Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia propune un statut pentru fundatiile europene de interes public

Published

on

Fundațiile urmăresc obiective care aduc beneficii publicului larg. Activitățile lor se concentrează asupra unor domenii care sunt importante pentru economia și pentru cetățenii europeni, de exemplu serviciile sociale și de sănătate, încurajarea cercetării și promovarea culturii. În acest scop, ele acordă subvenții și derulează proiecte. Totuși, activitățile transfrontaliere ale fundațiilor sunt adesea costisitoare și dificil de realizat din cauza diferențelor dintre legislațiile naționale și a obstacolelor inerente acestora. De exemplu, atunci când decid să-și desfășoare activitatea în străinătate, fundațiile trebuie adesea să-și cheltuiască o parte din resurse pentru consiliere juridică și pentru îndeplinirea cerințelor juridice și administrative prevăzute de diferitele legislații naționale din UE, ceea ce reduce cuantumul fondurilor de care dispun pentru realizarea de activități în beneficiul publicului larg și le poate determina să-și întrerupă activitatea.

Pentru a facilita sprijinirea de către fundații a cauzelor de interes public în întreaga UE, Comisia a prezentat o propunere privind un statut al fundației europene.

Propunerea are ca scop crearea unei forme juridice europene unice – „fundația europeană” (FE) – care, în esență, ar urma să fie aceeași în toate statele membre  și ar coexista cu fundațiile naționale. Obținerea statutului de fundație europeană ar avea un caracter pe deplin voluntar.

Domeniu de aplicare: Statutul se concentrează asupra fundațiilor de interes public, care reprezintă majoritatea în acest sector, fiind prezente și recunoscute în toate statele membre.

Principalele cerințe privind FE: Statutul prevede principalele cerințe privind fundația europeană. De exemplu, fiecare FE ar trebui să demonstreze că urmărește interesul public, că are o dimensiune transfrontalieră și că posedă un patrimoniu inițial minim în valoare de 25 000 EUR.

Cum pot fi constituite fundațiile europene: Fundația europeană poate fi constituită pornind de la zero, prin convertirea unei fundații naționale în fundație europeană sau prin fuzionarea unor fundații naționale. FE dobândește personalitate juridică la data înregistrării într-un stat membru.

Avantajele fundației europene:

Reducerea costurilor și a gradului de incertitudine: Fundațiile europene vor avea personalitate și capacitate juridică în toate statele membre. Noul statut le va permite să realizeze activități și să canalizeze fonduri pe teritoriul UE într-un mod mai simplu și mai puțin costisitor, în temeiul unor norme similare, aplicabile în întreaga UE.

Eticheta europeană: Statutul le-ar oferi FE o etichetă și o imagine europene, datorită cărora ele ar deveni recunoscute și fiabile și, prin urmare, ar încuraja atât activitățile transfrontaliere ale fundațiilor, cât și donațiile transfrontaliere.

Regimul fiscal: Fundațiile europene vor beneficia de același regim fiscal ca și fundațiile naționale. Donatorii care sprijină fundațiile europene se vor bucura de aceleași avantaje fiscale ca și cei care fac donații fundațiilor stabilite în propriul lor stat membru. În ambele cazuri, statele membre ar trebui să considere FE ca fiind echivalente cu fundațiile de interes public create în temeiul propriilor legislații naționale.

Mai multe detalii aici.

Sursa foto: recolta.eu

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a lansat procedura de deficit excesiv împotriva României

Published

on

©️ Calea Europeană

Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022, adoptată de Guvern în data de 10 decembrie 2019 şi trimisă Parlamentului, prevede o ţintă de deficit de 3,8% din PIB în 2019, o cifră care potrivit Comisiei Europene constituie o dovadă a existenţei unui deficit excesiv în România, potrivit unui raport adoptat vineri de Comisia Europeană, citat de Agerpres.

Din raport rezultă că România nu respectă criteriul deficitului definit în tratat şi că deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este, prin urmare, justificată.

“Deficitul preconizat pentru 2019 este peste şi nu apropiat de valoarea de referinţă de 3% din PIB prevăzută în Tratat. Depăşirea nu este considerată a fi nici excepţională şi nici temporară”, se arată în raportul executivului comunitar.

