gen în Comisia Europeană, dar și taxarea giganților din domeniul tehnologic.

Ea a afirmat că, în primele 100 de zile de mandat ca preşedinte al executivului european, va propune o legislaţie prin care Europa să devină primul continent al lumii neutru din punct de vedere al emisiilor la orizontul lui 2050.

Comisia geopolitică anunțată de Ursula von der Leyen: între echilibru de gen și politic, ambițiile lui Emmanuel Macron și… probleme de integritate pentru mai mulți candidați

Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen, prima femeie și întâiul german după 52 de ani în această poziție, va fi o ”Comisie geopolitică”, a promis aceasta, la 10 septembrie, într-o conferință de presă maraton în care a prezentat componența, structura și portofoliile alocate în Comisia pentru mandatul 2019-2024.

Cu un Colegiu alcătuit din 27 de membri, cu excepția Marii Britanii, Comisia Ursulei von der Leyen va avea trei vicepreședinți executivi pe trei arii prioritare și distribuiți echilibrat din punct vedere politic – Frans Timmermans (PES), Margrethe Vestager (Renew Europe) și Valdis Dombrovskis (PPE), precum și alți cinci vicepreședinți, unul fiind Înaltul Reprezentant Josep Borrell și ceilalți patru provenind din Europa de est și de sud-est. În egală măsură, cel mai puternic portofoliu a fost alocat Franței lui Emmanuel Macron. Comisarul francez va coordona domeniile pieței interne, politicii industriale, industriei apărării și spațiului.

Din echipa inițială propusă de von der Leyen făceau parte 14 bărbați și 13 femei, iar distribuția politică prefigura 10 mandate de comisar pentru socialiștii europeni, nouă pentru popularii europeni, șase pentru centrist-liberalii europeni și câte unul pentru conservatori și verzi. De asemenea, tot în spiritul echilibrului politic, Ursula von der Leyen a acordat același nivel de putere pentru viitorii vicepreședinți executivi, Frans Timmermans și Margrethe Vestager, foști candidați cap de listă pentru șefia Comisiei Europene din partea Socialiștilor Europeni, respectiv din partea Renew Europe.

© https://multimedia.europarl.europa.eu

“Această echipă va defini calea europeană: vom acționa cu hotărâre împotriva schimbărilor climatice, ne vom consolida parteneriatul cu Statele Unite, ne vom defini relațiile cu o Chină mai autonomă și vom fi un vecin fiabil, de exemplu pentru Africa. Această echipă va trebui să apere valorile și standardele noastre de nivel mondial. (…) Comisia mea va fi o comisie geopolitică dedicată politicilor durabile și doresc ca Uniunea Europeană să fie gardianul multilateralismului, pentru că știm că suntem mai puternici realizând împreună ceea ce nu putem face singuri”, a promis von der Leyen, în conferința de presă de la 10 septembrie în care a portretizat viitoarea Comisie Europeană cu conturul priorităților asumate în luna iulie în fața Parlamentului European.

În schimb, câteva dintre propunerile acceptate de Ursula von der Leyen au ridicat semne de întrebare, între care candidații nominalizați de România (pentru portofoliul transporturilor) și de Ungaria (pentru portofoliul vecinătății și extinderii) sau propunerea Franței în persoana lui Sylvie Goulard. Mai mult, von der Leyen a trebuit să aștepte instalarea unui nou guvern în Italia, fără forțele extremiste, pentru a primi o propunere de comisar european în persoana fostului prim-ministru Paolo Gentiloni, în timp ce nici situația Poloniei nu a fost una lipsită de griji, după ce șeful de cabinet al președintelui polonez a fost înlocuit de Janusz Wojchiekowski, întrucât primul nu deține expertiză politică în cadrul portofoliului asignat Varșoviei, cel al agriculturii.

Împotmolirea în procesul audierilor din Parlamentul European: Revanșa eurodeputaților și chinuitoarea facere a Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen (Faza I)

Cu un Brexit care ar fi trebuit să se producă la 31 octombrie 2019 și cu un Jean-Claude Juncker pregătit să intre în ”Panteonul integrării europene” în aceeași zi în care era programată încheierea mandatului Comisiei Europene, Colegiul Ursulei von der Leyen a ratat startul politic.

