Connect with us

ROMÂNIA

Comisia pentru relații externe din Senatul SUA a adoptat Actul privind securitatea Mării Negre, la o săptămână după vizita în România a șefului diplomației americane

Published

on

© MAE

Comisia pentru relații externe a Senatului SUA a adoptat legea privind securitatea Mării Negre, a anunțat joi ministrul de externe Bogdan Aurescu, salutând demersul din camera superioară a Congresului american.

Documentul a avut susținere bipartizană, fiind inițiat de senatoarea democrată Jeanne Shaheen și senatorul republican Mitt Romney.

“Așa cum am discutat cu secretarul de stat Antony Blinken la București, regiunea Mării Negre are o importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică. O strategie SUA este esențială pentru regiune”, a scris Aurescu, pe Twitter.

Citiți și Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

Ministrul de externe Bogdan Aurescu și secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, au discutat pe 29 noiembrie, la București, despre viitoarea strategie a SUA pentru regiunea Mării Negre și contribuția esențială a României în această privință, consultările politice dintre șefii diplomațiilor de la București și Washington având loc în ajunul reuniunii miniștrilor de externe din NATO și în contextul aniversării a 25 de ani de Parteneriat Strategic între România și SUA.

“Când vorbim despre zona Mării Negre, aceasta este o zonă de o importanță strategică esențială pentru noi și pentru NATO”, a spus șeful diplomației americane, într-o conferință de presă ce a urmat reuniunii bilaterale, în vreme ce omologul român a prezentat evaluările și ideile României cu privire la această strategie, inclusiv într-un document scris consistent, ca o contribuție la procesul de reflecție din SUA pentru elaborarea unei Strategii cuprinzătoare privind regiunea Mării Negre.

“Am discutat despre abordarea strategică asupra securității Mării Negre și despre creșterea rezilienței în această regiune, despre consolidarea caracterului liber, sigur, prosper al Mării Negre, într-o etapă, evident, post-conflict. Și, din acest punct de vedere, am prezentat propriile noastre evaluări și idei, într-un document consistent care reprezintă, de fapt, o aducere la zi a unui document similar, pe care l-am prezentat anul trecut la Washington, care să ajute la conturarea Strategiei Statelor Unite privind regiunea Mării Negre, prin securitatea în regiunea Mării Negre”, a spus și Aurescu, amintind că aceeași temă a fost abordată și în cursul întrevederii bilaterale precedente cu Blinken, de la Departamentul de Stat, în noiembrie 2021, situația de acum fiind una diferită din moment ce Rusia a lansat războiul său împotriva Ucrainei din regiunea Mării Negre.

Secretarul de stat al SUA a afirmat că “Rusia a transformat această mare într-o zonă de război” și a asigurat că SUA nu vor fi descurajate în a-și întări prezența de la Marea Neagră până la Marea Baltică. “România este o componentă esențială pentru acest efort și pentru toate eforturile de a întări Alianța în general”, a spus el.

Nu ne lăsăm descurajaţi, vom consolida prezenţa NATO din Marea Neagră până în Marea Baltică. În acest scop, colaborăm îndeaproape şi cu NATO, pentru a consolida strategia Mării Negre. România este un contributor vital în acest context şi în demersurile mai ample de a ne asigura că avem alianţa de apărare cea mai puternică posibil”, a precizat el.

“Contribuția de 2,5% din PIB pentru apărare este un angajament ferm” din partea României, a subliniat Blinken. Regiunea Mării Negre este o componentă critică a apărării și a strategiei NATO, a insistat Antony Blinken, menționând că, în prezent, sunt dislocaţi în România 4.000 de militari americani.

Și Bogdan Aurescu a vorbit de proiectul SUA de a crea o strategie pentru regiunea Mării Negre şi a amintit despre vizita sa la Washington din noiembrie anul trecut.

“Am considerat că este foarte important să aducem şi contribuţia României şi atunci am transmis un document cuprinzător cu partea României şi despre cum această strategie a Mării Negre trebuie să arate, din punctul nostru de vedere. Era viziunea unei strategii ample, dincolo de dimensiunea de securitate clasică, una care aducea detalii legate de libertatea de navigaţie, legate de rezilienţa statelor de pe malurile Mării Negre, care trebuie să fie consolidată. Am inclus acolo şi idei privind economiile din regiunea Mării Negre şi despre consolidarea Mării Negre ca hub şi ca punct de tranzit între Europa, Caucaz şi Asia Centrală. Într-adevăr, Marea Neagră are un mare potenţial”, a arătat ministrul.

Aurescu a afirmat că după începutul războiului în Ucraina a fost luată în considerare o regândire a acestui concept.

“Ne-am gândit că este extrem de relevant să regândim, în noul context, care ar fi noii parametri ai acestei strategii SUA a Mării Negre. Nu este doar o strategie SUA, este mult mai mult de atât, merge dincolo de viziunea SUA”, a spus el, adăugând că în acest proces sunt implicate statele de pe malurile Mării Negre.

“Azi am transmis o nouă viziune înnoită a României asupra strategiei, care consolidează abordarea amplă din documentul din noiembrie”, a evidenţiat Aurescu.

Citiți și Reuniunea Liderilor de la München: Bogdan Aurescu a pledat pentru un “to-do list” transatlantic pentru securitatea la Marea Neagră

La întrevederea de la Washington de anul trecut, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat necesitatea acordării unei atenții speciale regiunii Mării Negre, care este esențială pentru securitatea euroatlantică, și a punctat dorința – salutată de partea americană – a României de a contribui substanțial la dezvoltarea viitoarei Strategii a SUA privind securitatea la Marea Neagră.

El a subliniat atunci că, în viziunea României, această strategie trebuie să aibă în vedere o abordare multidimensională și integrată a descurajării, combinând aspectele care țin de securitatea clasică cu cele care țin de consolidarea rezilienței, cu dimensiunea economică, cea de combatere a amenințărilor hibride, de întărire a securității energetice și de soluționare a conflictelor prelungite, fiind necesară alocarea resurselor adecvate în acest scop. 

Secretarul de stat Blinken a apreciat, la acel moment, propunerea României, ca stat riveran și aliat responsabil și ferm angajat al SUA, și a fost de acord cu evaluarea părții române în ceea ce privește faptul că Marea Neagră nu poate deveni un instrument de proiectare a forței ostile și destabilizatoare.

Discuțiile politice de atunci au avut loc în condițiile în care anterior vizitei lui Aurescu la Washington, trei experți americani de calibru – Alina Polyakova, Ian Brzezinski și Jim Townsend – au fost audiați în Comisia pentru relații externe a Senatului SUA pe tema securității la Marea Neagră cu accent pe “revigorarea politicii americane față de această regiune”. Cei trei specialiști au adus argumente în favoarea importanței strategice a Mării Negre pentru Statele Unite pe care o consideră “ancora flancului sudic al NATO” și “locul în care Kremlinul testează credibilitatea Alianței Nord-Atlantice”, în timp ce nu au exclus atenția pe care China o acordă acestei regiuni. Cei trei experți au susținut creșterea prezenței militare a SUA în România, investiții în Inițiativa celor Trei Mări și echilibru între amenințarea reprezentată de Rusia și pivotarea SUA către Asia-Pacific.

La summitul NATO de la Madrid, liderii celor 30 de state membre ale NATO au recunoscut Marea Neagră ca zonă de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Klaus Iohannis: La 105 ani de la Marea Unire, România are un loc un binemeritat în UE și NATO și promovează aspirațiile europene ale românilor de peste Prut

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, că la 105 ani de la Marea Unire este important să reflectăm asupra reuşitelor şi a progreselor realizate. În penultimul său discurs de Ziua Națională a României, șeful statului a vorbit, din Sala Unirii de la Palatul Cotroceni, despre faptul că “cele mai mari izbânzi, în special obţinerea Independenţei şi realizarea Marii Uniri, momente care ne-au definit modernitatea, au fost înfăptuite atunci când românii au lăsat deoparte diferenţele, au pus mai presus de orice binele şi viitorul statului şi au fost uniţi în jurul aceloraşi idealuri şi aspiraţii”.

Şeful statului a subliniat și reuşitele şi progresele realizate de România la 105 ani de la Marea Unire, indicând apartenenţa la Uniunea Europeană şi la NATO.

“Dragi români, la 105 ani de la Marea Unire, este important să reflectăm asupra reuşitelor şi a progreselor realizate. Suntem membri respectaţi ai Uniunii Europene, în care ne-am dorit să ne integrăm pentru că Europa este familia noastră. Valorile europene sunt şi valorile noastre, idealurile europene sunt şi idealurile noastre. Pentru noi, apartenenţa la Uniunea Europeană înseamnă şi accesul la o resursă financiară foarte însemnată, în special prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Banii europeni construiesc România şi fac posibile proiectele noastre naţionale majore. Datorită parcursului său democratic, al ataşamentului la valorile euroatlantice, ţara noastră are astăzi un loc binemeritat atât în Uniunea Europeană, cât şi în NATO. În actuala situaţie geopolitică foarte tensionată, vedem cel mai bine cât de importante sunt aceste două alegeri strategice şi cât de mult ne protejează faptul că avem parteneri pe care ne putem baza în vremuri dificile. România este o ţară sigură şi cetăţenii săi nu au motive să se teamă. Apartenenţa noastră la Alianţa Nord-Atlantică ne oferă cele mai solide garanţii de securitate posibile, iar prezenţa trupelor aliate pe teritoriul ţării noastre este dovada angajamentului pentru asigurarea stabilităţii şi a apărării regiunii noastre”, a spus Iohannis.

În context, șeful statului a abordat și sprijinul acordat Republicii Moldova, folosind sintagma “aspirațiilor europene ale românilor de peste Prut”.

“Rolul strategic pe care şi-l asumă România în această zonă ne-a permis să sprijinim foarte consistent şi Republica Moldova, nu doar prin ajutoare trimise în mod direct la Chişinău, ci şi prin promovarea permanentă a aspiraţiilor europene ale românilor de peste Prut”, a mai afirmat preşedintele Klaus Iohannis.

Începând cu anul 1990, România serbează aniversarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 ca zi națională.

Ziua de 1 Decembrie 1918, ziua în care Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a adoptat Rezoluția de Unire a Transilvaniei cu România, a însemnat sfârșitul procesului de desăvârșire a unității naționale românești început în acel an, 1918, prin actul unirii Basarabiei cu România, adoptat de Sfatul Țării din Chișinău, la 27 martie/9 aprilie, și continuat prin actul unirii Bucovinei cu Patria Mamă, adoptat de Congresul General al Bucovinei, la Cernăuți, la 15/28 noiembrie.

Marea Unire s-a înfăptuit atât ca urmare a unei conjuncturi politice internaționale favorabile, marcate de victoria puterilor Antantei în Primul Război Mondial, de principiul wilsonian al statelor naționale, de efervescența mișcărilor de eliberare națională și socială, dar și a curajului și eroismului soldaților și ofițerilor români pe câmpurile de luptă ale Războiului de Întregire și nu în ultimul rând, al determinării manifestate de clasa politică românească și a societății românești din teritoriile străine, vremelnic ocupate.

Continue Reading

ROMÂNIA

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, că, în ciuda crizelor din ultimii ani care au culminat cu începerea războiului din Ucraina, economia este solidă, investiţiile au fost încurajate, iar securitatea cetăţenilor este asigurată, aceste lucruri fiind posibile datorită guvernării stabile, fără blocaje politice toxice, recunoscând în egală măsură că și acestei guvernări i se pot reproșări.

“Dragi români, am trecut în ultimii ani prin crize grave, culminând cu începerea unui război la graniţele ţării noastre, un război care părea de neconceput pentru Europa acestor vremuri. Nu au fost deloc uşoare lunile de incertitudini şi de temeri despre cum ar putea să evolueze situaţia. Dar, chiar dacă aceste crize nu sunt încă încheiate, putem spune cu încredere că am reuşit să menţinem economia solidă, să încurajăm investiţiile, să asigurăm securitatea cetăţenilor noştri. Şi toate acestea nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje politice toxice, chiar dacă i se pot reproşa lucruri şi acestei guvernări. Fără o coerenţă guvernamentală, ar fi fost cu mult mai dificil să trecem cu bine prin crizele multiple cu care ne confruntăm”, a spus Iohannis, la Palatul Cotroceni, în discursul său de la recepţia organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României.

În acest sens, șeful statului a ținut să sublinieze că cel mai important sprijin al naţiunii sunt românii.

