Membrii Comisiilor pentru bugete și afaceri economice din Parlamentul European și-au adoptat luni poziția cu privire la Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro, nucleul fondului de redresare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro, acordând votul de încredere pentru mandatul de negociere al Parlamentului European cu statele membre, unul dintre cei trei negociatori ai PE fiind eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR-PLUS, Renew Europe).

“Aveam datoria față de cetățenii noștri de a reuși, de a găsi o majoritate în Parlament și de a avansa acest plan istoric de redresare. Al doilea val al pandemiei este aici, cetățenii noștri au nevoie de o redresare adecvată. Șase piloni ai priorităților europene sunt propuși de Parlamentul European într-o agendă ambițioasă și orientată spre viitor pentru reforme și investiții în conformitate cu strategiile UE existente”, a declarat Dragoș Pîslaru, co-raportor din partea Renew Europe pentru Mecanismul de redresare și reziliență.

“Ne vom ține promisiunea de a ajuta generația următoare să evite să fie o “generație în carantină”. Mecanismul de redresare și reziliență va dedica 7% din suma sa totală pentru reforme și investiții pentru tineri, copii, învățare pe termen lung și abilități ”, a adăugat el, într-un comunicat RE remis CaleaEuropeană.ro.

Separat, într-o postare pe Facebook, Pîslaru a informat că mandatul PE, adoptat mai întâi în comisiile de specialitate, a fost susținut cu o majoritate covârșitoare de 84 de voturi din 99.

“Cel mai important instrument financiar al UE pune la dispoziția statelor membre 672,5 miliarde euro pentru combaterea efectelor pandemiei COVID-19 și relansarea economică a Uniunii. România va beneficia de 30 de miliarde de euro pentru a realiza reforme și investiții în sectoare cheie pentru economie și social”, a spus Pîslaru.

Acesta a subliniat și contribuția avută de Renew Europe, al treilea cel mai puternic grup din Parlamentul European.

“Contribuția Renew Europe la definirea obiectivelor a fost una semnificativă, Parlamentul a adoptat propunerea noastră de a avea 6 piloni principali care să se regăsească în planurile naționale ale statelor membre. De asemenea, propunerile noastre au vizat proiecte pentru tineri și copii, în linie cu Garanția pentru Copii și Garanția pentru Tineret dar și includerea sectorului privat pentru finanțare. Dorim ca aceste planuri naționale să fie realizate în colaborare cu partenerii sociali, societatea civilă și toți actorii interesați să contribuie cu experiență la elaborarea de măsuri”, a detaliat el.

De asemenea, Pîslaru și-a exprimat separanța că România va dezvolta “un parteneriat frumos cu sectorul privat pentru implementarea soluțiilor, mai ales că propunem ca fondurile oferite să fie accesibile și antreprenorilor”.

Parlamentul European propune, între altele, minim 269 miliarde de euro alocate pentru măsuri privind clima și biodiversitatea; minim 134,5 miliarde de euro alocate pentru măsuri digitale; minim 47 miliarde de euro alocate către generația viitoare – Next Generation (măsuri pentru tineri și copii); Conformitate cu principiul „do no significant harm” și o nouă metodologie de monitorizare a acțiunilor de luptă împotriva schimbărilor climatice; – Legitimitate democratică sporită a regulamentului; – un rol mai clar al Parlamentului European; – Sancțiuni pentru statele membre care nu respectă statul de drept.