Potrivit regulamentului de procedură a Parlamentului European, fiecare candidat pentru poziția de membru al Comisiei Europene a fost evaluat de Comisia pentru afaceri juridice. Avizul pozitiv din partea membrilor acestei comisii este o pre-condiție pentru ca un candidat să fie evaluat în comisiile de specialitate pe baza competențelor necesare. Anterior audierii în comisiile de specialitate, fiecare candidat a trebuit să răspundă unui set de întrebări scrise. Pentru a fi recomandat de eurodeputații din comisiile de specialitate, fiecare comisar european desemnat a trebuit să primească votul pozitiv a două treimi din membri respectivelor comisii. În cazul în care un candidat nu convinge în cadrul audierii ce durează trei ore, atunci pot fi puse întrebări suplimentare și poate fi organizată o audiere suplimentară de o oră și jumătate.

Audierile comisarilor desemnaţi în comisiile de specialitate ale Parlamentului European au avut loc între 30 septembrie şi 8 octombrie pentru un număr de 24 de comisari, cu excepția candidaților propuși inițial de România (Rovana Plumb – PES) și Ungaria (Laszlo Trocsanyi – PPE), care au fost respinși în Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European pe motive de integritate.

© Calea Europeană

Separat, candidatul inițial propus de Franța, Sylvie Goulard, a fost respinsă în cadrul audierilor din comisiile de specialitate ale Parlamentului European, însă fundamentul respingerii sale a fost constituit tot de probleme de integritate, pe fondul utilizării ilicite a fondurilor de care dispunea în calitate de eurodeputat și în contextul unei colaborări cu onorarii lunare de 10.000 de euro cu un think tank american, care are activități și în China.

Emoții au fost și în privința candidatului polonez, care a trebuit să răspundă unei noi runde de întrebări scrise și pentru care a fost organizată o rundă de audieri suplimentare. Janusz Wojciechowski a fost acceptat după cea de-a doua audiere.

În acest context, Parlamentul European a fost nevoit să amâne votul pentru validarea noii Comisii Europene, programat inițial la 23 octombrie și să determină prelungirea cu încă 30 de zile a mandatului Comisiei 2019-2024. Anecdota cu gluma lui Jean-Claude Juncker în fața liderilor europeni din timpul negocierilor din vară, în care șeful Comisiei Europene le transmitea acestora că le va fi greu să îl înlocuiască în funcție, prindea contur.

Chinuitarea facere a Comisiei Ursulei von der Leyen și ”green light-ul”: Acceptarea comisarilor propuși de Franța, România și Ungaria și schimbarea portofoliului privind ”protejarea modului nostru de viață european” (Faza 2)

Respingerea candidaților inițiali ai Franței, României și Ungariei în comisiile Parlamentului European a determinat amânarea votului pentru validarea noii Comisii Europene pentru data de 27 noiembrie și organizarea unei noi runde de audieri. În paralel, retragerea Marii Britanii a fost amânată până la cel târziu 31 ianuarie 2020, provocând incertitudinea dacă Londra va nominaliza un comisar european sau dacă această situație va bloca votarea noii Comisii.

Primul lider național care a reacționat la respingerea candidatului țării sale a fost prim-ministrul maghiar Viktor Orban, care l-a propus pe ambasadorul țării sale la UE, Olivér Várhelyi, pentru poziția de comisar european. Președintele francez Emmanuel Macron, cel care s-a poziționat vehement și a acuzat un joc politic împotriva sa după respingerea lui Sylvie Goulard, l-a nominalizat pe Thierry Breton, fost ministru al economiei și CEO al gigantului IT Atos.

În ce privește România, criza politică de la nivel european s-a suprapus peste criza politică națională generată de adoptarea moțiunii de cenzură prin care a fost demis guvernul Dăncilă și negocierile ce au urmat pentru formarea unui nou cabinet. Instalarea guvernului liberal al lui Ludovic Orban a determinat nominalizarea unui comisar european din partea României din rândul PPE, modificând balanța politică din Colegiul comisarilor în favoarea popularilor europeni.

Potrivit unei decizii a Conferinței președinților din Parlamentul European, formată din președintele David Sassoli și liderii grupurilor politice, audierile noilor candidați propuși de Franța, România și Ungaria pentru funcția de membru al Comisiei Europene s-au desfășurat pe 14 noiembrie, după ce, în prealabil, cei trei comisari nominalizați au primit avizul pozitiv al Comisiei JURI.

Două dintre cele trei propuneri – Adina Vălean (România) și Thierry Breton (Franța) – au primit undă verde din partea comisiilor de specialitate ale Parlamentului European după audierile din 14 noiembrie. Înainte de a fi acceptat, comisarul desemnat de Ungaria, Olivér Várhelyi, a trebuit să mai răspundă unei runde de întrebări suplimentare scrise pe fondul temerilor că ar putea fi influențat în exercitarea mandatului de către premierul Ungariei Viktor Orban.

În ce o privește, Adina Vălean a fost validată de Comisia pentru transport din Parlamentul European pentru funcția de membru al Comisiei Europene pentru portofoliul transporturilor cu 36 de voturi pentru. În cursul audierii sale, Vălean a declarat joi, că Uniunea Europeană se află în zorii unei noi ere caracterizată de o accelerată inovație și transformare și s-a declarat ”pregătită să își asume responsabilitățile” de membru al Comisiei Europene. Mai mult, Vălean a anunțat în cadrul audierii sale din Parlamentul European că își dorește să fie comisarul european în mandatul căruia va fi implementat Cerul Unic European. În intervențiile sale, Adina Vălean a apreciat că viziunea președintelui ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a unei Comisii geopolitice este lucrul de care Uniunea Europeană are nevoie. 

Candidatul propus de președintele francez Emmanuel Macron pentru poziția de comisar european, Thierry Breton, a cărui viitoare poziție este privită drept ”un super-comisar” cu mai multe portofolii aflate în coordonare, a fost acceptat de eurodeputați după ce apromis că va acționa pentru construirea suveranității tehnologice a Europei și pentru edificarea unei Uniuni a Apărării Europene, alături de o agendă ambițioasă privind spațiul cosmic. În egală măsură, Breton a făcut față întrebărilor eurodeputaților legate de potențiale conflicte de interese, prezentând inclusiv documente care arată că și-a vândut acțiunile pe care le deținea în cadrul companiei Atos, pe care a condus-o până la nominalizarea sa, pentru a stinge orice potențiale de interese în cazul său.

Anterior acceptării noilor sale propuneri de comisari europeni, Ursula von der Leyen a acceptat și ultimele solicitări politice venite din partea social-democraților europeni. Președinta aleasă a fost de acord să schimbe unele titulaturi ale portofoliilor din viitorul său Colegiu al Comisarilor într-o mutare menită să faciliteze confirmarea Comisiei sale.

Astfel, controversatul post de vicepreședinte pentru ”protejarea modului nostru de viață european”, deținut de Margaritis Schinas (Grecia, PPE), va fi redenumit pentru a deveni ”promovarea modului nostru de viață european”. În denumirea poziției viitorului comisar pentru locuri de muncă, Nicolas Schmit (Luxemburg, PES),  va fi adăugată sintagma ”drepturi sociale”, în timp ce ”pescuitul” va fi adăugat la titulatura portofolliului lui Virginijus Sinkeviçius (Lituania, Verzii), comisarul desemnat pentru mediu și oceane. De asemenea, Paolo Gentiloni, desemnat comisar pentru economie, va fi responsabil pentru supravegherea implementării obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU.

Nu în ultimul rând, potrivit unei decizii a statelor membre, Comisia von der Leyen își va putea începe mandatul într-o formulă de 27 de comisari, fără Marea Britanie, în contextul în care guvernul de la Londra nu a respectat nici solicitările venite de la Bruxelles și nici acțiunile disciplinare lansate de Comisia Europeană pentru ca Regatul Unit să nominalizeze un comisar european. Întrucât Brexitul a fost amânat până pe 31 ianuarie 2020, în virtutea tratatelor europene Regatul Unit este obligat – la fel ca toate statele membre UE – să numească un comisar european. Londra avea termen să trimită o propunere de comisar european până la data de 22 noiembrie.

Pentru a obține votul de învestire, Comisia von der Leyen are nevoie de o majoritate a numărului total al voturilor valabil exprimate, iar emoțiile sunt mari având în vedere că Ursula von der Leyen a fost aleasă președinte al Comisiei Europene cu o majoritate fragilă, doar 383 de voturi pentru. Împreună, cele trei mari grupuri politice europene – PPE (182), S&D (154) și Renew Europe (108) – reprezintă 442 de eurodeputați.

În cazul care fi învestită în funcție, Comisia Europeană a Ursulei von der Leyen își va începe mandatul la 1 decembrie.

În loc de concluzii: un portret exhaustiv al Comisiei Europene 2019-2024

Noul colegiu va avea opt vicepreședinți, inclusiv Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (Josep Borrell). Vicepreședinții sunt responsabili pentru prioritățile majore cuprinse în orientările politice. Rolul acestora este de a orienta activitatea Comisiei în ceea ce privește ambițiile emblematice, cum sunt Pactul ecologic european, o Europă pregătită pentru era digitală, o economie în serviciul cetățenilor, protejarea modului nostru de viață european, o Europă mai puternică pe plan internațional și un nou elan pentru democrația europeană. Comisarii se află în centrul structurii noului colegiu. Ei vor gestiona expertiza furnizată de direcțiile generale.

Trei vicepreședinți executivi vor avea o funcție dublă. Fiecare dintre ei va fi atât vicepreședinte responsabil pentru una dintre cele trei teme principale de pe agenda președintelui ales, cât și comisar.

Vicepreședintele executiv Frans Timmermans (Olanda) va coordona activitatea cu privire la Pactul ecologic european. El va gestiona, totodată, politicile climatice, fiind sprijinit de Direcția Generală Politici Climatice.

Vicepreședintele executiv Margrethe Vestager (Danemarca) va coordona întreaga noastră agendă privind o Europă pregătită pentru era digitală și va fi comisar pentru concurență, sprijinită de Direcția Generală Concurență.

Vicepreședintele executiv Valdis Dombrovskis (Letonia) va coordona activitatea privind o economie în serviciul cetățenilor și va fi comisarul pentru servicii financiare, sprijinit de Direcția Generală Stabilitate Financiară, Servicii Financiare și Uniunea Piețelor de Capital.

Ceilalți cinci vicepreședinți sunt:

Josep Borrell (Spania, actualmente ministrul spaniol al afacerilor externe): Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate/VP desemnat, O Europă mai puternică pe plan internațional;

Věra Jourová (Republica Cehă, comisar în Comisia Juncker): Valori și transparență;

Margaritis Schinas (Grecia, fost deputat în Parlamentul European, funcționar cu o lungă experiență în Comisia Europeană): Protejarea modului nostru de viață european;

Maroš Šefčovič (Slovacia, vicepreședinte al Comisiei Juncker): Relații interinstituționale și prospectivă;

Dubravka Šuica (Croația, deputat în Parlamentul European): Democrație și demografie. De asemenea, Dubravka Šuica va coordona, din partea Comisiei, activitatea Conferinței privind viitorul Europei.

Ceilalți comisari desemnați sunt următorii:

Johannes Hahn (Austria) va fi responsabil de „Buget și administrație” și va raporta direct președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen. Ca membru cu vechime al colegiului, el cunoaște importanța promovării unei administrații moderne.

Didier Reynders (Belgia), avocat de profesie, are foarte multă experiență ca ministru de finanțe, ministru al afacerilor externe și europene și ca ministru al apărării la nivel național. În noua Comisie, el va fi responsabil de „Justiție” (inclusiv tematica statului de drept).

Mariya Gabriel (Bulgaria) este în prezent comisar european. Ea s-a ocupat cu dedicație și energie de portofoliul digital și i se încredințează acum crearea de noi perspective pentru generația tânără (portofoliul „Inovare și tineret”).