Conform prognozelor de iarnă ale Comisiei, deficitul guvernamental al României a ajuns la 4% din PIB în 2019, urmând a urca la 4,9% în 2020 şi 6,9% în 2021. Majorarea deficitului este în principal rezultatul majorării pensiilor adoptată în vara lui 2019, în special o creştere de 40% a pensiilor programată pentru luna septembrie 2020, şi o nouă recalculare a pensiilor programată pentru luna septembrie 2021. În plus, între luna decembrie 2019 şi ianuarie 2020, autorităţile au adoptat noi reduceri de taxe şi au dublat alocaţiile pentru copii.

Etapa imediat următoare este formularea de către Comitetul Economic şi Financiar a unui aviz cu privire la raport, în următoarele două săptămâni. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ministrul Mediului prezintă la Bruxelles un plan de măsuri ferme de stopare a tăierilor ilegale de păduri din România, după ce Comisia Europeană a lansat procedura de infringement

Published

on

© Costel Alexe/ Facebook

Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Alexe Costel, efectuează astăzi, 14 februarie, o vizită de lucru la Bruxelles, pentru a discuta cu Comisarul European pe Mediu, în privința tăierilor ilegale din pădurile României.

Această vizită survine după ce Comisia Europeană a lansat miercuri un avertisment dur României pentru tăierile ilegale de păduri și a dat autorităților de la București un termen de o lună pentru a lua măsuri de remediere a deficiențelor – primul pas în procedura de infringement.

Concret, ministrul Alexe Costel va prezenta un plan de măsuri în vederea stopării tăierilor ilegale din pădurile României, și anume: activarea Sistemul Informaţional Integrat de Urmărire a Materialului Lemnos și introducerea personalului silvic în Sistemul 112.

Citiți și: Comisia Europeană solicită României să pună capăt tăierilor ilegale de păduri: Bucureștiul are o lună la dispoziție pentru a lua măsurile necesare

”Comisia Europeană a aşteptat, practic, trei ani de zile ca tăierile ilegale din România să înceteze. Cred că Europei şi Comisiei Europene le-a păsat mai mult de pădurile României decât guvernelor anterioare”, a scris ministrul pe pagina oficială de Facebook.

Ministrul Alexe Costel anunță că ”după trei ani tergiversari și blocaje” Sistemul Informaţional Integrat de Urmărire a Materialului Lemnos – SUMAL va deveni operaţional.

De asemenea, ministrul susține că nicio guvernare anterioară nu a dorit să oprească cu adevărat aceste tăieri: ”Singura metodă pe care au aplicat-o în mod intenţionat cei care au condus Guvernul şi ministerul, anterior, a fost să amâne la nesfârşit implementarea unor soluţii care cu adevărat ar fi limitat şi stopat tăierile ilegale din România – şi mă refer la SUMAL şi la toate celelalte aplicaţii care ar fi trebuit să fie implementate cu prioritate de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.”

Potrivit ministrului, sistemul va permite monitorizarea trasabilităţii transporturilor de materiale lemnoase prin intermediul GPS cu o periodicitate de până la 5 minute, accesul în timp real la evidenţa electronică a intrărilor şi ieşirilor materialelor lemnoase din depozite cu confirmări de primire online.

”Prin SUMAL scopul final este de a stopa cât mai mult transporturile de lemne cu acelaşi document sau cu încărcături mai mari în camioane decât cele specificate în documentele de însoţire a mărfii”, a mai menționat acesta.

Sistemul 112 cu personal silvic, o nouă măsură pentru a stopa tăierea ilegală a pădurilor.

”Cu implicarea STS,  luat decizia cu cei de la STS să introducem aici, în Ministerul, Mediului, Apelor şi Pădurilor, sistemul 112 cu personal silvic de specialitate care să ajute la o mai bună informare şi o conlucrare mai bună cu celelalte instituţii ale statului român, atunci când cetăţenii României semnalează astfel de ilegalităţi silvice. ”

Unul din cinci apeluri la 112 în care este semnalat un transport ilegal de lemne este confirmat, informează Alexe Costel.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Raport: Comisia Europeană a contribuit în mod adecvat la securitatea nucleară în UE, dar sunt necesare actualizări

Published

on

Foto: wikipedia

Conform unui nou raport al Curții de Conturi Europene, Comisia Europeană și-a îndeplinit responsabilitățile privind securitatea nucleră, dar mai este loc de o actualizare a cadrului legal și a orientărilor sale interne, se arată în concluziile raportului.

