Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia și Parlamentul European, nemulțumite de ,,reducerile severe” propuse de Finlanda pentru bugetul UE 2021-2027: Anumite guverne nu vor să investească în Europa

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Parlamentul European și Comisia Europeană sunt nemulțumite și îngrijorate de reducerile severe din propunerea privind Cadrul Financial Multianual (CFM) 2021-2027 înaintă de președinția finlandeză a Consiliului UE, actor cheie în negocierile privind bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, potrivit declarațiilor făcute de șefii celor două instituții, David Sassoli, respectiv Ursula von der Leyen. 

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri că este îngrijorată de „reducerile severe” propuse pentru bugetul pe șapte ani al UE,  la o conferinţă de presă, ea menţionând printre sectoarele care ar putea fi afectate gestionarea frontierelor, apărarea, sectorul digital şi eforturile de ecologizare a economiei, relatează Agerpres

Propunerea Finlandei de a limita CFM 2021-2027 la 1,07% din venitul național brut (VNB) al blocului a ajuns sub plafonul de 1,11% prezentat de Comisie, dar peste nivelul de 1% impus de cel mai mare contributor net, Germania. De asemenea, cifra propusă de președinția finlandeză este mult sub așteptările Parlamentului European care susține majorarea propunerii Comisiei la 1,3% din VNB al UE. 

În acest context, președintele Legislativului European a subliniat că se poate vorbi cu claritate despre felul în care va arăta Europa în următorii șapte ani doar după obținerea unui acord privind următorul CFM, însă a atras atenția că există unele state membre care par să nu dorească să investească în Europa.

,,Ne așteaptă negocieri foarte dificile legate de Cadrul Financiar Multianual și de la acel punct încolo vom putea vedea cum va arăta Europa în următorii șapte ani. Nu este o dezbatere pur contabilă. Este nevoie de politicieni cu o viziune asupra Europei. Ne așteaptă, deci, o perioadă foarte grea, pentru că foarte multe dintre propunerile care ne parvin la Parlament sunt inacceptabile. Avem nevoie să investim mai mult pe proiectul european, pe agenda europeana, și nu să facem un bilanț a ceea ce există deja. Deci, viziune de perspectivă. Iată de ce Parlamentul a spus în mai multe rânduri că bugetul va trebui să fie unul ambițios și să poată aduce succes Comisiei. Ne dorim succesul Comisiei von der Leyen, dar dacă bugetul nu va fi la fel de ambițios și capabil să susțină inițiativele, programele și investițiile care se impun, asta poate însemna că anumite guverne nu investesc în succesul Europei și al Comisiei Europene”, a declarat David Sassoli, miercuri, în cadrul ședinței plenare a Comitetului European al Regiunilor. 

 

Acesta a exprimat o poziție comună cu cea a președintelui Comisiei Europene, precizând că noua propunere de buget multianual înaintată de Finlanda este ,,mult, mult sub nevoi și nu permite realizarea programului de lucru al Comisiei, pentru care aceasta a obținut votul de încredere al Parlamentului”. 

Sassoli a mai explicat:  ,,Contribuția maximă la buget trebuie să fie la 1.3% din VNB al UE. Această poziție nu este o provocare cum cred unii, ea se bazează pe o analiză de jos în sus a nivelului de finanțare necesar pentru orice program politic și pentru orice cheltuială în numele UE;  desigur, cu ajustările necesare care pot să apară odată cu inițiativele anunțate și propuse de doamna von der Leyen, precum Pactul Verde European sau Fondul pentru tranziția echitabilă”. 

De asemenea, Sassoli a avertizat că Parlamentul European nu îți va da consimțământul asupra CFM în absența unui acord paralel privind finanțarea din resurse proprii ale UE.

,,Este esențial să avem resurse proprii pentru a stimula realizarea priorităților politice europene. Este vorba, de pildă, de venituri din schimburi de emisii, taxa impusă la frontieră pe emisiile de dioxid de carbon sau din banii obținuți din reciclarea plasticului”. 