Stella Kyriakides (Cipru) este un psiholog clinician cu mulți ani de experiență în domeniul afacerilor sociale, al sănătății și al prevenirii cancerului. Ea va avea portofoliul „Sănătate”.

Kadri Simson (Estonia) este un deputat cu vechime în Parlamentul estonian și a fost ministru al afacerilor economice și al infrastructurii. Ea se va ocupa de portofoliul „Energie”.

Jutta Urpilainen (Finlanda) nu a fost numai ministru de finanțe și membru al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului finlandez, ci și trimis special în Etiopia. Ea va fi titulară a portofoliului „Parteneriate internaționale”.

Thierry Breton (Franța) este un om de afaceri francez, fost profesor la Harvard Business School și fost ministru al Finanțelor din Franța. A fost vicepreședinte și CEO al Groupe Bull, președinte și CEO al Thomson-RCA, președinte și CEO al France Télécom și CEO al Atos. În calitate de comisar pentru piața internă, el va gestiona activitatea noastră privind politica industrială și va promova piața unică digitală. De asemenea, el va fi responsabil pentru noua Direcție Generală pentru Industria de apărare și Spațiu.

Olivér Várhelyi (Ungaria) este ambasadorul Ungariei la Uniunea Europeană, fiind considerat unul dintre cei mai duri diplomație de la Bruxelles. El va avea portofoliul „Vecinătate și extindere”.

Phil Hogan (Irlanda), actualul comisar pentru agricultură, își va pune experiența la dispoziția noii Comisii având în responsabilitate portofoliul „Comerț”.

Paolo Gentiloni (Italia), fost prim-ministru al Italiei și ministru al afacerilor externe, va împărtăși din vasta sa experiență ca titular al portofoliului „Economie”.

Virginijus Sinkevičius (Lituania), ministrul lituanian al economiei și inovării, va fi responsabil pentru „Mediu și oceane”.

Nicolas Schmit (Luxemburg) își reunește experiența de la Parlamentul European și pe aceea de ministru pentru ocuparea forței de muncă la nivel național, și va prelua responsabilitatea portofoliului „Locuri de muncă”.

Helena Dalli (Malta) și-a dedicat viața politică egalității, ocupând atât postul de ministru pentru dialog social, protecția consumatorilor și pentru libertăți civile, cât și pe acela de ministru al afacerilor europene și al egalității. Ea va avea portofoliul „Egalitate”.

Janusz Wojciechowski (Polonia) a fost vreme îndelungată deputat în Parlamentul European, membru al Comisiei pentru agricultură și este în prezent membru al Curții de Conturi Europene. El va fi responsabil pentru portofoliul „Agricultură”.

Elisa Ferreira (Portugalia) este în prezent viceguvernator al Banco de Portugal. Ea a fost deputat în Parlamentul European timp de mai mulți ani și a fost, pe plan național, atât ministru al planificării, cât și ministru al mediului. Ea va avea portofoliul „Coeziune și reforme”.

Adina Vălean (România) este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. În noua legislatura, Vălean este singurul român președinte al unei comisii parlamentare, Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE).  Aceasta a ocupat poziția de vicepreședinte al PE în perioada 2014-2017. Eurodeputatul a fost în perioada 2017-2019 primul român președinte al unei Comisii a Parlamentului European, cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară. În legislatura 2014-2019, Vălean a fost co-lider al delegației eurodeputaților români din grupul PPE în Parlamentul European. Ea se va ocupa de portofoliul „Transporturi”.

Janez Lenarčič (Slovenia) este un diplomat sloven. El a fost secretar de stat pentru afaceri europene și a colaborat strâns timp de mai mulți ani cu Organizația Națiunilor Unite, cu Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa și cu Uniunea Europeană. El se va ocupa de portofoliul „Gestionarea crizelor”.

Ylva Johansson (Suedia) este, pe plan național, ministru pentru ocuparea forței de muncă, dar și fost ministru al școlilor și ministru al sănătății și îngrijirii persoanelor în vârstă, precum și deputată în Parlamentul suedez. Este, în același timp, un expert foarte respectat în domeniile ocupării, integrării, sănătății și bunăstării. Ea va avea portofoliul „Afaceri interne”.