“Cel mai important sprijin pe care se bazează naţiunea noastră sunteţi dumneavoastră, dragi români! Şi de aceea, cu prilejul Zilei Naţionale, vă mulţumesc pentru că purtaţi România în suflet şi, cu pasiunea, dedicarea şi implicarea dumneavoastră, sunteţi forţa care determină progresul şi bunăstarea întregii noastre societăţi! Sunteţi cei care, în cele mai dificile momente – şi nu au fost puţine în ultimii ani – aţi avut tăria de a nu renunţa şi de a merge mai departe cu speranţa că, prin hotărâre şi perseverenţă, ne construim un viitor mai bun. Să păstrăm neclintit spiritul Marii Uniri şi al celor peste o sută de mii de români care, plini de emoţie, devotament şi curaj, au venit la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918, să îşi dea mâna ca între fraţi. Acelaşi spirit să ne călăuzească şi de acum înainte şi să transformăm împreună România în ţara pe care ne-o dorim! La mulţi ani, dragi români! La mulţi ani, România!”, a transmis preşedintele Iohannis. 

Începând cu anul 1990, România serbează aniversarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 ca zi națională.

Ziua de 1 Decembrie 1918, ziua în care Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a adoptat Rezoluția de Unire a Transilvaniei cu România, a însemnat sfârșitul procesului de desăvârșire a unității naționale românești început în acel an, 1918, prin actul unirii Basarabiei cu România, adoptat de Sfatul Țării din Chișinău, la 27 martie/9 aprilie, și continuat prin actul unirii Bucovinei cu Patria Mamă, adoptat de Congresul General al Bucovinei, la Cernăuți, la 15/28 noiembrie.

Marea Unire s-a înfăptuit atât ca urmare a unei conjuncturi politice internaționale favorabile, marcate de victoria puterilor Antantei în Primul Război Mondial, de principiul wilsonian al statelor naționale, de efervescența mișcărilor de eliberare națională și socială, dar și a curajului și eroismului soldaților și ofițerilor români pe câmpurile de luptă ale Războiului de Întregire și nu în ultimul rând, al determinării manifestate de clasa politică românească și a societății românești din teritoriile străine, vremelnic ocupate.

Continue Reading

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a abordat, vineri, în premieră, importanța anului 2024 pentru România viitorului, în contextul maratonului electoral care va avea loc în țara noastră. În penultimul său discurs de Ziua Națională a României, șeful statului a vorbit, din Sala Unirii de la Palatul Cotroceni, despre faptul că, deși România a progresat foarte mult, mai sunt multe lucruri de făcut, iar schimbările amânate atât de mult timp trebuie să continue într-un ritm mai alert.

De asemenea, el a afirmat că 2024 va fi un an hotărâtor pentru cum va arăta România viitorului.

“Şi aceasta deoarece vom avea alegeri europarlamentare, când îi vom desemna pe cei care ne fac auzită vocea în Uniunea Europeană, vom avea alegeri locale, cele care determină evoluţia comunităţilor în care trăim, alegeri parlamentare, care vor contura majoritatea de guvernare, şi alegerile prezidenţiale, care vor arăta opţiunea românilor pentru cea mai înaltă funcţie în stat”, a spus Iohannis, la Palatul Cotroceni, la recepţia organizată cu prilejul Zilei Naţionale a României.

Şeful statului, care anul viitor în decembrie își va încheia cel de-al doilea și ultim mandat prezidențial, a apreciat că rezultatele alegerilor vor stabili cursul spre care România se va îndrepta în următorii ani.

“Rezultatele acestui veritabil maraton electoral vor stabili cursul spre care națiunea noastră se va îndrepta în următorii ani. Va fi un temeinic exerciţiu al maturităţii noastre democratice să participăm la toate rundele de alegeri, într-un an în care se vor împlini trei decenii şi jumătate de la Revoluţia din Decembrie 1989. Să nu uităm că drumul către libertate şi democraţie a fost lung şi anevoios şi a implicat sacrificii enorme din partea multor generaţii. Datorită lor, avem astăzi dreptul fundamental de a ne exercita votul, singurul instrument democratic prin care decidem cursul ţării noastre. De aceea, este responsabilitatea noastră să protejăm viitorul naţiunii şi, totodată, să rămânem vigilenţi în faţa curentelor extremiste care, dacă nu suntem suficient de atenţi, pot deveni ameninţări reale la adresa principiilor de bază ale societăţii noastre şi a sistemului nostru de valori”, a afirmat Iohannis.

“Suntem cu toţii conştienţi că în România mai sunt multe lucruri de făcut, iar schimbările amânate atât de mult timp trebuie să continue într-un ritm mai alert. Susţinerea investiţiilor, întărirea capacităţii instituţiilor de a servi corect interesele cetăţenilor, dezvoltarea infrastructurii, consolidarea serviciilor de sănătate, modernizarea administraţiei publice sunt obiective la care s-a început să se lucreze, dar nu am ajuns încă unde ne-am propus. În ultimii ani, au fost demarate numeroase proiecte mari, inclusiv în zona energetică, unde s-au pus bazele utilizării unor tehnologii verzi care să reducă semnificativ dependenţa de gazul importat, aspect vital în actuala situaţie geopolitică. Au fost pornite reforme ale sistemelor publice, avem noi legi ale educaţiei, continuăm digitalizarea administraţiei, avem asigurate resurse pentru modernizarea Armatei într-un context extrem de dificil. Toate trebuie continuate”, a adăugat el.

Începând cu anul 1990, România serbează aniversarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 ca zi națională.

Ziua de 1 Decembrie 1918, ziua în care Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a adoptat Rezoluția de Unire a Transilvaniei cu România, a însemnat sfârșitul procesului de desăvârșire a unității naționale românești început în acel an, 1918, prin actul unirii Basarabiei cu România, adoptat de Sfatul Țării din Chișinău, la 27 martie/9 aprilie, și continuat prin actul unirii Bucovinei cu Patria Mamă, adoptat de Congresul General al Bucovinei, la Cernăuți, la 15/28 noiembrie.

Marea Unire s-a înfăptuit atât ca urmare a unei conjuncturi politice internaționale favorabile, marcate de victoria puterilor Antantei în Primul Război Mondial, de principiul wilsonian al statelor naționale, de efervescența mișcărilor de eliberare națională și socială, dar și a curajului și eroismului soldaților și ofițerilor români pe câmpurile de luptă ale Războiului de Întregire și nu în ultimul rând, al determinării manifestate de clasa politică românească și a societății românești din teritoriile străine, vremelnic ocupate.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA17 hours ago

Klaus Iohannis: La 105 ani de la Marea Unire, România are un loc un binemeritat în UE și NATO și promovează aspirațiile europene ale românilor de peste Prut

ROMÂNIA17 hours ago

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

ROMÂNIA17 hours ago

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

EDITORIALE21 hours ago

Clepsidra, istoria și viitorul: Acum, mai mult ca niciodată, destinul european și euro-atlantic al României trebuie să coboare în Cetatea idealului național

REPUBLICA MOLDOVA22 hours ago

Maia Sandu: România iubește necondiționat R. Moldova, fără a aștepta lauri. Drumul nostru este comun și locul nostru este împreună în UE

ROMÂNIA23 hours ago

Ziua Națională. Marcel Ciolacu, la 105 ani de la Marea Unire: Când ceva tinde să ne dezbine, să ne amintim că avem un drum comun de parcurs ca națiune

ROMÂNIA23 hours ago

Șeful diplomației SUA, mesaj de Ziua Națională a României: Viitorul cooperării dintre națiunile noastre devine din ce în ce mai luminos

ROMÂNIA24 hours ago

Ziua Națională. Nicolae Ciucă, la 105 ani de la Marea Unire: Iubirea de ţară stă în inimă şi în faptă. Suntem datori să veghem destinul acestei ţări

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Liderii instituțiilor UE fac un apel la “pornirea” apărării europene pentru a reflecta nivelul de ambiție al “Uniunii geopolitice”

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis: Mandatul noului șef al Statului Major al Apărării trebuie să fie încă un pas în consolidarea capacității de apărare a României

ROMÂNIA17 hours ago

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

ROMÂNIA17 hours ago

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

NATO5 days ago

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

ROMÂNIA5 days ago

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

ROMÂNIA5 days ago

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

ROMÂNIA1 week ago

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Eurodeputata PPE Pernille Weiss evidențiază potențialul României de a atrage investiții în domeniul farmaceutic prin crearea unui mediu propice pentru inovatori și IMM-uri

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Senatului consideră că ”mediul de afaceri are nevoie de încredere şi predictibilitate” pentru a se dezvolta astfel încât orice situaţie de criză să poată fi depăşită

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Volodimir Zelenski, Maia Sandu și Charles Michel afirmă “calea europeană” a Ucrainei și Moldovei la zece ani de la EuroMaidan: Aderarea va întări frontiera estică a UE

Trending