Securitatea nucleară este în general responsabilitatea statelor membre al Uniunii Europene care folosesc energia nucleară, dar Comisia Europeană are, de asemenea, responsabilități în domeniu.

De asemenea, Comisia supraveghează transpunerea acestor directive în legislația națională de către statele membre, lansând, dacă este necesar, proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

Totodată, ea examinează proiectele de investiții nucleare planificate ale statelor membre din punctul de vedere al compatibilității cu Tratatul Euratom.

Concret, Comisia Europeană are competența de a verifica funcționarea și eficiența instalațiilor utilizate de statele membre pentru monitorizarea nivelului de radioactivitate în atmosferă, ape și sol.

Mai mult, ea exploatează, administrează și dezvoltă Sistemul de schimb de informații în caz de urgență radiologică al Comunității Europene (ECURIE), creat în urma accidentului de la Cernobîl din 1986, cu scopul de a face schimb de informații în cazul unei urgențe nucleare. 

„În general, Comisia și-a îndeplinit responsabilitățile în materie de securitate nucleară”, a declarat domnul João Figueiredo, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest raport. 

„Curtea recomandă însă actualizarea cadrului juridic, precum și a metodelor și procedurilor utilizate în prezent pentru a evalua transpunerea directivelor Euratom, pentru a emite avize cu privire la investițiile nucleare și pentru a verifica instalațiile de monitorizare a radioactivității”, se mai arată în comunicatul remis Calea Europeană.

La sfârșitul anului 2018, în Uniunea Europeană (UE) existau în total 126 de reactoare nucleare exploatate de 14 state membre. Franța are cele mai multe centrale nuclare, și anume, 58.

 Numărul de reactoare existente la 31 decembrie 2018, 4 în construcție

© Printscreen raport pag.6

Aproximativ 25 % din energia electrică produsă în UE în 2017 a fost generată de centrale nucleare. Producția de energie electrică provenită de la centrale nucleare a scăzut cu circa 18 % între 2004 și 2017.


UE definește securitatea nucleară ca fiind realizarea condițiilor corespunzătoare, a măsurilor menite să prevină accidentele sau să diminueze consecințele accidentelor, având drept rezultat protecția lucrătorilor și a populației contra pericolelor care sunt asociate radiațiilor ionizante provenite de la instalațiile nucleare.

Deținătorii de autorizație pentru instalații nucleare (operatorii) sunt cei cărora le revine în primă instanță răspunderea pentru securitatea instalațiilor pe care le operează, sub supravegherea autorităților naționale de reglementare.

În cadrul UE, utilizarea pașnică a energiei nucleare este reglementată de Tratatul Euratom din 1957, care a instituit Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și care constituie cadrul juridic pentru competențele și activitățile acesteia.

Recentele directive Euratom stabilesc cerințele referitoare la securitatea nucleară, la deșeurile radioactive și la combustibilul uzat, precum și normele de securitate de bază.

Curtea a evaluat modul în care Comisia a monitorizat transpunerea directivelor Euratom în legislația statelor membre. Ea a analizat mecanismele existente pentru notificarea rapidă și pentru schimbul rapid de informații în eventualitatea unei situații de urgență radiologică, mecanisme în cadrul cărora rolul Comisiei este unul limitat la administrarea sistemului aferent.

În final, Curtea a examinat două activități pentru care rolul Comisiei derivă din Tratatul Euratom: formularea avizelor cu privire la proiectele de investiții nucleare și dreptul de a verifica funcționarea și eficiența instalațiilor utilizate de statele membre pentru monitorizarea permanentă a nivelului de radioactivitate.

Curtea concluzionează că, per ansamblu, Comisia a contribuit în mod adecvat la securitatea nucleară în UE, însă aceasta ar trebui să actualizeze cadrul juridic și orientările sale interne.

Întreg raportul, aici.

 

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending