Connect with us

U.E.

Comisia Ursula von der Leyen, jurământ solemn în fața Curții de Justiție a UE: Ne angajăm în fața cetățenilor europeni să lucrăm pentru o apropiere din ce în ce mai strânsă între ei și instituțiile europene

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

În această după-amiază, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și membrii Colegiului au depus oficial jurământul la Luxemburg, în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, informează un comunicat. 

Prin acest jurământ solemn, membrii Comisiei se angajează să respecte tratatele și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și să își exercite responsabilitățile în deplină independență și în interesul general al Uniunii Europene. 

„În timp ce ne pregăteam jurământul de a servi UE, mi-a venit o imagine în minte: nu ni s-a cerut să punem mâna pe o constituție cum fac alți lideri în democrații. În timp ce citeam cuvintele jurământului, mi-am imaginat că îmi pun mâinile pe Tratatele UE și pe Carta drepturilor fundamentale. Este o responsabilitate uriașă pe care tocmai ne-am asumat-o. Suntem gardieni ai Tratatelor și suntem responsabili să le dăm viață prin munca și acțiunile noastre zilnice, pentru că Tratatele și Carta pe care ne-am angajat să le respectăm sunt mai mult decât o listă de articole; ele cuprind tot ceea ce reprezintă UE, spun istoria continentului european: cum am trecut de la secole de războaie la crearea fără precedent a acestui continent din democrații”, a transmis Ursula von der Leyen.

Totodată, jurământul asumat de membrii Comisiei Europene reprezintă un angajament pentru apropierea mai mare față de cetățenii europeni și pentru consolidarea transparenței activității instituției. 

„Trebuie să fim mândri de tratatele noastre și de Carta noastră, iar astăzi ne-am promis să respectăm și să protejăm valorile noastre comune, care fac din Europa un loc fără egal în lume. Depunem jurământ în fața judecătorilor, care reprezintă legea și statul de drept, fundamentele Uniunii noastre. Și prin acest jurământ ne angajăm și în fața cetățenilor europeni să lucrăm pentru o apropiere din ce în ce mai strânsă între ei și instituțiile europene și pentru cea mai mare transparență”, a adăugat șefa Comisiei Europene cu prilejul acestui eveniment. 


Noua Comisie Europeană a fost validată de Parlamentul European cu 461 de voturi, 157 împotrivă, 89 abțineri și și-a preluat mandatul la 1 decembrie 2019, în cadrul unei ceremonii la Casa Istoriei Europene de la Bruxelles, care a marcat a zecea aniversare a Tratatului de la Lisabona. Cu această ocazie, von der Leyen a primit, într-un gest simbolic, tratatele de la David Sassoli, președintele Parlamentului European.

Structura Comisiei Europene este următoarea:

Președinte: Ursula von der Leyen (Germania, PPE);

Trei vicepreședinți executivi: Frans Timmermans (Olanda, PES – responsabil Pactul Ecologic European); Margrethe Vestager (Danemarca, Renew Europe – responsabil o Europă pregătită pentru era digitală); Valdis Dombrovskis (Letonia, PPE – responsabil pentru o economie în serviciul cetățenilor și comisar pentru servicii financiare)

Cinci vicepreședinți: Josep Borrell (Spania, PES – Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate); Věra Jourová (Cehia, Renew Europe – valori și transparență); Margaritis Schinas (Grecia, PPE – promovarea modului nostru de viață european; Maroš Šefčovič (Slovacia, PES – relații interinstituționale și prospectivă); și Dubravka Šuica (Croația, PPE -Democrație și demografie).

Alți 18 comisari europeni, după cum urmează: Johannes Hahn (Austria, PPE – portofoliul pentru buget și administrație); Didier Reynders (Belgia, Renew Europe – portofoliul pentru justiție); Mariya Gabriel (Bulgaria, PPE – portofoliul pentru inovare și tineret); Stella Kyriakides (Cipru, PPE – portofoliul pentru sănătate); Kadri Simson (Estonia, Renew Europe – portofoliul pentru energie); Jutta Urpilainen (Finlanda, PES – portofoliul pentru parteneriate internaționale); Thierry Breton (Franța, Renew Europe – portofolil pentru piață internă, politică industrială, industira de apărare și spațiu); Olivér Várhelyi (Ungaria, PPE – portofoliul pentru vecinătate și extindere); Phil Hogan (Irlanda, PPE – portofoliul pentru comerț); Paolo Gentiloni (Italia, PES – portofoliul pentru economie); Virginijus Sinkevičius (Lituania, Verzii – portofoliul pentru mediu, oceane și pescuit); Nicolas Schmit (Luxemburg, PES – portofoliul pentru locuri de muncă și afaceri sociale); Helena Dalli (Malta, PES – portofoliul pentru egalitate); Janusz Wojciechowski (Polonia, ECR – portofoliul pentru agricultură); Elisa Ferreira (Portugalia, PES – portofoliul pentru coeziune și reforme); Adina Vălean (România, PPE – portofoliul pentru transporturi); Janez Lenarčič (Slovenia, Renew Europe – portofoliul pentru gestionarea crizelor); Ylva Johansson (Suedia, PES – portofoliul pentru afaceri interne).

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Grecia încearcă o revenire completă pe piețele financiare internaționale prin emiterea de euroobligațiuni cu scadența în 2035

Published

on

Grecia intenționează să împrumute între 2 şi 2,5 miliarde de euro la o dobândă de 2% prin emiterea de euroobligaţiuni cu scadenţa în 2035, valorificând astfel condițiil prielnice de pe piețele internaționale după actualizarea pozitivă a ratingului suveran al țării, relatează The New York Times și Agerpres.

Agenția de gestionare a datoriilor publice a numit, într-un comunicat, cinci bănci care să se ocupe de intermedierea împrumutului. Barclays, BNP Paribas, BofA (Bank of America Securities), Goldman Sachs International Bank, HSBC şi JP Morgan sunt băncile care vor fi implicate în această tranzacție de așteptat să aibă loc chiar marți. 

La sfârșitul zilei de vineri, agenția de rating Fitch a apreciat ratingul suveran al Greciei de la „BB minus” la „BB” cu o perspectivă pozitivă, pe fondul îmbunătățirii sustenabilității datoriei  și a stabilității politice. 

Grecia a încheiat cel de-al treilea program internațional de rederesare financiară în 2018 și încearcă să facă o revenire completă pe piețe, profitând de ratele mici ale dobânzilor pentru a încerca să-și îmbunătățească profilul datoriilor pe termen lung.

După un deceniu de criză şi mai multe planuri de asistenţă internaţională, economia Greciei s-a îmbunătăţit în ultimii ani, iar ţara a revenit pe pieţele financiare în luna ianuarie 2019 printr-o emisiune de obligaţiuni pe cinci ani, pentru ca în luna martie să lanseze un al doilea împrumut pe zece ani. În luna octombrie 2019, Grecia a emis obligaţiuni pe trei luni la o dobândă negativă, ceea ce înseamnă că creditorii au fost dispuşi să piardă bani pentru a împrumuta Grecia, informează Agerpres. 

Se estimează că datoria națională va scădea treptat în raport cu produsul intern brut, după ce a atins un pic peste 180% din PIB în 2018.

Randamentul obligațiunilor pe 10 ani ale Greciei a scăzut sub 2% în august anul trecut și este în prezent în jurul valorii de 1,16%.

Continue Reading

U.E.

Comisia von der Leyen organizează prima conferință consultativă la nivel înalt cu privire la Legea europeană a climei

Published

on

© European Union, 2019

Comisia Europeană organizează marți, la Bruxelles, prima conferință de tip consultativ la nivel înalt, din acest mandat, cu privire la Legea europeană a climei, înainte de înaintarea propunerilor pe această temă, în luna februarie, informează un comunicat. 

Comisia s-a angajat în Orientările politice ale președintelui von der Leyen să adopte o lege europeană a climei în termen de 100 de zile de la preluarea noului mandat.

Legea europeană a climei va transpune în legislație angajamentul UE privind atingerea neutralității climatice până în 2050 și va stabili direcția pentru acțiunile climatice ale UE, oferind astfel predictibilitate investitorilor și asigurându-se că transformarea este ireversibilă.

Conferința va reuni o gamă largă de părți interesate, inclusiv din mediul de afaceri, cercetare și societatea civilă.

Găzduită de vicepreședintele executiv Frans Timmermans, conferința va reuni o gamă largă de părți interesate, inclusiv din mediul de afaceri, cercetare și societatea civilă. Discuțiile și sugestiile din cadrul evenimentului vor contribui la deliberările Comisiei privind înaintarea proiectului legislativ în domeniul climei.

În cadrul Conferinței vor avea intervenții vicepreședinții executivi ai Comisiei Europene, Frans Timmermans și Valdis Dombrovskis, precum și miniștri din statele membre, europarlamentari, experți și reprezentanți ai societății civile.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European organizează miercuri la Bruxelles o ceremonie în amintirea victimelor Holocaustului, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de la Auschwitz

Published

on

Parlamentul European va organiza miercuri, 29 ianuarie, o ceremonie în amintirea victimelor Holocaustului, potrivit unui comunicat al Legislativului european. 

Evenimentul comemorativ este dedicat împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de concentrare şi exterminare Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945, dată care marchează și sfârșitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei, romi și alte persoane aparținând unor grupuri persectutate au fost ucise de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Această ceremonia are loc la doar două zile distanță față de ceremoniile organizate de Polonia, unde participă peste 200 de supraviețuitori ai Holocaustului, alături de delegații din peste 50 de țări, precum și reprezentanți ai Uniunii Europene, Consiliului Europei, ONU, OSCE.

Potrivit Guvernului, premierul României, Ludovic Orban, va participa la ceremonia oficială desfășurată în fața fostului lagăr de concentrare Auschwitz II, urmând apoi să ia parte la marșul comemorativ, la depunerea de candele și la tributul adus victimelor fascismului la Monumentul Internațional de la Birkenau.

Aceste evenimente au loc după ce, peste 40 de lideri mondiali, alături de președintele României, Klaus Iohannis, s-au reunit săptămâna trecută la cea de-a cincea ediție a Forumului liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului, care a avut loc la Yad Vashem și care s-a concentrat pe consolidarea angajamentului global faţă de memoria Holocaustului şi a luptei la nivel mondial împotriva antisemitismului şi a rasismului.

Tot miercuri, Parlamentul European va vota în plen Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, după ce proeictul de lege a trecut miercurea trecută de ultima etapă parlamentară, Camera Lorzilor aprobând legislația care îi va permite Regatului Unit să devină primul stat care părăsește Uniunea Europeană după aproape jumătate de secol de apartenență la familia europeană.

Camera Comunelor a aprobat încă de la 9 ianaurie legislația care permite Regatului Unit să părăsească Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020 cu un acord, punând astfel capăt epopeii de trei ani și jumătate, începută la 23 iunie 2016.

Comisia pentru Afaceri Constituționale din Parlamentul European (AFCO) și-a dat joia trecută acordul asupra Acordului de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Pentru ca acordul să poată intra în vigoare, acesta trebuie să fie aprobat cu majoritate simplă.

Odată ce Legisativul european își dă consimțământul, Consiliul European va adopta, prin procedură scrisă, decizia privind încheierea Acordului în numele Uniunii Europene.

Într-o rezoluție adoptată de Legislativul european cu largă majoritate la 15 ianuarie, deputații europeni au avertizat că aprobarea acordului depinde de felul în care guvernul Regatului Unit abordează îngrijorările legate de drepturile cetățenilor.

Un alt subiect care va fi abordat în cadrul sesiunii plenare este cel privind extinderea Uniunii Europene.

Astfel, președintele Parlamentului European, David Sassoli și președinții parlamentelor din Croația, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, și alte țări din Balcanii de Vest vor dezbate marți negocierile privind extinderea.

În luna decembrie a anului trecut, comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi, a declarat că metodologia revizuită pentru tratativele de extindere, care urmează să fie propună în această lună, va face negocierile de aderare mai ”credibile şi predictibile pentru toate părţile”.

Acesta a adăugat că noul proces de reformă a extinderii UE va garanta că ”dacă o parte îşi respectă obligaţiile, atunci şi cealaltă trebuie să facă la fel”.

În luna octombrie 2019, Franța, alături de Danemarca și Olanda, au blocat lansarea negocierilor Albaniei și Macedoniei de Nord la UE.

Statele consideră că cele două țări care aspiră la statutul de membru al Uniunii Europene au nevoie de reforme suplimentare în adminsitrație și sistemul de justiție.

În luna noiembrie a anului trecut, Parisul declarat că este nevoie de o reformă a procesului de extindere a UE şi că blocul comunitar ar trebui să se concentreze pe rezolvarea propriilor probleme înainte de a lua în considerare acceptarea de noi membri.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending