Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia propune un statut pentru fundatiile europene de interes public

Published

on

Fundațiile urmăresc obiective care aduc beneficii publicului larg. Activitățile lor se concentrează asupra unor domenii care sunt importante pentru economia și pentru cetățenii europeni, de exemplu serviciile sociale și de sănătate, încurajarea cercetării și promovarea culturii. În acest scop, ele acordă subvenții și derulează proiecte. Totuși, activitățile transfrontaliere ale fundațiilor sunt adesea costisitoare și dificil de realizat din cauza diferențelor dintre legislațiile naționale și a obstacolelor inerente acestora. De exemplu, atunci când decid să-și desfășoare activitatea în străinătate, fundațiile trebuie adesea să-și cheltuiască o parte din resurse pentru consiliere juridică și pentru îndeplinirea cerințelor juridice și administrative prevăzute de diferitele legislații naționale din UE, ceea ce reduce cuantumul fondurilor de care dispun pentru realizarea de activități în beneficiul publicului larg și le poate determina să-și întrerupă activitatea.

Pentru a facilita sprijinirea de către fundații a cauzelor de interes public în întreaga UE, Comisia a prezentat o propunere privind un statut al fundației europene.

Propunerea are ca scop crearea unei forme juridice europene unice – „fundația europeană” (FE) – care, în esență, ar urma să fie aceeași în toate statele membre  și ar coexista cu fundațiile naționale. Obținerea statutului de fundație europeană ar avea un caracter pe deplin voluntar.

Domeniu de aplicare: Statutul se concentrează asupra fundațiilor de interes public, care reprezintă majoritatea în acest sector, fiind prezente și recunoscute în toate statele membre.

Principalele cerințe privind FE: Statutul prevede principalele cerințe privind fundația europeană. De exemplu, fiecare FE ar trebui să demonstreze că urmărește interesul public, că are o dimensiune transfrontalieră și că posedă un patrimoniu inițial minim în valoare de 25 000 EUR.

Cum pot fi constituite fundațiile europene: Fundația europeană poate fi constituită pornind de la zero, prin convertirea unei fundații naționale în fundație europeană sau prin fuzionarea unor fundații naționale. FE dobândește personalitate juridică la data înregistrării într-un stat membru.

Avantajele fundației europene:

Reducerea costurilor și a gradului de incertitudine: Fundațiile europene vor avea personalitate și capacitate juridică în toate statele membre. Noul statut le va permite să realizeze activități și să canalizeze fonduri pe teritoriul UE într-un mod mai simplu și mai puțin costisitor, în temeiul unor norme similare, aplicabile în întreaga UE.

Eticheta europeană: Statutul le-ar oferi FE o etichetă și o imagine europene, datorită cărora ele ar deveni recunoscute și fiabile și, prin urmare, ar încuraja atât activitățile transfrontaliere ale fundațiilor, cât și donațiile transfrontaliere.

Regimul fiscal: Fundațiile europene vor beneficia de același regim fiscal ca și fundațiile naționale. Donatorii care sprijină fundațiile europene se vor bucura de aceleași avantaje fiscale ca și cei care fac donații fundațiilor stabilite în propriul lor stat membru. În ambele cazuri, statele membre ar trebui să considere FE ca fiind echivalente cu fundațiile de interes public create în temeiul propriilor legislații naționale.

Mai multe detalii aici.

Sursa foto: recolta.eu

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker, convins că Brexit-ul va avea loc, consideră ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană “un moment tragic pentru Europa”

Published

on

© European Parliament

Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prevăzută la 31 octombrie, “este un moment tragic pentru Europa”, a declarat preşedintele în exerciţiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, într-un interviu publicat duminică de cotidianul spaniol El Pais şi preluat de AFP, potrivit Agerpres.

În alt inverviu recent, Juncker s-a declarat convins că Brexit-ul va avea loc, reiterând că dacă Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană fără acord, atunci va exista o nouă graniţă între Irlanda de Nord şi Irlanda, relatează Reuters, notează Agerpres.

“Sunt convins că Brexit-ul va avea loc”, a declarat el pentru Sky News într-un interviu realizat săptămâna trecută, înainte de a vedea ideile pe care guvernul premierului Boris Johnson le-a trimis Bruxellesului în încercarea de a avansa în negocierile privind Brexit-ul.

“Cred că avem încă posibilitatea de a ajunge la un acord” cu Londra, a afirmat totuşi Juncker, calificând drept “constructivă şi parţial pozitivă” întâlnirea pe care a avut-o luni în Luxemburg cu premierul britanic Boris Johnson.

În acelaşi interviu, citat şi de Press Association, Juncker a insistat că Bruxellesul “nu este în niciun fel responsabil” pentru consecinţele unui Brexit fără acord, spunând că vina ar aparţine exclusiv Regatului Unit.

Totodată,  Jean-Claude Juncker, a declarat joi în cadrul unui interviu pentru Sky News că este dispus să renunțe la mecanismul de backstop, menit să asigure o graniță fără fricțiuni între Republica Irlanda și provincia nord-irlandeză, dacă toate obiectivele sale sunt atinse.

Mecanismul de backstop, care reprezintă principala discordie între Regatul Unit și Uniunea Europeană, a fost cuprins în Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, încheiat de fostul prim-ministru britanic, Theresa May, cu negociatorii europeni, în luna noiembrie a anului 2018, stabilit în luna decembrie 2017, fiind inserat în forma inițială a Acordului de retragere.

Marea Britanie a trimis deja Uniunii Europene documentele tehnice cu schimbările pe care şi le-ar dori la acordul cu blocul comunitar în privința Brexit şi va înainta propunerile oficiale atunci când vor fi gata.

Comisia Europeană a confirmat joi, 19 septembrie, primirea documentelor tehnice din partea Londrei. „Am primit documente din partea Marii Britanii şi, pe această bază, vom avea discuţii tehnice astăzi şi mâine asupra unor aspecte privind vama, bunurile manufacturate şi regulile sanitare şi fitosanitare”, a spus purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Mina Andreeva.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Frans Timmermans salută inițiativa Comisiei Europene de a fabrica produse noi din 10 milioane de tone de plastic reciclat: ”Vom curăța planeta și vom combate schimbările climatice”

Published

on

@ Frans Timmermans/Facebook

Prim-vicepreședintele actualei Comisii Eruopene, Frans Timmermans, salută inițiativa prin care 10 milioane de tone de plastic reciclat vor fi folosite pentru a fabrica produse noi în Europa.

 „Salut angajamentul industriei de a regândi modul în care producem și utilizăm materialele plastice. Prin reciclarea eficientă a materialelor plastice vom curăța planeta și vom combate schimbările climatice, înlocuind combustibilii fosili cu deșeurile din plastic în ciclul de producție.”

Reamintim că Frans Timmerans își va continua activitatea și în viitoarea Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen. În calitate de vicepreședinte va avea o funcție dublă. Astfel va fi atât vicepreședinte responsabil pentru una dintre cele trei teme principale de pe agenda președintelui ales, cât și comisar.

Frans Timmermans va coordona activitatea cu privire la Pactul ecologic european. El va gestiona, totodată, politicile climatice, fiind sprijinit de Direcția Generală Politici Climatice.

Citiți și: Ursula von der Leyen a prezentat structura Comisiei Europene pentru mandatul 2019-2024: ”Această echipă va defini calea europeană”. Rovana Plumb primește portofoliul Transporturilor

Peste 100 de parteneri din domeniul public și privat reprezentând întregul lanț valoric al materialelor plastice vor semna astăzi declarația Alianței circulare privind materialele plastice, care promovează acțiuni voluntare pentru buna funcționare a pieței materialelor plastice reciclate din UE, se arată în comunicatul oficial.

Declarația descrie modul în care alianța va atinge, până în 2025, obiectivul de a utiliza 10 milioane de tone de plastic reciclat pentru a fabrica produse noi în Europa. Acest obiectiv a fost stabilit de Comisia Europeană în Strategia privind materialele plastice din 2018, ca parte a eforturilor sale de a stimula reciclarea materialelor plastice în Europa.

Declarația, semnată de întreprinderi mici și mijlocii, mari corporații, asociații de întreprinderi, organisme de standardizare, organizații de cercetare și autorități locale și naționale, aprobă obiectivul celor 10 milioane de tone și solicită trecerea la un nivel zero de deșeuri în natură și la eliminarea totală a depozitării deșeurilor. Totodată, declarația prevede acțiuni concrete pentru atingerea obiectivului, printre care:

  • îmbunătățirea proiectării produselor din plastic astfel încât acestea să devină reciclabile într-o mai mare măsură și integrarea mai multor materiale plastice reciclate;
  • identificarea potențialului neexploatat în materie de colectare, sortare și reciclare a deșeurilor de plastic în UE, precum și a lacunelor în materie de investiții;
  • elaborarea unei agende în materie de cercetare și dezvoltare pentru materialele plastice circulare;
  • instituirea unui sistem de monitorizare transparent și fiabil pentru a urmări toate fluxurile de deșeuri de plastic din UE.

Etapele următoare

Declarația alianței va rămâne deschisă spre semnare pe site-ul web al Comisiei, pentru ca, în timp, să se alăture inițiativei mai mulți semnatari, în special autorități publice din întreaga Europă.

Asociațiile de întreprinderi și societățile comerciale sunt, de asemenea, încurajate să-și asume angajamente voluntare cu scopul de a utiliza sau produce mai multe materiale plastice reciclate, dacă nu au făcut deja acest lucru. Părțile interesate pot scrie la următoarea adresă pentru mai multe informații: GROW-ENV-RPLASTICS-PLEDGE@ec.europa.eu


Context

În UE, potențialul de reciclare a deșeurilor din plastic este încă în mare măsură neexploatat, în special în comparație cu alte materiale, cum ar fi hârtia, sticla sau metalele. Din peste 27 de milioane de tone de deșeuri din plastic colectate în Europa în fiecare an, mai puțin de o treime ajung în instalații de reciclare. Ca urmare, în 2016, în Europa au fost vândute mai puțin de 4 milioane de tone de materiale plastice reciclate, reprezentând doar 8 % din piața materialelor plastice din UE. Susținând obiectivul UE de 10 milioane de tone de materiale plastice reciclate vândute în Uniune până în 2025, Alianța circulară privind materialele plastice se angajează să contribuie la dezvoltarea pieței materialelor plastice reciclate din UE cu peste 150 %. 

Comisia Europeană a anunțat la 11 decembrie 2018 lansarea Alianței circulare privind materialele plastice, care a urmat evaluării preliminare a angajamentelor voluntare din partea industriei pentru stimularea reciclării materialelor plastice. Aceasta a arătat că angajamentele furnizorilor de materiale plastice reciclate sunt suficiente pentru a atinge și chiar a depăși obiectivul UE de 10 milioane de tone de materiale plastice reciclate utilizate în Europa până în 2025. Însă, angajamentele exprimate de utilizatorii de materiale plastice reciclate (cum ar fi producătorii de materiale plastice sau întreprinderile care se ocupă de convertirea acestora) nu au fost suficiente, fiind necesare măsuri de reducere a decalajului dintre cerere și ofertă.

Alianța circulară privind materialele plastice a organizat prima sa reuniune la 5 februarie 2019, cu ocazia Zilelor Europene ale Industriei. Participanții au convenit să colaboreze în cadrul lanțurilor valorice din domeniul materialelor plastice pentru a atinge obiectivul utilizării a 10 milioane de tone de materiale plastice reciclate în produsele din UE până în 2025. Aceștia au fost de acord să lucreze în jurul a cinci teme prioritare:

  1. colectarea și sortarea deșeurilor din plastic;
  2. proiectarea produselor pentru reciclare;
  3. conținutul de material plastic reciclat din produse;
  4. cercetarea, dezvoltarea și investițiile, inclusiv reciclarea chimică; precum și
  5. monitorizarea materialelor plastice reciclate în UE.

Au fost instituite imediat grupuri de lucru pentru a găsi soluții concrete; acestea s-au reunit în primăvara anului 2019 pentru a redacta declarația semnată astăzi.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Oficial: Parlamentul European a decis când vor fi audiați viitorii comisari europeni. Rovana Plumb va fi audiată în Comisia pentru transport pe 2 octombrie

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Conferința președinților, alcătuită din președintele Parlamentului European și liderii grupurilor politice, a decis joi calendarul detaliat al audierilor comisarilor desemnați, Rovana Plumb, comisarul european desemnat din partea României, urmând a fi audiată la 2 octombrie în comisia de specialitate din Parlamentul European.

Audierile vor începe la 30 septembrie și vor dura până la 8 octombrie, urmând a fi încheiate cu audierea celor trei vicepreședinți executivi – Frans Timmermans, Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis. Conform procedurii, toți comisarii desemnați urmează a fi audiați în comisiile de resort din Parlamentul European. În ce o privește pe Rovana Plumb, desemnată de Ursula von der Leyen pentru portofoliul Transporturilor, aceasta va fi audiată în Comisia pentru transport și turism.

Potrivit calendarului (disponibil aici), luni, 30 septembrie vor fi audiați Maros Sefcovic, Phil Hogan și Mariya Gabriel.

Desemnat vicepreședinte pentru relațiil interinstituționale și prospectivă, Maros Sefcovic (Slovacia, PES) va fi audiat în Comisia pentru afaceri constituționale și în Comisia juridică. Comisarul pentru comerț, Phil Hogan (Irlanda, PPE) va fi audiat în Comisia pentru Comerț Internațional, iar Mariya Gabriel (Bulgaria, PPE), comisarul desemnat pentru inovație și tineret, va fi audiată în Comisia pentru industrie, cercetare și energie și în Comisia pentru cultură.

Marți, 1 octombrie, vor fi audiați următorii comisari desemnați: Nicolas Schmit (Luxemburg, PES, comisar desemnat pentru locuri de muncă) în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale; Jutta Urpilainen (Finlanda, PES, comisar desemnat pentru parteneriate internaționale) în Comisia pentru dezvoltare; Janusz Wojciechowski (Polonia, ECR, comisar desemnat pentru agricultură) în Comisia pentru agricultură; Ylva Johansson (Suedia, PES, comisar desemnat pentru afaceri interne) în Comisia pentru libertăți, justiție și afaceri interne; László Trócsányi (Ungaria, PPE, comisar desemnat pentru vecinătate și extindere) în Comisia pentru afaceri externe; și Stella Kyriakides (Cipru, PPE, comisar desemnat sănătate) în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară.

Comisarul desemnat din partea României, Rovana Plumb, va fi audiată miercuri, 2 octombrie, alături de alți cinci viitori comisari, între care Didier Reynders (Belgia) și Sylvie Goulard (Franța).

Potrivit programului publicat de Parlamentul European, Rovana Plumb (România, PES, comisar desemnat pentru transport) va fi audiată în Comisia pentru transport și turism, în paralel cu Didier Reynders (Belgia, Renew Europe, comisar desemnat pentru justiție), care va fi audiat în Comisia pentru libertăți, justiție și afaceri interne și în Comisia juridică.

Citiți și Cine sunt eurodeputații români din Comisia pentru transport în care va fi audiată Rovana Plumb pentru poziția de comisar european

În ce o privește pe Rovana Plumb, aceasta a fi audiată și în baza scrisorii de misiune pe care Ursula von der Leyen i-a trimis-o acesteia săptămâna trecută, președintele ales al Comisiei Europene precizând că ”transportul durabil, sigur și accesibil” reprezintă principal obiectiv pentru mandatul comisarului din partea României în următorii cinci ani.

În a doua parte a zilei vor fi audiați, după cum urmează: Helena Dalli (Malta, PES, comisar desemnat pentru egalitate) în Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de șanse și în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale; Sylvie Goulard (Franța, Renew Europe, comisar desemnat pentru piață internă) în Comisia pentru piață internă și protecția consumatorului și în Comisia pentru industrie, cercetare și energie; Elena Ferreira (Portugalia, PES, comisar desemnat pentru politică regională) în Comisia pentru dezvoltare regională; Janez Lenarčič (Slovenia, Renew Europe, comisar desemnat pentru gestionarea crizelor) în Comisia pentru dezvoltare. 

Joi, 3 octombrie, vor fi audiați: Paolo Gentiloni (Italia, PES, comisar desemnat pentru economie) în Comisia pentru afaceri economice și monetare; Kadri Simson (Estonia, Renew Europe, comisar desemnat pentru energie) în Comisia pentru industrie, cercetare și energie; Virginijus Sinkevičius (Lituania, Verzii, comisar desemnat pentru mediu și oceane) în Comisia pentru pescuit și Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară; Johannes Hahn (Austria, PPE, comisar desemnat pentru buget) în Comisia pentru bugete și Comisia pentru control bugetar; Margaritis Schinas (Grecia, PPE, vicepreședinte desemnat pentru protejarea modului de viață european) în Comisia libertăți, justiție și afaceri interne și în Comisia pentru cultură; Dubravka Šuica (Croația, PPE, vicepreședinte desemnat pentru democrație și demografie) în Comisia pentru afaceri constituționale.

Ultimele cinci audieri îi vor viza pe cei trei vicepreședinți executivi și alți vicepreședinți și vor avea loc luni, 7 octombrie, respectiv marți, 8 octombrie.

Vera Jourova (Cehia, Renew Europe, vicepreședinte pentru valori și transparență) va fi audiată luni, 7 octombrie, în Comisia pentru afaceri constituționale și în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne. Tot luni, va fi audiat în Comisia pentru afaceri externe și Josep Borrell (Spania, PES), Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene.

Marți, 8 octombrie, vor fi audiați cei trei vicepreședinți executivi: Valdis Dombrovskis (Letonia, PPE, vicepreședinte executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor) în Comisia pentru afaceri economice și monetare și în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale; Margrethe Vestager (Danemarca, Renew Europe, vicepreședinte executiv privind o Europă pregătită pentru era digitală) în Comisia pentru industrie, cercetare și energie, în Comisia pentru piață internă și protecția consumatorului și în Comisia pentru afaceri economice și monetare); și Frans Timmermans (Olanda, PES, vicepreședinte executiv pentru Pactul Verde European) în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară.

Pe lângă audieri, Conferința președinților va organiza un schimb de opinii cu cei trei vicepreședinți executivi la scurt timp după încheierea audierilor.

Audierile vor fi urmate de ședințe în care președintele și reprezentanții grupului (coordonatorii) diferitelor comisii vor evalua performanța comisarilor desemnați.

La 15 octombrie, Conferința președinților de comisie va evalua rezultatul tuturor audierilor și va transmite concluziile sale Conferinței președinților. Acesta din urmă va efectua evaluarea finală și va decide dacă va închide audierile în ședința sa din 17 octombrie.

Finalul procedurii prevede că întreaga Comisie, inclusiv președintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, trebuie să fie apoi supusă votului unic de aprobare din partea Parlamentului European, în cadrul sesiunii plenare din 21-24 octombrie. Comisia completă trebuie să fie aleasă cu majoritatea simplă a voturilor exprimate în plen, prin apel nominal. Votul va avea loc pe 23 octombrie.

În final, noua Comisie Europeană este numită oficial de către Consiliul European, în urma unui vot cu majoritate calificată.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending