Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia propune modernizarea directivei privind calificarile profesionale

Published

on

Pe măsură ce se reduce populaţia în vârstă de muncă în numeroase state membre, cererea de personal cu înaltă calificare va creşte, până în 2020, cu peste 16 milioane de locuri de muncă. Pentru ca Europa să facă faţă acestei cereri, trebuie să se rezolve problema deficitului de forţă de muncă – de exemplu, graţie mobilităţii profesioniştilor de înaltă calificare din alte state membre ale UE. Aceştia pot reprezenta o sursă importantă de creştere economică, cu condiţia de a se putea deplasa cu uşurinţă către zonele unde sunt locuri de muncă disponibile, motiv pentru care calificările lor trebuie să poată fi recunoscute într‑un mod rapid, simplu şi fiabil în UE. Prin urmare, Comisia a adoptat astăzi o propunere de modernizare a directivei privind calificările profesionale (Directiva 2005/36/CE).

Comunicatul de presă integral se găseşte în pagina:

http://ec.europa.eu/romania/news/191211_calificari_profesionale_ro.htm

Înregistrarea informării tehnice de presă, susţinută de dl Pierre Delsaux, director-general adjunct al Direcţiei Generale pentru Piaţa Internă şi Servicii, poate fi urmărită în pagina:

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană prezintă planuri pentru un răspuns imediat al Uniunii care să abordeze nevoile de finanțare ale Ucrainei și reconstrucția sa pe termen mai lung

Published

on

© Didier Reynders/ Twitter

Comisia Europeană a stabilit miercuri, într-o comunicare, planuri pentru un răspuns imediat al UE care să abordeze nevoile de finanțare ale Ucrainei și cadrul de reconstrucție a acesteia pe termen mai lung. Această comunicare este urmarea apelului lansat de Consiliul European de a aborda consecințele războiului din Ucraina prin intermediul unui efort specific impulsionat de Europa, informează comunicatul oficial

Răspunsul imediat și nevoile pe termen scurt

De la începutul agresiunii ruse, UE și-a intensificat considerabil sprijinul, mobilizând aproximativ 4,1 miliarde EUR, sub formă de asistență macrofinanciară de urgență, sprijin bugetar, asistență de urgență, răspuns în situații de criză și ajutor umanitar, pentru a susține consolidarea rezilienței generale economice, sociale și financiare a Ucrainei.

Au fost prevăzute, de asemenea, măsuri de asistență militară în cadrul Instrumentului european pentru pace, în valoare de 1,5 miliarde EUR, bani care vor fi utilizați pentru a le rambursa statelor membre ajutorul militar în natură oferit Ucrainei și este în curs de mobilizare o sumă suplimentară de 500 de milioane EUR.

Războiul a condus la prăbușirea veniturilor fiscale, a celor obținute din exporturi și a altor venituri, care a fost agravată de confiscarea ilegală, pe scară largă, a unor active și a unor produse pentru export, inclusiv în sectorul agricol, în timp ce cheltuielile esențiale au crescut vertiginos. Fondul Monetar Internațional a estimat că decalajul din balanța de plăți a Ucrainei se va ridica la aproximativ 14,3 miliarde EUR (15 miliarde USD) până în luna iunie.

Pentru a-i putea acorda Ucrainei un sprijin financiar semnificativ pe termen scurt în scopul menținerii serviciilor de bază, al abordării nevoilor umanitare și al reparării infrastructurii celei mai vitale, distruse de război, va fi nevoie de un efort comun la nivel internațional, în cadrul căruia Uniunea va fi pregătită să își joace rolul.

Prin urmare, Comisia intenționează să propună acordarea unei asistențe macrofinanciare suplimentare Ucrainei în 2022, sub formă de împrumuturi de până la aproximativ 9 miliarde EUR, care ar urma să fie completată cu contribuții din partea altor parteneri bilaterali și multilaterali de la nivel internațional, inclusiv a țărilor din grupul G7. Plățile se vor face în tranșe cu scadențe lungi și cu rate avantajoase ale dobânzilor, datorită garanției de la bugetul Uniunii.

Acest lucru va fi posibil doar dacă statele membre acceptă să pună la dispoziție garanții suplimentare. Corelată cu granturile acordate de la bugetul UE pentru subvenționarea plăților aferente ale dobânzilor, această asistență macrofinanciară suplimentară îi va permite Ucrainei să beneficieze de un sprijin bine coordonat și deosebit de avantajos.

Reconstrucția Ucrainei

Potrivit comunicatului citat, va fi necesar un efort financiar major la nivel mondial pentru a reconstrui țara în urma daunelor cauzate de război, pentru a pune bazele unei națiuni libere și prospere, ancorate în valorile europene, bine integrată în economia europeană și mondială și pentru a o sprijini de-a lungul parcursului său european. Câtă vreme agresiunea Rusiei continuă, nu se știe încă precis care este valoarea totală a nevoilor de reconstrucție ale Ucrainei. Cu toate acestea, este important să fie concepute încă de pe acum principalele elemente constitutive ale acestui efort internațional. Sprijinul va trebui să acordat pe termen mediu spre lung.

Efortul de reconstrucție ar trebui să fie condus de autoritățile ucrainene în strânsă colaborare cu Uniunea Europeană și cu alți parteneri esențiali, precum cei din grupurile G7 și G20 și alte țări terțe, dar și cu instituțiile financiare internaționale și cu organizațiile internaționale. Parteneriatele dintre orașele și regiunile din Uniunea Europeană și cele din Ucraina vor îmbogăți și vor accelera reconstrucția.

O platformă de coordonare internațională („platforma pentru reconstrucția Ucrainei”), gestionată în comun de Comisie, reprezentând Uniunea Europeană, și de guvernul Ucrainei, ar funcționa ca un organism supraierarhic de guvernanță strategică, responsabil cu aprobarea unui plan de reconstrucție elaborat și pus în aplicare de Ucraina, căreia UE îi va furniza sprijin sub formă de capacități administrative și de asistență tehnică. Această platformă ar reuni partenerii și organizațiile de sprijin, printre care statele membre ale UE, alți parteneri bilaterali și multilaterali și instituții financiare internaționale. Parlamentul Ucrainei și Parlamentul European ar urma să participe în calitate de observatori

Planul de reconstrucție „RebuildUkraine” aprobat de platformă, bazat pe o evaluare a nevoilor, ar constitui baza în raport cu care Uniunea Europeană și ceilalți parteneri vor stabili sectoarele prioritare selectate pentru finanțare și proiectele specifice. Platforma ar urma să coordoneze resursele de finanțare și destinația acestora pentru a le optimiza utilizarea și va monitoriza progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a planului.

Pentru a susține planul de reconstrucție, Comisia propune instituirea Mecanismului „RebuildUkraine” ca principal instrument juridic pentru acordarea sprijinului din partea Uniunii Europene, prin intermediul unei combinații de granturi și împrumuturi. Această inițiativă ar urma să fie integrată în bugetul UE, ceea ce îi va garanta transparența, răspunderea și buna gestiune financiară, cu o legătură clară către investiții și reforme. Ea s-ar baza pe experiența dobândită de UE în contextul aplicării Mecanismului de redresare și reziliență, însă ar fi adaptată la provocările fără precedent legate de reconstrucția Ucrainei și de însoțirea acesteia de-a lungul parcursului său european. Mecanismul în sine ar urma să aibă o structură de guvernanță specifică, care i-ar permite Ucrainei să devină parte cu drepturi depline.

Se va pune un accent deosebit pe reformele privind statul de drept și lupta anticorupție, în timp ce investițiile, realizate în conformitate cu politicile și standardele climatice, de mediu și digitale ale UE, vor ajuta Ucraina să renască mai puternică și mai rezilientă în urma dezastrului produs de invazia rusă.

Nevoile neprevăzute create de război în Europa depășesc cu mult mijloacele disponibile în actualul cadru financiar multianual. Prin urmare, vor trebui găsite noi surse de finanțare.

Structura propusă este suficient de flexibilă pentru a integra aceste noi surse de finanțare. Granturile suplimentare care urmează să fie puse la dispoziția Ucrainei ar putea să fie finanțate prin contribuții suplimentare din partea statelor membre (și a țărilor terțe care doresc să participe) la mecanism și la programele existente ale Uniunii, valorificând astfel mecanismele financiare ale Uniunii și garanțiile sale privind utilizarea corectă a fondurilor, sau printr-o revizuire specifică a cadrului financiar multianual. Din aceste surse s-ar putea finanța, de asemenea, împrumuturile care urmează să-i fie acordate Ucrainei în cadrul mecanismului. Cu toate acestea, dată fiind amploarea împrumuturilor care ar putea fi necesare, opțiunile includ strângerea de fonduri pentru împrumuturi în numele UE sau cu garanții naționale din partea statelor membre.

 „Invadarea neprovocată și nejustificată a Ucrainei de către Rusia a cauzat suferințe umane îngrozitoare și distrugeri masive în întreaga țară, obligând milioane de ucraineni nevinovați să își părăsească locuințele. Ucraina poate conta pe ajutorul deplin al UE. UE va continua să îi furnizeze Ucrainei sprijin financiar pe termen scurt, pentru răspunde nevoilor acesteia și pentru a-i permite să mențină funcționarea serviciilor de bază. De asemenea, suntem pregătiți să ne asumăm un rol de lider în cadrul eforturilor internaționale de reconstrucție, pentru a contribui la reclădirea unei Ucraine democratice și prospere. Aceasta înseamnă că investițiile vor fi corelate cu reforme care vor sprijini Ucraina în urmărirea parcursului său european”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. 


Angajamentul UE de a sprijini Ucraina este de lungă durată și a dat deja rezultate. UE a furnizat Ucrainei un sprijin financiar semnificativ, sub forma unor granturi în valoare de 1,7 miliarde EUR în perioada 2014-2021, acordate în cadrul Instrumentului european de vecinătate, a unor împrumuturi în valoare de 5,6 miliarde EUR, acordate în cadrul a cinci programe de asistență macrofinanciară, și a unui ajutor umanitar în valoare de 194 de milioane EUR, plus 355 milioane EUR din instrumentele de politică externă.

UE îi furnizează Ucrainei sprijin pentru elaborarea de politici și pentru realizarea de reforme cuprinzătoare, cu implicarea puternică a statelor membre în cadrul unei abordări a „Echipei Europa”. Printre programele emblematice se numără cele privind descentralizarea, reforma administrației publice și lupta anticorupție.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE își intensifică acțiunile de consolidare a capacităților de apărare și propune măsuri pentru a întări baza industrială și tehnologică a Europei

Published

on

© European External Action Service

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, au prezentat o analiză a lacunelor în materie de investiții în domeniul apărării și au propus măsuri și acțiuni suplimentare necesare pentru consolidarea bazei industriale și tehnologice europene în domeniul apărării, informează comunicatul oficial.

Agresiunea neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei are implicații semnificative pentru apărarea europeană, ceea ce duce la creșterea cheltuielilor militare ale statelor membre. Prin comunicarea comună de miercuri, Comisia și Înaltul Reprezentant urmăresc să ajute statele membre să investească împreună, mai bine și într-un mod european. De asemenea, comunicarea răspunde apelului lansat în contextul Conferinței privind viitorul Europei pentru o acțiune mai puternică a UE în domeniul apărării.

Prezenta comunicare comună prezintă un nou nivel de ambiție pentru a construi o Europă mai puternică în domeniul apărării. Aceasta se concentrează în special pe achiziționarea în comun de echipamente militare, pe programarea strategică în domeniul apărării pentru a stabili priorități mai clare și pe sprijinul acordat bazei industriale europene, inclusiv pe consolidarea cadrului european de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării, Fondul european de apărare. Inițiativele UE de promovare a cooperării în domeniul apărării contribuie, de asemenea, la consolidarea unei repartizări mai echitabile a sarcinilor transatlantice și la o contribuție europeană mai eficientă în cadrul NATO.

Lacunele investițiilor în domeniul apărării

Luând în considerare analiza decalajelor de investiții efectuată de Agenția Europeană de Apărare, Comisia și Înaltul Reprezentant examinează trei tipuri principale de decalaje: cheltuielile de apărare, decalajele industriale de apărare și decalajele de capacitate de apărare.

  • Cheltuieli pentru apărare: ca urmare directă a invaziei rusești în Ucraina, statele membre au anunțat deja creșteri ale bugetelor lor de apărare de aproape 200 de miliarde de euro în plus în următorii ani. Deși aceste creșteri sunt esențiale, ele vin după ani de reduceri substanțiale și subinvestiții severe. Din 1999 până în 2021, cheltuielile combinate ale UE în domeniul apărării au crescut cu 20%, față de 66% pentru SUA, 292% pentru Rusia și 592% pentru China. Fără o abordare coordonată, creșterea cheltuielilor riscă să ducă la o mai mare fragmentare și să anuleze progresele înregistrate până acum.
  • Lacunele industriale în domeniul apărării: în ciuda competitivității generale a sectorului, există dificultăți și lacune. Deoarece cererea este fragmentată, industria rămâne, de asemenea, structurată în funcție de frontierele naționale, în special în afara sectoarelor aeronautic și de rachete. Există, de asemenea, dependențe pentru anumite echipamente-cheie de apărare pentru care baza industrială și tehnologică europeană de apărare nu oferă soluții autohtone.
  • Lacunele de capacitate: au fost evidențiate trei priorități urgente: refacerea stocurilor, înlocuirea sistemelor moștenite din epoca sovietică și consolidarea sistemelor de apărare antiaeriană și antirachetă. Dincolo de aceste lacune urgente în materie de capacități, comunicarea comună propune să se lucreze la o serie de capacități strategice specifice pe termen mediu și lung în domeniile apărării aeriene, terestre, maritime, spațiale și cibernetice.
Măsuri de remediere a acestor lacune

Pentru a sprijini eliminarea decalajelor, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant au stabilit un set de măsuri foarte concrete menite să consolideze cererea europeană în domeniul apărării prin achiziții publice comune și să consolideze oferta prin măsuri care vizează sprijinirea capacităților de producție industrială.

Pe termen imediat, Comisia și Înaltul Reprezentant vor înființa rapid un grup operativ comun pentru achiziții publice în domeniul apărării, care să colaboreze cu statele membre pentru a sprijini coordonarea și pentru a elimina conflictele legate de necesitățile lor de achiziții publice pe termen foarte scurt pentru a face față noii situații de securitate. Grupul operativ se va coordona, de asemenea, cu celula de schimb de informații înființată în cadrul SEAE/Statul Major al UE pentru a facilita coordonarea asistenței militare pentru Ucraina.

De asemenea, se va propune un instrument al UE pe termen scurt pentru consolidarea capacităților industriale în domeniul apărării prin achiziții publice comune, în vederea adoptării rapide, pentru a sprijini statele membre în vederea acoperirii celor mai urgente și mai critice lacune în mod colaborativ, pe baza activității grupului operativ. Comisia este pregătită să aloce 500 de milioane EUR din bugetul UE pe o perioadă de doi ani pentru a stimula statele membre să abordeze aceste nevoi într-un mod colaborativ.

Acest instrument pe termen scurt va deschide calea către un cadru al UE pentru achizițiile comune în domeniul apărării. În acest scop, în al treilea trimestru al anului 2022, Comisia va propune un regulament privind Programul european de investiții în domeniul apărării (EDIP). Acesta va stabili condițiile pentru ca statele membre să formeze Consorții europene de capacități de apărare (EDCC). În cadrul unui EDCC, statele membre vor achiziționa în comun, pentru uzul statelor membre participante, capacități de apărare care sunt dezvoltate în mod colaborativ în cadrul UE și vor beneficia de o scutire de TVA. 

Sprijinul acordat achizițiilor publice comune completează și completează eforturile depuse până acum în domeniul cercetării și dezvoltării în domeniul apărării prin intermediul FED.

În plus, Comisia și Înaltul Reprezentant propun să se treacă treptat la o funcție comună de programare și achiziții publice în domeniul apărării la nivelul UE, care să permită o mai bună definire a priorităților în materie de capacități asupra cărora să se concentreze.

În cele din urmă, o cooperare europeană consolidată în domeniul apărării necesită, de asemenea, un plan de acțiune solid pentru consolidarea capacității industriale europene de apărare. În acest scop, Comisia Europeană va:

  • realiza, în cooperare cu Agenția Europeană de Apărare, o cartografiere aprofundată a capacităților de producție industrială actuale și suplimentare necesare în UE
  • propune o inițiativă privind materiile prime critice, inclusiv măsuri legislative, pentru a facilita, printre altele, accesul industriei de apărare la materiile prime critice (MCC), consolidând astfel rezistența și securitatea aprovizionării UE;
  • elabora măsuri suplimentare pentru a asigura disponibilitatea competențelor specifice în domeniul apărării pentru creșterea capacității industriale;
  • lua în considerare posibile modificări ale cadrului pentru cercetarea și inovarea cu dublă utilizare pentru a îmbunătăți sinergiile dintre instrumentele civile și cele de apărare;
  • elabora măsuri suplimentare (cum ar fi apeluri coordonate între instrumentele UE existente și împrumuturile BEI) pentru a sprijini tehnologiile și capacitățile industriale critice prin dezvoltarea de proiecte strategice.

Potrivit comunicatului citat, BEI ar trebui, de asemenea, să evalueze dacă trebuie să își consolideze sprijinul acordat industriei europene de apărare și achizițiilor publice comune, dincolo de sprijinul pe care îl acordă în prezent pentru dubla utilizare.

Măsurile propuse vor face din Uniunea Europeană un partener internațional mai puternic, inclusiv în cadrul NATO, care rămâne fundamentul apărării colective a membrilor săi.

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant, Josep Borrell, recomandă Consiliului European să aprobe această analiză, subliniind necesitatea de a aborda de urgență și în mod colectiv deficitul de investiții în domeniul apărării pe termen scurt și mediu al UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune integrarea măsurilor REPowerEU în PNRR-urile României și ale celorlalte țări membre

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Regulamentul privind Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) ar putea suferi modificări pentru a permite integrarea unor capitole dedicate REPowerEU, planul Comisiei Europene privind reducerea dependenței energetice de Rusia și accelerarea tranziției ecologice, în planurile naționale de redresare și reziliență ale statelor membre, a anunțat, miercuri, Executivul european.

MRR este instrumentul-cheie care se află în centrul NextGenerationEU. Acesta va pune la dispoziție până la 800 de miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE, iar în ceea ce privește Planul REPowerEU, poate sprijini planificarea și finanțarea coordonată a infrastructurii transfrontaliere și naționale, precum și a proiectelor și reformelor în domeniul energiei.

În acest sens, Comisia propune efectuarea unor modificări specifice ale Regulamentului privind MRR pentru a integra capitole dedicate REPowerEU în PNRR-urile existente ale statelor membre, pe lângă numărul mare de reforme și investiții relevante care se regăsesc deja în acestea. Recomandările specifice fiecărei țări din ciclul semestrului european din 2022 vor alimenta acest proces.

Din cele 29,2 miliarde de euro pe care România le are la dispoziție prin PNRR, 41% sau 15,9 miliarde de euro sunt alocate măsurilor de sprijinire a tranziției verzi, iar 1,6 miliarde de euro sunt dedicate investițiilor în domeniul energiei. 

Planul REPowerEU, prezentat astăzi de Comisie, în condițiile existenței unei urgențe duble de a transforma sistemul energetic al Europei vizează eliminarea dependenței UE de combustibilii fosili ruși, care sunt utilizați ca armă economică și politică și care îi costă pe contribuabilii europeni aproape 100 de miliarde de euro pe an, și abordarea crizei climatice. În legătură cu abordarea schimbărilor climatice, tranziția ecologică la care s-a angajat UE per ansamblu,  va consolida creșterea economică, securitatea și acțiunile climatice pentru Europa și partenerii săi.

Măsurile din Planul REPowerEU pot răspunde acestei ambiții, prin economii de energie, diversificarea surselor de aprovizionare cu energie și accelerarea implementării energiei regenerabile pentru a înlocui combustibilii fosili în locuințe, în industrie și în producția de energie.

Realizarea obiectivelor REPowerEU necesită o investiție suplimentară de 210 miliarde EUR până în 2027. Aceasta reprezintă un avans pentru independența și securitatea europeană. Reducerea importurilor de combustibili fosili din Rusia ne poate, de asemenea, economisi aproape 100 de miliarde de euro pe an. Aceste investiții trebuie să fie realizate de sectorul public și privat, la nivel național, transfrontalier și la nivelul UE.

Pentru a sprijini REPowerEU, 225 de miliarde de euro sunt deja disponibile sub formă de împrumuturi în cadrul MRR. Comisia a adoptat astăzi acte legislative și orientări pentru statele membre cu privire la modul în care trebuie să își modifice și să își completeze PNRR în contextul REPowerEU.

În plus, Comisia propune creșterea pachetului financiar al MRR cu 20 de miliarde de euro sub formă de granturi provenite din vânzarea cotelor din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii deținute în prezent în Rezerva de Stabilitate a Pieței, care vor fi scoase la licitație într-un mod care să nu perturbe piața.

Această sumă va fi pusă la dispoziția statelor membre sub formă de sprijin financiar nerambursabil (granturi) în cadrul gestiunii directe, pentru a sprijini exclusiv reformele și investițiile incluse în noile capitole REPowerEU din planurile de redresare și de reziliență ale statelor membre. Astfel, ETS nu numai că reduce emisiile și utilizarea combustibililor fosili, dar strânge și fondurile necesare pentru a obține independența energetică.

De asemenea, Comisia va oferi o mai mare flexibilitate pentru ca statele membre să transfere resurse către MRR din alte fonduri. Statele membre pot crește transferul voluntar către MRR până la 12,5 % din alocarea națională în cadrul fondurilor politicii de coeziune. Această opțiune s-ar baza pe posibilitatea de transfer de 5% deja disponibilă pentru statele membre, adăugând o posibilitate de transfer care să fie cheltuită numai pentru obiectivele REPowerEU. De asemenea, se autorizează un nou transfer voluntar către MRR de până la 7,5% din alocarea națională în cadrul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală pentru a sprijini măsurile incluse în capitolul REPowerEU.

În cadrul actualului Cadru Financiar Multianual 2021-2017, politica de coeziune sprijină deja proiectele de decarbonizare și de tranziție ecologică cu până la 100 de miliarde de euro prin investiții în energie regenerabilă, hidrogen și infrastructură. O sumă suplimentară de 26,9 miliarde de euro din fondurile de coeziune ar putea fi pusă la dispoziție sub formă de transferuri voluntare către MRRAlte 7,5 miliarde de euro din politica agricolă comună sunt, de asemenea, disponibile prin transferuri voluntare către MRR.

Continue Reading

Facebook

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI10 hours ago

Marian-Jean Marinescu o compară pe Maia Sandu cu ”europenii fără îndoieli” precum ”Walesa, Havel, Kohl”: Moldovenii trebuie să știe că poarta către UE le este deschisă

PARLAMENTUL EUROPEAN10 hours ago

Președinta Parlamentului European, mesaj către ”prietena” Maia Sandu: Republica Moldova își are locul în familia europeană. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Comisia Europeană prezintă planuri pentru un răspuns imediat al Uniunii care să abordeze nevoile de finanțare ale Ucrainei și reconstrucția sa pe termen mai lung

INTERNAȚIONAL11 hours ago

UE dezvăluie primul parteneriat strategic din istorie cu țările din Golf

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

Maia Sandu, discurs istoric de la pupitrul Parlamentului European: Crimeea este Ucraina, Donbas este Ucraina, Kiev este Ucraina. Și vor fi întotdeauna

REPUBLICA MOLDOVA11 hours ago

În aplauzele Parlamentului European, Maia Sandu a cerut o decizie politică pentru candidatura R. Moldova la UE: Este luminița de la capătul tunelului, farul care ne ghidează în această furtună cumplită

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

UE își intensifică acțiunile de consolidare a capacităților de apărare și propune măsuri pentru a întări baza industrială și tehnologică a Europei

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană propune integrarea măsurilor REPowerEU în PNRR-urile României și ale celorlalte țări membre

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Comisia Europeană a decis să ofere 248 milioane de euro pentru a ajuta 5 state membre, inclusiv România, să primească refugiați ucraineni

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

CE prezintă REPowerEU, un plan cuprinzător pentru reducerea rapidă a dependenței de combustibilii fosili din Rusia și pentru accelerarea tranziției ecologice

PARLAMENTUL EUROPEAN10 hours ago

Președinta Parlamentului European, mesaj către ”prietena” Maia Sandu: Republica Moldova își are locul în familia europeană. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa

SUA15 hours ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

NATO19 hours ago

Finlanda și Suedia au depus oficial cererile de aderare la NATO, o schimbare majoră a arhitecturii de securitate în Europa după invazia Rusiei în Ucraina

U.E.2 days ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO3 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO3 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL4 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO4 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN6 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

Team2Share

Trending