Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe), co-raportor și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, subliniază colaborarea eurodeputaților români cu autoritățile locale în contextul în care deciziile de la Bruxelles influențează viața oamenilor din România și setează cadrul pentru modernizarea țării. 

„Practic, ce facem noi în Parlamentul European este tot politică internă, nu externă, pentru că gândim lucrurile la Bruxelles pentru a îmbunătăți viața oamenilor din România. Și de aceea este extrem de important ca autoritățile locale să comunice cu noi, la nivel european. Așa putem fructifica oportunitățile pe care ni le creează Uniunea Europeană, cadrul pentru modernizarea României”, a afirmat eurodeputatul Dragoș Pîslaru.

Acesta a reamintit că Planul Național de Redresare și Reziliență nu trebuie privit ca o „finanțare abstractă”, ci că „trebuie să înțelegem că vom avea cu toții de câștigat concret din asta, câtă vreme rămânem la fel de implicați”.

„Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), care oferă României aproape 30 de miliarde de euro, a fost creat de Comisia Europeană și de noi, cei din Parlamentul European. Dar foarte important e că a fost creat pornind de la ideile societății civile și proiectele unor primari serioși și puși pe treabă, care au contact direct cu nevoile comunității și care au explicat cum văd ei viitorul pentru cetățeni. Cu propunerile lor, prin problemele semnalate de ei și de voi, am ajuns să creăm cel mai mare instrument financiar din istoria Uniunii Europene.  La nivel de țară, avem acum prin PNRR resursele financiare pentru a construi 440 km noi de autostradă, dar și șansa de a ne deplasa dintr-un colț al țării în altul cu trenul fără să trebuiască să petrecem pe drum o zi întreagă; sunt pregătite investiții de 3 miliarde în sănătate și investiții similare în educație; pe partea de împădurire este gata să înceapă un program de o ambiție pe care România nu a mai avut-o până acum. Și s-a muncit pe brânci pentru aceste șanse. Sunt lucruri concrete care să permită românilor să își recâștige încrederea și ambiția”, a mai afirmat Dragoș Pîslaru.

Citiți și Dragoș Pîslaru: România va încasa 3,8 mld. de euro prefinanțare din PNRR potrivit ultimei versiuni a înțelegerii cu Comisia Europeană

Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Toate statele membre, cu excepția Bulgariei și a Țărilor de Jos, și-au prezentat planurile naționale de redresare și de reziliență (PNRR). Până în acest moment, Executivul European a aprobat 19 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda, Cehia și Malta.

Deciziile Consiliului privind planurile (CID) pentru Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania au fost adoptate în cadrul Consiliului Ecofin din 13 iulie. CID-urile pentru Croația, Cipru, Lituania și Slovenia au fost adoptate la 28 iulie, iar pentru Cehia și Irlanda, la 6 septembrie. 

Până la 10 septembrie, următoarele țări au primit prefinanțarea solicitată: Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Spania și Portugalia.

Procedura prevede că, odată ce a fost prezentat un plan, Comisia are la dispoziție până la două luni pentru a-l evalua, cu excepția cazului în care se convine o amânare cu statul membru în cauză. Evaluare pozitivă este urmată de propuneri de CID pe care Consiliul ar trebui, de regulă, să le adopte în termen de patru săptămâni.

În urma adoptării CID-urilor, Comisia poate semna acorduri de grant și de împrumut cu statele membre, să angajeze resurse și să procedeze la plata prefinanțării (atunci când se solicită, în valoare de până la 13 % din totalul granturilor și împrumuturilor). Plățile urmează să fie executate în termen de două luni, în măsura în care este posibil.

Comisia utilizează resurse colectate pe piețele financiare. Plățile efectuate până în prezent au fost posibile după ce, recent, au fost implementate cu succes primele patru operațiuni de împrumut în cadrul NextGenerationEU, pentru care Comisia a mobilizat 54 miliarde de euro.

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (Renew Europe, USR PLUS) consideră că cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028 în condițiile unei guvernări stabile și a predictibilității economice și fiscale. 

„Ca perspectivă, cu o guvernare stabilă în care noi am seta niște reguli, la modul cel mai onest, cel mai devreme am putea să intrăm în 2026 în Mecanismul European al Ratelor de Schimb ERM II, și apoi în zona euro în 2028. Acesta este cel mai optimist scenariu în condițiile în care nu mai avem prim-ministrul de astăzi, intrăm la guvernare și suntem lăsați să așezăm țara pe făgaș”, a afirmat Dragoș Pîslaru, la Timișoara, într-o dezbatere cu colegii eurodeputați din USR PLUS.

Aderarea la euro presupune, pe de o parte beneficiile totale legate de finanțare mai ieftină, de lipsa de volatilitate, deci o inflație mai scăzută, iar pe de altă parte, reducerea gradului de libertate de a interveni în economie prin deprecierea monedei naționale.

„În momentul în care economia românească are un șoc asimetric – de exemplu suferă de un lucru pe care ni-l provocăm numai noi, în România, știu eu, o criză politică, sau pur și simplu, din presiunea pe care o ai între niște orașe care încearcă să ducă stindardul dezvoltării economiei și o zonă rurală pauperă, săracă -, ajustările pe care tu le poți face astfel încât să reglezi bugetul și modul în care se derulează activitatea economică se pot face prin depreciere de monedă. Dacă noi de exemplu intrăm în zona euro și avem niște vulnerabilități – să zicem, economia României este în picaj, dar țările UE sunt în creștere -, politica nu poate să fie decât una unitară. Și atunci noi o să fim într-o țară care ar fi avut nevoie inclusiv de măsuri monetare personalizate și nu mai putem să le dăm. Adică politica, evident, s-ar face la Frankfurt, de către Banca Centrală Europeană”, a explicat eurodeputatul Renew Europe. 

Potrivit acestuia, momentul în care convergența reală, adică puterea de cumpărare a românilor, ar deveni cât de cât similară cu media la nivel european, atunci și dezavantajele de a avea șocuri asimetrice sunt mai scăzute.

Momentan, însă, România este „departe chiar și de intrarea în Mecanismul European al Ratelor de Schimb ERM II, pentru că noi nu avem  o predictibilitate cu privire la mersul economiei sau privire la scoaterea din sărăcie a populației”, a precizat Dragoș Pîslaru. „N-ai cum să aspiri să aderi la moneda euro fără să ai o disciplină. Monetar, să zicem că BNR-ul face cum face. Dar pe partea fiscală și de soliditate a finanțelor publice trebuie să ai o disciplină similară”, a subliniat acesta.

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe) a discutat marți, 21 septembrie, cu primarul Timișoarei, Dominic Fritz, despre sprijinul pe care eurodeputații români din grupul Renew Europe îl pot oferi de la Bruxelles privind atragerea de investiții tehnologice și cu impact social pe plan local, potrivit unei postări pe Facebook.

„M-am bucurat astăzi să mă întâlnesc cu Dominic Fritz la Primăria Timișoarei. Am discutat despre câteva dintre prioritățile europene, care sunt în același timp oportunități pentru dezvoltarea locală și nu numai”, a spus eurodeputatul. 

Cei doi au abordat pentru început subiectul investițiilor în industrie, unde există o prioritizare la nivel european a producției de semiconductori și de cipuri, având în vedere că lanțurile valorice în tot ceea ce înseamnă microelectronică și electronică, în UE, depind de acest punct nodal.

„Am discutat concret despre modul în care putem atrage în ecosistemul industrial din Timișoara o investiție cheie pe zona de cipuri și semiconductori, idee conectată cu inițiativele pe care companii importante din zonă, precum Continental, le au deja de ceva vreme pentru a dezvolta această zonă”, punctat acesta. 

De asemenea, Pîslaru și edilul Timișoarei au vorbit și despre valul renovării de eficiență energetică și modalitatea prin care se pot folosi instrumente financiare și crea fonduri de investiții cu impact social pentru reabilitarea clădirilor din Timișoara. „Vorbim atât despre clădiri publice, care sunt ținte și pentru fondurile europene clasice, cât și despre clădiri private”, a precizat eurodeputatul. 

Garanția pentru Copii, și anume modul în care putem asigura accesul la educație, sănătate, nutriție și condiții de locuire decente pentru copiii vulnerabili, copii care pot fi identificați inclusiv în mari orașe precum Timișoara, a fost un alt subiect abordat. În context, politicianul a subliniat că „lucrurile acestea se pot întâmpla doar în parteneriat cu ONG-urile, cu mediul privat și printr-o mobilizare a comunității”.

În fine, cei doi au atins și subiectul Identității Digitale Europene (eID), pe care Dragoș Pîslaru este în acest moment raportor din partea grupului Renew Europe din Parlamentul European. Astfel, el a a sugerat că ar putea fi o oportunitate pentru comunitatea timișoreană să dezvolte un sistem pilot prin care (eID să poată fi promovată în orașe, în Timișoara și nu numai.

„Toate acestea sunt teme de avangardă și ele pot genera finanțări corespunzătoare, pot genera locuri de muncă, se pot transforma din discuții generale în beneficii concrete pentru timișoreni și pentru România.
Pentru asta avem însă nevoie de politicieni implicați, care nu risipesc banul public, cu proiecte realiste. Și da, asta este ceea ce se vede la nivel local și am văzut și astăzi în Timișoara. Dragă Dominic, îți doresc spor la treabă în continuare. De la Bruxelles aveți și veți avea tot sprijinul nostru!”, a mai spus eurodeputatul Renew Europe.