În acest sens, săptămânile următoare ,,vor fi cruciale pentru momentul în care Parlamentul își va explicita propria poziție în ceea ce privește contribuția națională la bugetul european în fața cetățenilor și factorilor politici”, a precizat președintele instituției.

Acesta a recunoscut că este nevoie de finanțare pentru noile priorități politice, însă ,,nu puteam accepta să se reducă atât de drastic finanțarea pentru politica de coeziune, pentru ca astfel vom avea o Europă complet dezechilibrată”. Potrivit lui Sassoli, politica de coeziune este ,, motorul integrării europene care a permis susținerea unei serii întregi de teritorii și comunități pe calea sustenabilității economice și de mediu, regiuni care nu trebuie lăsate în urmă”. 

Citiți și Klaus Iohannis, nemulțumit de propunerile președinției Finlandei privind bugetul UE: ”Nu voi fi de acord să avem reduceri la politica agricolă și la politica de coeziune”

Deși președintele Parlamentului European a reiterat provocările care vor apărea în negocierile interinstituționale privind viitorul CFM, s-a declarat optimist că se va găsi calea ,,de a lucra împreună în interesul cetățenilor”. 

Comisia Europeană a propus ca bugetul UE pentru perioada 2021-2027 să fie echivalent cu 1,1% din venitul național brut al UE, însă a devenit mărul discordiei între statele membre care doresc menținerea alocărilor financiare pentru politica de coeziune și politica agricolă comună la un nivel ridicat și state membre, precum Germania, Austria, Danemarca, Olanda și Suedia, care cer micșorarea bugetului propus de Comisie la 1% din venitul național brut al UE și păstrarea mecanismelor prin care li se acordă reduceri ale contribuțiilor lor, după modelul Marii Britanii. 

Retragerea Regatului Unit din UE, care contribuie anual cu 13 miliarde de euro al bugetul european, lasă în urmă o gaură financiară care trebuie completată prin contribuțiile bugetare ale celorlalte state membre, în acest sens, Austria, Germania, Olanda și Suedia fiind vizate să ofere mai mulți bani. 

Comisia Europeană susține că noile priorități stabilite de liderii UE, cum ar fi inovația, securitatea, apărarea, migrația, trebuie să fie tratate mai eficient la nivelul UE. Astfel, pentru a face loc noilor priorități politice, bugetul pentru coeziune și agricultură ar fi redus cu 7%, respectiv 5%, ceea ce i-a determinat pe liderii Bulgariei, Cehiei, Ciprului, Croației, Estoniei, Greciei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Poloniei, Portugaliei, României, Slovaciei, Sloveniei și Spaniei să se opună acestor propuneri. 

Aceste 16 state s-au reunit la începutul lunii noiembrie la Summit-ul „Prietenii Coeziunii” de la Praga, încheiat cu adoparea unei declarații comune prin care solicită UE să nu reducă finanțarea pentru politica de coeziune pentru perioada de programare bugetară 2021-2027. 

Situaţia viitorului cadru bugetar multianual va fi discutată la Consiliul European din 12-13 decembrie. Liderii UE şi-au stabilit ca ţintă sfârşitul anului în curs pentru definitivarea acestui buget, care trebuie adoptat de statele membre în unanimitate.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Vera Jourova: Comisia Europeană, pregătită să sprijine România în îndeplinirea obiectivelor sale din cadrul MCV

Published

on

© Vera Jourova/ Twitter

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a purtat ieri o discuție cu comisarul european pentru valori și transparență, Vera Jourova, cu privire la stadiul reformelor din justiția din România. 

„Comisia Europeană este pregătită să sprijine România în îndeplinirea obiectivelor sale din cadrul MCV și în realizarea unui sistem de justiție echitabil și stabil în serviciul cetățenilor”, a scris comisarul european pe contul personal de Twitter.

Reamintim că Ministerul Justiției a prezentat sămbătă un plan de acțiuni imediate în direcția realizării obiectivelor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).

„Ministerul Justiției rămâne ferm angajat în realizarea obiectivelor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), prioritățile sale imediate în cadrul acestui instrument fiind promovarea legii privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), promovarea legilor Justiției și promovarea modificărilor la Codul penal și Codul de procedură penală”, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeană.ro.

Planul prezentat astăzi de Ministerul Justiției survine după declarațiile recente făcute de comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, apărute într-un articol Financial Times prin care avertiza România cu sancțiuni, fiind a treia țară după Polonia și Germania care contestă supremația dreptului UE.

„În timp ce Polonia fură lumina reflectoarelor cu disputele sale cu Comisia Europeană pe tema statului de drept, o altă țară est-europeană, România, a început și ea să conteste supremația legislației UE”, relatează Financial Times, citând declarații ale comisarului european pentru justiție, Didier Reynders, expune problemele și explică la ce consecințe se poate aștepta Bucureștiul.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Afganistan: UE sprijină educația, sănătatea și mijloacele de trai ale populației afgane cu 268,3 milioane de euro

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

În contextul crizei umanitare majore cu care se confruntă Afganistanul, UE a lansat proiecte în valoare de 268,3 milioane de euro, intensificând sprijinul vital pentru populația afgană, informează Comisia Europeană, într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Sprijinul UE se concentrează pe menținerea educației, pe susținerea mijloacelor de trai și pe protejarea sănătății publice, inclusiv pentru refugiați, migranți și persoane strămutate în interiorul țării. Acesta este canalizat prin intermediul agențiilor Organizației Națiunilor Unite care lucrează în Afganistan (UNICEF, PAM, PNUD, UNHCR, OMS, OIM) și beneficiază direct de populația afgană. Două proiecte sprijină apărătorii drepturilor omului și organizațiile societății civile.

Educație, sănătate, mijloace de trai

Șapte proiecte ale UE, în valoare totală de 186 milioane de euro, sprijină sănătatea, educația și mijloacele de subzistență pentru afgani și vor fi puse în aplicare prin intermediul Fondului Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și al Programului Alimentar Mondial (PAM).

  • Sprijin de urgență în numerar pentru profesori pentru a susține învățarea copiilor în școlile publice – Acest proiect de 50 de milioane de euro, implementat de UNICEF, va oferi celor aproximativ 194 000 de profesori din sistemul public din întreaga țară un sprijin de urgență în numerar de aproximativ 90 de euro pe lună, timp de două luni, în timpul iernii grele. De acest lucru vor beneficia indirect peste 8,8 milioane de copii cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani.
  • Sprijin pentru mesele școlare pentru fete și băieți – implementat de PAM în colaborare cu UNICEF, acest proiect de 11 milioane de euro va asigura furnizarea de alimente la școală și pentru a fi luate acasă pentru băieții și fetele din școala primară. Pentru fetele din ciclul secundar, UE va sprijini, de asemenea, transferuri de numerar pentru gospodăriile acestora, condiționate de prezența la școală a fetelor.
  • Atenuarea efectelor asupra sănătății cauzate de urgența COVID-19 în Afganistan – un sprijin de 10 milioane de euro din partea UE va îmbunătăți testarea, supravegherea și facilitățile spitalicești pentru a face față COVID-19, prin intermediul OMS.
  • Atenuarea efectelor pandemiei COVID-19 prin îmbunătățirea accesului la nutriție, apă, salubritate și igienă, precum și prin prevenirea violenței bazate pe gen – Acest proiect în valoare de 25 de milioane de euro va atenua efectele COVID-19 asupra sănătății și nutriției femeilor și copiilor din Afganistan, prin intermediul UNICEF.
  • Acțiuni în vederea eradicării poliomielitei, care încă mai există în Afganistan – Acest proiect de 25 de milioane de euro, implementat de UNICEF și OMS, va permite achiziționarea de vaccinuri împotriva poliomielitei și alte măsuri.
  • Sprijin alimentar și în numerar pentru muncă în valoare de 50 de milioane de euro – În colaborare cu PAM, UE va spori securitatea alimentară pentru aproximativ 450 000 de persoane care primesc alimente sau numerar atunci când participă la programe de muncă pentru a stimula producția de alimente.
  • Susținerea mijloacelor de subzistență, în special pentru femei – În colaborare cu PNUD, acest proiect în valoare de 15 milioane de euro va permite ca aproximativ 23 000 de antreprenori, în principal femei, să primească sprijin tehnic și/sau financiar pentru a-și dezvolta și extinde afacerile.

Deplasările forțate și migrația

UE a lansat alte cinci proiecte în valoare totală de 79 milioane de euro pentru a aborda problema deplasărilor forțate și a migrației în Afganistan, Iran, Pakistan și Asia Centrală, în colaborare cu UNICEF, UNHCR, PNUD, OIM și Consiliul Norvegian pentru Refugiați (NRC).

  • Copii afgani în mișcare afectați de migrația neregulamentară – implementat de UNICEF, acest proiect în valoare de 15 milioane de euro va sprijini în special copiii neînsoțiți din Afganistan, contribuind la măsuri de protecție, servicii de bază și reintegrare. De asemenea, va avea ca scop asigurarea accesului egal la educație, protecție, sănătate și nutriție pentru copiii și tinerii afgani strămutați, familiile acestora și comunitățile gazdă vulnerabile, precum și sprijinirea familiilor îndatorate, reducând numărul de familii care își retrag copiii de la școală sau care optează pentru căsătoria copiilor.
  • Sprijin pentru refugiații afgani și persoanele strămutate în Pakistan, Iran, Asia Centrală și Afganistan – Acest proiect în valoare de 34 de milioane de euro, pus în aplicare de ICNUR, va avea ca scop să permită soluții durabile pentru afganii aflați în mișcare, inclusiv îmbunătățirea accesului la servicii de bază, creșterea autonomiei economice și protecția.
  • Sprijin pentru afganii strămutați în Pakistan, Iran, Asia Centrală și Afganistan – implementat de OIM, acest proiect în valoare de 15 milioane de euro va îmbunătăți accesul la sănătate și educație și va crea oportunități economice pentru afganii vulnerabili și pentru comunitățile care îi găzduiesc în Iran, Pakistan și Tadjikistan, cu accent pe nevoile specifice ale femeilor și fetelor.
  • Sprijin pentru afganii vulnerabili și comunitățile gazdă din Iran – În cooperare cu Consiliul Norvegian pentru Refugiați (NRC), acest proiect al UE în valoare de 14 milioane de euro va spori accesul la drepturi, protecție și servicii esențiale pentru afganii vulnerabili și comunitățile gazdă ale acestora, precum și îmbunătățirea mijloacelor de trai și a accesului la venituri durabile. Proiectul va permite, în special, construirea și echiparea de săli de clasă și de unități sanitare.
  • Consolidarea capacităților regiunii Surkhandarya din Uzbekistan pentru educarea și formarea cetățenilor afgani – Acest proiect de 1 milion de euro, implementat de PNUD, va spori oportunitățile de educație pentru cetățenii afgani, cu un accent deosebit pe tineri și femei.

În plus, UE își sporește sprijinul acordat apărătorilor afgani ai drepturilor omului aflați în pericol și organizațiilor societății civile în această perioadă foarte dificilă, prin două proiecte în valoare de 3,3 milioane EUR.

Alte proiecte în toate aceste sectoare urmează să fie lansate în lunile următoare.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Un nou set de instrumente privind modalitățile de atenuare a interferențelor străine în cercetare și inovare în UE a fost publicat de Comisia Europeană

Published

on

© European Union, 2011/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a publicat marți un set de instrumente privind modalitățile de atenuare a interferențelor străine în cercetare și inovare. Publicația prezintă cele mai bune practici pentru a sprijini instituțiile de învățământ superior și organizațiile care desfășoară activități de cercetare în UE în vederea protejării valorilor lor fundamentale, inclusiv a libertății academice, a integrității și a autonomiei instituționale, precum și pentru a-și proteja personalul, studenții, rezultatele cercetării și activele.

Rețelele internaționale de cooperare academică și tehnologică joacă un rol esențial în găsirea de soluții la provocările noastre globale. În același timp, extinderea activităților implică o serie de riscuri și provocări pe care actorii din domeniul cercetării și inovării trebuie să le ia în considerare.

„Publicația de astăzi oferă un set de instrumente care poate ajuta instituțiile de învățământ superior și organizațiile care desfășoară activități de cercetare din UE să elaboreze o strategie cuprinzătoare de abordare a riscurilor și provocărilor din străinătate, care acoperă domenii-cheie de atenție grupate în patru categorii: valori, guvernanță, parteneriate și securitate cibernetică”, a declarat Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Împreună cu statele membre și cu partenerii din domeniul cercetării și inovării din întreaga Europă, am elaborat un set de instrumente utile pentru a ne ajuta să ne protejăm valorile fundamentale, rezultatele esențiale ale cercetării și activele intelectuale. Creșterea gradului de conștientizare și punerea în aplicare a măsurilor preventive sunt esențiale pentru a face față amenințărilor de intruziune străină care vizează vulnerabilități critice și se extind la toate activitățile de cercetare, domeniile științifice, rezultatele cercetării, cercetătorii și inovatorii.

Lista neexhaustivă a posibilelor măsuri de atenuare poate ajuta actorii din domeniul cercetării și inovării să elaboreze o abordare cuprinzătoare pentru a face față ingerințelor străine, care poate cuprinde patru etape: sensibilizare, prevenire, răspuns și redresare, asigurând un echilibru între reducerea riscurilor și consolidarea rezilienței, asigurând în același timp capacități eficiente de răspuns și de redresare.

Publicația este realizată în colaborare cu statele membre și cu părțile interesate din domeniul cercetării și inovării și contribuie la acțiunea privind libertatea academică din cadrul Agendei de Politici a Spațiului European de Cercetare.

Astfel cum se prevede în comunicarea “Abordarea globală a cercetării și inovării”, UE urmărește o agendă pozitivă de parteneriat care abordează diferențele într-un mod constructiv.

 

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN14 mins ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.29 mins ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

PARLAMENTUL EUROPEAN48 mins ago

Manfred Weber, către președintele Franței: Nord Stream 2 va trebui oprit, dacă va exista o escaladare militară în Ucraina

CONSILIUL EUROPEAN54 mins ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

MAREA BRITANIE1 hour ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

CONSILIUL UE1 hour ago

Emmanuel Macron, în plenul Parlamentului European: Putem să avem o politică de vecinătate mai bună, iar UE poate deveni o putere care să asigure echilibrul

U.E.2 hours ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

RUSIA2 hours ago

Josep Borrell îl asigură pe ministrul ucrainean de externe de ”sprijinul neclintit al UE” și cere Rusiei să își retragă trupele

CONSILIUL UE2 hours ago

Emmanuel Macron, discurs în hemiciclul Parlamentului European: Președinția franceză a Consiliului UE va încerca să reformeze spațiul Schengen

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL EUROPEAN14 mins ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.29 mins ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN54 mins ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

MAREA BRITANIE1 hour ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.2 hours ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

RUSIA23 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

RUSIA2 days ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

CHINA2 days ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

Advertisement

Team2Share

Trending